41 matches
-
de abuzul de anglicisme din diverse domenii de specialitate. Al doilea fragment pe care l-am ales e total diferit, din punct de vedere lexical și stilistic: " Am răspunsu cu multă smerenie că: «Un prințip plin dă jale și un prințipat plin dă întristăciune mi-au dat lacrămile lor în pumni, rugându-mi-să ca să le aduc și să le vărsu la picioarele sfintei tale măriri și să pociu printr-această vărsare a lacrămelor lor să dășărt dân comorile cele nedășărtate ale milostivirii
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
al XXI-lea. Primele încercări de organizare și reformare a învățământului în Moldova au fost făcute de Gheorghe Asachi, care în anul 1832 a instituit un curs pedagogic pentru pregătirea învățătorilor ce constituiau sufletul școlii. În „Epitropia Învățăturilor Publice în Prințipatul Moldovei”, publicat „la Eși” pe „15 Ghenari 1832” se cerea ca toți cei care doresc să devină învățători să se înscrie la cursul pedagogic cu condiția să fie „de religie ortodoxă, cu deplină știință de limba moldovenească, de catehis, de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este precedată de cea latină (translator). În Dicționarul limbii române (DLR, Tomul XI, partea a 3-a, Litera T, tocăna - twist, 1983), românescul translator apare ca atestat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în texte ardelenești: „a preaînălțatei gubernii din Prințipatul Ardealului translator” (Alexandria, 1794). Și dincoace de munți termenul apărea în contexte oficiale, ca neologism folosit în paralel cu unul dintre vechii termeni - „tranzlatorul seau tălmaciul coleghiei statului” (Albina Românească, 1829). Traducător, atestat mai târziu (la Costache Negruzzi) a înlocuit
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
de la Gh. Asachi „Alăuta românească”, seria nouă a suplimentului literar al „Albinei românești”, care va fi însă interzis după cinci numere; în martie 1840 scoate revista „Dacia literară”, suprimată și ea după trei numere. Editează gazeta oficială „Foaia sătească a Prințipatului Moldaviei” (1840-1845), alături de care înființează o tipografie și o editură proprie (Cantora Daciei literare sau Cantora Foaiei sătești), cu litere cumpărate de la Heliade. La „cantora” lui K. au apărut scrieri literare sau istorice semnate de autori din ambele Principate: Gr.
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
gazetei, vor găsi o ilustrare și în suplimentele editate: „Alăuta românească” (14 martie 1837 - 1 septembrie 1838) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie” (9 aprilie 1844 - 25 mai 1847). În 1839, Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară. Pe plan politic, Asachi este un adept al stărilor de lucruri stabile, al reformelor de sus în jos, al luminării poporului prin învățătură și culturalizare. El privește orice îndemn la schimbare cu
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
major al epocii, continuând spiritul iluminist al Școlii Ardelene - educarea poporului, ameliorarea relațiilor dintre oameni. Mai modeste sunt cele câteva texte originale ale lui B., între care poemul omagial Gratulație întru cinstea preasfințitului domn Vasile Moga, episcopul neunit în M. Prințipat al Ardealului (1811), câteva poezii cu subiect erotic, o povestire, sentințe și șarade. În prefețe și în articole, el s-a arătat preocupat de unele chestiuni de teorie literară, făcând, după surse germane, unele comentarii despre fabulă, despre idilă, pe
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
apărea ca un criteriu important și în judecarea raportului dintre artă și realitate. SCRIERI: Istorie despre Arghir cel frumos și despre Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă, Sibiu, 1801; Gratulație întru cinstea preasfințitului domn Vasile Moga, episcopul neunit în M. Prințipat al Ardealului, Brașov, 1811; Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare, Brașov, 1843. Traduceri: Flavius Josephus, Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului, București, 1821; O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau Halima, I-VIII
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
nu a mai stat să mai conceapă o telegramă nouă, ci a preluat una din clasici, a semnat-o și a trimis-o cu ocazia zilei naționale. Iată cum sună: „Bravos națiune! Halal să-ți fie! Să trăiască Republica! Vivat Prințipatele Unite! și mai jos iscălit în original: Galibardi Băsescu”. Am mai primit ecouri și de la Budapesta, unde europarlamentarul „ROMÂN”, Laszlo Tokes, amicul Puterii băsesciene, stâlpul puterii PDL-iste, care a declarat ziua de 1 decembrie, zi doliu și ne-a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ca la 50.000 cântare de fier. Ducatul Brunsvig, cu o întindere de 70 mile pătrate, produce pe an 60.000 cântare de fier. Ducatul Hasau, cu 82 mile pătrate, produce pe an ca la 200.000 cântare de fier. Prințipatul Șvarțburg-Sondershauzen, cu 17 mile pătrate, scoate pe an 10.000 cântare de fier. Producția de metaluri a Bucovinei nu este neînsămnătoare, de vreme ce numai băile și fabricile de la Iacobeni, Pojorâta și Cârlibaba au produs în anul trecut 1840 o somă de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Epitropii, spre a-l ave de privăzut la îndatoririle mele. Mihalik de Hodocin No. 222 1844, Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292/ 1843, f. 28. 9 25 mai 1848 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor din Prințipatul Moldovei În privire că peste puține săptămâni are a se săvârși apeducul din capitala Iași, subscrisul ia îndrăzneală a supuni, prin aceasta, cinst<itei> Epitropii a sa tânguire, ce este întemeiată pe rezoane drepte, pozitive, și netăgăduite, fiind plin de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
epidemiei din vara anului 1848, atât la Iași, cât mai ales în restul principatului, unde se afirma că ar fi fost pustiite sate întregi 263. În cursul toamnei, Comitetul sănătății din Iași anunța că "starea sănătății lăcuitorilor din tot cuprinsul Prințipatului este bună și ferită de molipsitoarea boală a holerii"264. Coșmarul a trecut, dar nu fără a fi lăsat urme adânci în principatul răvășit și suferind și de pe urma ocupației militare străine. Și după încetarea epidemiei, cercurile medicale și opinia publică
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
chibzui grabnice măsuri în privința stăpânirii boalei holerii, care se bănuește că ar avea dispoziție a amenința pe lăcuitorii Capitalei; luând apoi în deaproape băgare de seamă și măsurile adoptate de acest comitet sanitar la anul 1848, luna aprilie, pe când acest Prințipat se bîntuea de epidemica această boală, au găsit că toate acele dispoziții sus-zise, atât profilactice, cât și administrative, sânt cele mai nimerite și potrivite cu firea aceștii boale, și prin urmare consiliul se unește a se pune și acum în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Principatului României. Titlul este înșelător, întrucât prin "România", F. Aaron se referă strict la Țara Românească, Manualul de istoria Principatului României fiind o sinteză a celor trei volume publicate între 1835 și 1838 a lucrării sale Idee repede de istoria Prințipatului Țării Românești. În Moldova, primul manual de istorie apare în 1845 sub titlul Manual de istoria Principatului Moldavei, autorul fiind Ioan Albineț. În Transilvania, primul manual de istorie avea să apară mai târziu, abia în 1865, cu titlul Elemente de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care aducea cu sine și trecerea de la concepția unității etnice a poporului român către revendicarea unificării politice a tuturor etnicilor români (deci de la național la naționalism) a fost deja semnalată prin apariția lucrării lui Florian Aaron, Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești, în trei volume, primul văzând lumina tiparului în 1835 la București. Chiar dacă titlul anunță o circumscriere provincială a istoriei la Țara Românească și nu la întregul spațiu românesc, Ideea repede a lui F. Aaron, aflat în prima generație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paralele a constituit lovitura de grație pentru aspirația de unitate politică a poporului român: Atunci prilejul de ori ce unire trecu; în locul aceștia eși la mijloc interesul iubirii de stăpânire; și astfel se puse linie de hotar și întra-aceste două prințipate ai cărora locuitori se-priviră mai tot d-auna ca când n-ar fi tot de o nație, isvor de nefericiri pentru amândouă prințipaturile!" (Aaron, 1835, pp. 29-30). Aaron deplânge destrămarea unității primordiale românești, asistând neputincios la tragicul destin istoric al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al extinsei sale trilogii intitulate paradoxal Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești este în fapt o odă națională închinată lui Mihai Viteazul. Nu mai puțin de 208 pagini din cele 322 ale volumului sunt dedicate lui "Mihaiu II. Viteazul" (Aaron, 1837, pp. 114-322). Dacă în scrierile Școlii Ardelene, Mihai era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundarea statului moldav odată cu Bogdan Dragoș și domnia lui Ștefan VI; c) istoria nouă, întinzându-se de la Bogdan IV până la Ieremia Movilă, cu domnia căruia se închide narațiunea istorică. Funcția simbolică a conducătorului pe care o joacă Mihai Viteazul pentru "prințipatul România" în manualul lui Aaron este îndeplinită de Ștefan cel Mare în manualul lui Albineț. Transilvania prezintă, la rându-i, deși cu oarecare întârziere, același tipar care a putut fi observat deja în cazul celorlalte două provincii românești, Țara Românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de orice dubiu, este o caracteristică generală a manualului ca vehicul al consensului societal aprobat statal. Florian Aaron, care a sintetizat cele trei volume ale sale de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești (1835-1838) în mult mai concisul material didactic Manual de istoria Principatului României (1839), postulează adevărul istoric potrivit căruia "de la coloniile romane își trage începutul nația română din zioua de astăzi" (p. 16). Ioan Albineț, în Manual de istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul desfășurat în manual vizează strict destinul istoric al statului Moldovei. Peste Milcov, același lucru se poate spune despre Manualul de istoria Prințipatului României al lui Aaron, al cărui titlu este înșelător, întrucât în epoca în care a fost scris, noțiunea "România" desemna "Țara Românească", nicidecum întregul spațiu românesc, pentru care se folosea apelația "Dacia" (Romană, Traiană, sau Superioară). Politic vorbind, aceste lucrări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. București: Editura Politică. *** (1975). Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. București: Editura Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de altfel din această perioadă. Este o adevărată constantă a spiritului românesc în permanentă expansiune, confruntare și dezvoltare europeană, în plin elan de realizare a modelului european. Încă din 1795, Înștiințarea unei proiectate Societăți filosofești a neamului rumânesc în mare prințipatul Ardealului atrage atenția că ne aflăm în: Epoca vremii cei de acum, când ne deșteaptă înțeleptul Apollo și pre noi, să ne îndeletnicim a sprijini din sânul Sciințelor, darurile visteriilor sale. prin urmare, când iluminiștii români încep să spună că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ursu (București, 1961), p. 32. 117. Cf. Dan Berindei, proiecte de inființare a unei societăți academice în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, in: Studii și articole de istorie, III, 1961, p. 225. 118. (Dinicu Golescu), in: Starea de acum ... a prințipatelor Valahiei și Moldovei (Buda, 1826). 119. (Dinicu Golescu), ̨ nsemnare a călătoriii mele, p. 93. 120. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 63. 121. A.D. Xenopol și C. Erbiceanu, Serbarea școlară de la Iași (Iași, 1885), p. 154. 122. V.A
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Principatului României. Titlul este înșelător, întrucât prin "România", F. Aaron se referă strict la Țara Românească, Manualul de istoria Principatului României fiind o sinteză a celor trei volume publicate între 1835 și 1838 a lucrării sale Idee repede de istoria Prințipatului Țării Românești. În Moldova, primul manual de istorie apare în 1845 sub titlul Manual de istoria Principatului Moldavei, autorul fiind Ioan Albineț. În Transilvania, primul manual de istorie avea să apară mai târziu, abia în 1865, cu titlul Elemente de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care aducea cu sine și trecerea de la concepția unității etnice a poporului român către revendicarea unificării politice a tuturor etnicilor români (deci de la național la naționalism) a fost deja semnalată prin apariția lucrării lui Florian Aaron, Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești, în trei volume, primul văzând lumina tiparului în 1835 la București. Chiar dacă titlul anunță o circumscriere provincială a istoriei la Țara Românească și nu la întregul spațiu românesc, Ideea repede a lui F. Aaron, aflat în prima generație
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paralele a constituit lovitura de grație pentru aspirația de unitate politică a poporului român: Atunci prilejul de ori ce unire trecu; în locul aceștia eși la mijloc interesul iubirii de stăpânire; și astfel se puse linie de hotar și întra-aceste două prințipate ai cărora locuitori se-priviră mai tot d-auna ca când n-ar fi tot de o nație, isvor de nefericiri pentru amândouă prințipaturile!" (Aaron, 1835, pp. 29-30). Aaron deplânge destrămarea unității primordiale românești, asistând neputincios la tragicul destin istoric al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]