154 matches
-
litoral? Sunt de multe generații aici. Oamenii le dau de mâncare pâine, ele depun ouăle și clocesc în stuful de pe lacul Mangalia, unde apa fiind scăzută, găsesc hrană suficientă. Uite, cormoranul care se scufundă acum și ne face concurență la prinsul peștelui, consumă pe zi circa cinci kilograme de pește. Dacă se abate un stol numeros pe baltă, te lasă fără puiet. După ce ne-am servit micul dejun, fiecare și-a văzut de preocupările sale, urmărind cu atenție evoluția plutei sau
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
umană, iar magia începe. Frumusețea dansului a fost combinată în mod sublime cu grația patinajului. Prințul se îndrăgostește de cea mai frumoasă lebădă, Odette și îi promite iubire veșnică. La petrecerea de la palat vin fete din toate colțurile lumii, dar prinsul nu a fost impresionat de niciuna. Dânsul pe care fiecare pereche l-a interpretat în fața prințului a fost de vis. Am stat cu sufletul la gură la fiecare săritură în aer pe care o făceau. Cel mai tare mi-a
Lacul lebedelor pe gheaţă by http://www.zilesinopti.ro/articole/4810/lacul-lebedelor-pe-gheata [Corola-blog/BlogPost/98286_a_99578]
-
brodase,/ cum cântecu-i logodna/ pentru cel ales,/ cum floarea/ în miresmele sublime/ se desface.// Ca o holdă de aur/ e numele Tău,/ un Trandafir cât cerul înflorit/ e scris de-o mână albă/ ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă-i/ un înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
niciodată de ce era așa de calm când pericolul se plimba prin curte. Când deschideam gura mare și întindeam gâtul să prind lingura plină de dulceață, auzeam pașii ei și ca un făcut, chiar în clipa aceea ușa se deschidea. -V-am prins! țipa la noi. Eu nu ajungeam să înghit, iar tata-mare începea să se uite printre rafturi indiferent. -Închide ușa, îi spunea pe șoptite, „iar am auzit șoarecele chițăind, cred că sunt doi!“ Atunci respiram ușurată și simțeam cum dulceața alunecă
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
litoral? Sunt de multe generații aici. Oamenii le dau de mâncare pâine, ele depun ouăle și clocesc în stuful de pe lacul Mangalia, unde apa fiind scăzută, găsesc hrană suficientă. Uite, cormoranul care se scufundă acum și ne face concurență la prinsul peștelui, consumă pe zi circa cinci kilograme de pește. Dacă se abate un stol numeros pe baltă, te lasă fără puiet. După ce ne-am servit micul dejun, fiecare și-a văzut de preocupările sale, urmărind cu atenție evoluția plutei sau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
iar când l-a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445523433.html [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
-i masează tălpile pe când Victor îi ridică capul usorși încearcă să-l facă săînghită o tabletă de aspirină. Ochii Colonelului rămân închiși abandonat condiției sale. -Ce-o fi cu birja?Șoptește Victor. Corpul Colonelului se frământăîn fermentație intensă cand sufletul lui prins în capcană evadează pe furișîn fața ochilor lor. Doamna Ghervescu apucă ca în ghiare mâna Colonelului și încearcă să-i vorbească la ureche. -Nu am puls! Șoptește Victor. -Doamna Ghervescu, îmi pare rău dar nu mai putem face nimic pentru
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zi_de_vara_proza_de_mariana_zavati_ga_al_florin_tene_1347599313.html [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare ... Citește mai mult În toamna frunzelor fecioare,prin parcuri umblă tei desculți;dacă-i privești atent și-asculți,i-auzi, în foșnet de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
împreunăși-n ude franjuri de blazare,strivind cohorta de culoare,par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare,vântul țâfnos nu se dă-n lăturisă se dezlănțuie...și-alăturide fantomatice fanfarecântă-n funebră cadențareromanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare,cu ruginiul prins pe glezne,trufas, timpul ne ia în plezneși ne predă la fiecareexemplul frunzei care moare... XXXI. ELEGIE DE TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014. Sub semnul gândului ce-a-ncărunțit e valea dintre
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DUMITRU ICHIM - VERSURI DE IUNI Autor: Dumitru Ichim Publicat în: Ediția nr. 1249 din 02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului DIN AMINTIRILE MĂRII Cât de mult ne-am jucat de-a prinselea și de-a prinsul...! Pe malul mării nu era nimeni decât noi și necuprinsul. Apoi și umbrele noastre au învățat de la noi jocul de-a prinselea și de-a prinsul, iar de la mare cum să furi cerului din zestrea-i albastră de zare și
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401674122.html [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
AMINTIRILE MĂRII Cât de mult ne-am jucat de-a prinselea și de-a prinsul...! Pe malul mării nu era nimeni decât noi și necuprinsul. Apoi și umbrele noastre au învățat de la noi jocul de-a prinselea și de-a prinsul, iar de la mare cum să furi cerului din zestrea-i albastră de zare și necuprinsul. Eram ca primii oameni din Grădină și totuși uimiți că umbrele noastre nu se mai joacă de-a prinselea și de-a prinsul. În spatele nostru
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401674122.html [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
de-a prinsul, iar de la mare cum să furi cerului din zestrea-i albastră de zare și necuprinsul. Eram ca primii oameni din Grădină și totuși uimiți că umbrele noastre nu se mai joacă de-a prinselea și de-a prinsul. În spatele nostru, după perdeaua rubină, descoperiseră jocul mai nou, ce noi nu-l știam, de-a copacul! Și nu era timp în vremea aceea, ci doar un luceafăr cosea veșnicia cu acul. Cele două umbre deveniseră una semănând cu pomul
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401674122.html [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
Podul de Peste Vale și-și împlinesc veselia pe la Podișca de sub Vârful Crucii și Ghimbav. De-acum, începe joaca noastră cu zbatul chetrei pe apa în curs, cu grija-n mersul pe buștenii rătăciți, aruncatul de bolovani mărioci, ori cu dibăcia prinsului de zglăvoci lenevoase. Toți eram în seamăn de voie bună, cu lipsă de griji și numai statul, culoarea-n păr și vorbe chiteau în osebire. Unii aveau porecle, dar pe cei mai mulți îi chemau Ion și le ziceau Nelu, Ionel, Niță
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Iulica_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
Victor îi ridică capul usor și încearcă să-l facă să înghită o tabletă de aspirină. Ochii Colonelului rămân închiși abandonat condiției sale. - Ce-o fi cu birja? Șoptește Victor. Corpul Colonelului se frământă în fermentație intensă cand sufletul lui prins în capcană evadează pe furiș în fața ochilor lor. Doamna Ghervescu apucă ca în ghiare mâna Colonelului și încearcă să-i vorbească la ureche. - Nu am puls! Șoptește Victor. - Doamna Ghervescu, îmi pare rău dar nu mai putem face nimic pentru
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_zavati_gardner_proza_scurta_mariana_zavati_gardner_1357376881.html [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
lor dejun erau prunele pe jumătate coapte din livezile întinse pe malul apei, câteva mere pădurețe sau covrigii cumpărați în drumul lor prin satele mici înșirate de-a lungul cursului de apă. Strategiile privind momeala erau chiar și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe o distra cel mai mult, cu toate că la partea în care pescarii trebuiau să le smulgă picioarele din spate ar fi preferat să nu asiste. - Acolo stă puterea lor și pot scăpa imediat din cârlig, îi explicase tata
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1429175146.html [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
iar când l-a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Plimbarea_pe_mare.html [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
desface un lac, de fapt un braț mort al Târnavei, scopul expediției. La balta din Scherkess se prind soreți, bibănei spectaculos colorați, „dușmani ai pisciculturii” care, puși la soare, intră iute în putrefacție, ca să poată fi folosiți mai departe la prinsul de raci după metoda Sadoveanu, cu meredeu. Tot aici se face un picnic frugal, plajă, baie, cu sărituri de pe crengile copacilor aplecați peste apă, pac-pac prin lanțul de locomotive pline de funingine și cu tabla încinsă la nemurire. Spre seară
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
Ce le mai fac copiii? Tot în țări străine? Și-apoi le spui,că împreună ați crescut! Se bucură să vadă c-o duci bine, Iar de copii,de câțiva ani pe-acas",n-au mai trecut! Da-s bine! Fiecare prins,cu a lui viață, Și au copii,ce-ai lor bunici,nu îi cunosc, Nădăjduiesc,să îi mai aibă doar odată-n față, Mai înainte de-ași sfârși,al vieții rost! Țipă în depărtări,a casei poartă,sub rugină, Și
STRĂINII ...DIN STRĂINI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1469488288.html [Corola-blog/BlogPost/380135_a_381464]
-
-nflorit / lasă-te de vrei arar,/ lângă mine de-ai venit / rămâi să-mi fii scutar. / rămâi precum mireasma-n pârg / ușa inimi-i deschisă - / după tine mereu plâng / printr-o lacrimă tot strânsă. / vreau să fii de ziua mea / prins în păr, atins de gene, / peste trup să înflorești / cu parfum de levănțele. / apoi,să-mi deschizi alt an / făr de tainice ispite, / făr de mult dulce, amar.../ sufletului, dă-i, zile-nflorite ! Referință Bibliografică: Ascult timpul / Constanța Abălașei Donosă
ASCULT TIMPUL de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1394831104.html [Corola-blog/BlogPost/353603_a_354932]
-
iar când l-a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400596485.html [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
îl pierdea și pe acesta. -Ăștia sunt ai lui ăla „rău”, bre! țipa Fane mai să-și dea sufletul. Dacă înainte găinile stăteau liniștite, acum, speriate alergau și ele de nebune, derutându-l și mai mult pe bietul om. -L-am prins! a țipat acesta când era pe burtă și ținea un nenorocit de cocoș sub el. -Fane, îmi omori cocoșul!țipa mamaia. Ăsta este cocoșul meu, îmi omori cocoșul! Speriat, Fane s-a ridicat și după ce l-a pus în picioare
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
vorba de colocviul la practica în construcții. Între alții, Albert fusese numit responsabil cu prezența nu fără a fi avizați cu fermitate în glas, întărită de sprâncenele stufoase și privirea întunecată, ca nu cumva să fie măsluită prezența căci cel prins nu va lua nicicum notă de trecere. - Nu pot. Nu am cum, la așa caiet de practică ! - Nu am avut timp să-l scriu. Am tot alergat după colegi să-mi semneze condica de prezență ! Profesorul se încruntă. Motivul i
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1484199905.html [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
curgătoare. Noi aruncam în apa Glavaciocului, convinși fiind că vor vesti Blajinii de pe celălalt tărâm, că pe Pământ a venit Paștele. Babele care ne însoțeau, vorbeau între ele că, dacă arunci în apă, anafură de la Paște, vei avea noroc la prinsul peștilor. O bătrână evlavioasă ne-a spus însă: -Maică, să nu faceți asta, pentru că e mare păcat! În această zi se împart bucate pentru cei trecuți dincolo. Înălțarea La 40 de zile de la Înviere, sărbătorim Înălțarea, ziua când domnul Iisus
TRADIŢII LA ROMÂNI-PAŞTELE BLAJINILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_pastele_floarea_carbune_1368088360.html [Corola-blog/BlogPost/344751_a_346080]
-
-nflorit / lasă-te de vrei arar,/ lângă mine de-ai venit / rămâi să-mi fii scutar. / rămâi precum m ireasma-n pârg / ușa inimi-i deschisă - / după tine mereu plâng / printr-o lacrimă tot strânsă. / vreau să fii de ziua mea / prins în păr, atins de gene, / peste trup să înflorești / cu parfum de levănțele. / apoi,să-mi deschizi alt an / făr de tainice ispite,/ făr de mult dulce, amar.../ sufletului, dă-i, zile-nflorite ! Au înflorit caișii / păsările-n lumea lor
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1395302222.html [Corola-blog/BlogPost/360258_a_361587]
-
multă vreme ascuns. Între 1946-1947 împrejurările îi permit să activeaze o scurtă perioadă în învățământ. În 1947 fuge din România, via Ungaria. Este prins la Budapesta, predat autorităților române și condamnat. În 1948 evadează din închisoare și este din nou prins. Mai târziu este recrutat în armată (1949-1956), unde devine sportiv de performanță și membru în Echipa Națională de Ski a României. Cum accesul la cursurile de zi, în învățământul superior, îi era interzis, studiază fără frecvență Istoria Artelor și Filozofia
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1437970302.html [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]