151 matches
-
Papini & Papini Florina Pîrjol Giovanni Papini e ceea ce se numește un spirit paradoxal, un neliniștit prins între contradicții, un căutător perpetuu al sensului. A fost antinaționalist pentru ca apoi să devină un naționalist înfocat, a trecut de la agnosticism la catolicismul cel mai fervent, a scris o viață a lui Iisus (Storia di Cristo, 1921), dar și un
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
și scrie cu sîngele din cupa nunții./ Este fascinat de mîna lui dispărută cu totul.// Poemul devine roșu.// îl vede cum crește,/ cum ia ființă, are părul și ochii poetului,/ are buzele, pieptul și picioarele lui.// Bîlbîind ca un copil/ prins într-un moment delicat,/ îi șoptește poemului la ureche,/ ceva numai de ei auzit.// îl îmbracă în haine de sărbătoare,/ îi dă în mînă o lumînare/ și pornește printre oameni,/ de-a lungul cetății cu el de mînă.// Intră în
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
din care cresc țevi de plastic tuburi viu colorate ace semănate de domnul pre pământul plin de vinișoare trandafirii de măști de carnaval de oxigen și pungi pentru sângele viitoarei construcții lumea mea-i peticul de cer de care stau prins să nu scap să nu prind aripi și să nu adorm cu ochii deschiși prea deschiși ca la desfacerea lumii.
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
dragoste și milă, sub razele bisericii de lemn a Sfântului Ioan. Roiul din stupii leliței Ana va pleca curând cununi de lumini lepădând pe capetele voastre cuminți, nicicând încoronate. De Sân Toader și voi vă veți afla visând la hora prinsului verilor și al văruțelor când fete și băieți prind în prunii de pe deal colaci și cântă cristali, cu glas de râușor și de mălin: "Ciciriga, vara, vara Cu cine mă prind eu văr Cu tine și cu Dumnezeu" Și cum
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
pașii valsului celebru, în șoaptă te-ai destăinuit." (Ilie Marinescu) * , Forma endoclastică împreună cu murmurul/ două sau trei mântuiri irezistibilul și metacoronarii care-și adună/ pietre eratice// un acostat cinci până la zece arguții cu penetrările încă nedislocate// formalieni ectoandrine și chiar prinsul între coapse/ forma dendroitică multiplicarea de natură statică un dererum legat/ de pecetluire și miticondriile ceea ce prelungește ecvatariile/ și culisarea pe întinsul bilateral// o cuprindere prohibitivă un ajuns în vecinătatea mitiilor/ felul lor prin atingere și aflarea în cele din
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
din prospețime, dar lasă intactă ingeniozitatea plastică, puterea cuvîntului de a revela. În fapt, ,literatura autobiografică" se constituie în gen literar și la ceilalți doi membri fondatori ai Școlii amintite, M. H. Simionescu și Radu Petrescu, prietenii ,modelatori" ai hușeanului prins în ,joaca de-a literatura" pe viață. E destul de surprinzător acest ludus practicat cu severitate monastică de niște adolescenți (C. Olăreanu petrece la Tîrgoviște, ,o mică Florență valahă", doar anii de liceu). În paralel cu cititul ,pe înfundate" a tot
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
Emil Brumaru Ce-i clatini peste viața-mi piuită De măcăleandri, toarsă-n flocul lînii Din caiere de vis, fiartă pe plită. Ca la ciuperci picioru-mi este umed De dragoste înfiptă-n clisa groasă. Sînt șoldurilor tale prins în plasă Cum musca în dulceața ce mă-ncumet S-o gust chiar unde nimeni nu cutează. Dă-mi farfurii adînci, linguri de umbră, Să-ți sorb sufletu-n pripă și-ntr-o rază Să mă preling apoi, cuprins de-
Temeinicia rugii mele-s sînii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9180_a_10505]
-
strivind cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare într-o deplină resemnare. Referință Bibliografică: În toamna frunzelor fecioare / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1408, Anul IV, 08 noiembrie
ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380652_a_381981]
-
cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare ... Citește mai mult În toamna frunzelor fecioare,prin parcuri umblă tei desculți;dacă-i privești atent și-asculți,i-auzi, în foșnet de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
împreunăși-n ude franjuri de blazare,strivind cohorta de culoare,par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare,vântul țâfnos nu se dă-n lăturisă se dezlănțuie...și-alăturide fantomatice fanfarecântă-n funebră cadențareromanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare,cu ruginiul prins pe glezne,trufas, timpul ne ia în plezneși ne predă la fiecareexemplul frunzei care moare... XXXI. ELEGIE DE TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014. Sub semnul gândului ce-a-ncărunțit e valea dintre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de Consultanță Agricolă ( A.N.C.A. ) a pus la dispoziția celor interesați o linie telefonică, gratuită, de tip număr verde - 0800 802 006 -, care va funcționa non stop și care va putea fi apelată din rețeaua fixă de pe tot cu-prinsul țării. Cei ce activează în sectorul agricol, și nu numai, pot solicita diverse informații referitoare la: formele de sprijin pentru agricultură, subvenții acordate de Guvernul României; modul de atribuire a subvențiilor pentru agricultură; date privitoare la legislația din domeniul agriculturii
Agenda2004-45-04-agen4 () [Corola-journal/Journalistic/283011_a_284340]
-
sau "mi-e dintr-o dată somn și-mi iau somnul de urechi și-l vîr în capul meu/ ca pe un copil în casa lui..." sau "și azi am mîncat în loc de pîine litere don juana le prindea cu plasa de prins/ litere din carnea și sîngele ei/ și mi le punea apoi pe buze mi le așeza în cerul gurii și mă ajuta să le înghit..." La acest ospăț pantagruelic e greu să distingi muntele de mărgăritare de muntele de orez
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
umană, iar magia începe. Frumusețea dansului a fost combinată în mod sublime cu grația patinajului. Prințul se îndrăgostește de cea mai frumoasă lebădă, Odette și îi promite iubire veșnică. La petrecerea de la palat vin fete din toate colțurile lumii, dar prinsul nu a fost impresionat de niciuna. Dânsul pe care fiecare pereche l-a interpretat în fața prințului a fost de vis. Am stat cu sufletul la gură la fiecare săritură în aer pe care o făceau. Cel mai tare mi-a
Lacul lebedelor pe gheaţă [Corola-blog/BlogPost/98286_a_99578]
-
Ce le mai fac copiii? Tot în țări străine? Și-apoi le spui,că împreună ați crescut! Se bucură să vadă c-o duci bine, Iar de copii,de câțiva ani pe-acas",n-au mai trecut! Da-s bine! Fiecare prins,cu a lui viață, Și au copii,ce-ai lor bunici,nu îi cunosc, Nădăjduiesc,să îi mai aibă doar odată-n față, Mai înainte de-ași sfârși,al vieții rost! Țipă în depărtări,a casei poartă,sub rugină, Și
STRĂINII ...DIN STRĂINI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380135_a_381464]
-
brodase,/ cum cântecu-i logodna/ pentru cel ales,/ cum floarea/ în miresmele sublime/ se desface.// Ca o holdă de aur/ e numele Tău,/ un Trandafir cât cerul înflorit/ e scris de-o mână albă/ ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă-i/ un înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
brânză). “Alt obicei specific orașului Tg.Frumos este tanocul. Se organiza la răscruce și pe „suhat”, unde tinerii cântau, iar perechile deja formate se roteau în cerc, cântând (nu dansau). Între practicile prenupțiale poate fi consemnat și jocul de-a prinsul, cu batista. De asemenea, semnul că unui băiat îi plăcea de o fată era acela că îi fura batista pe care fata o purta ieșită din buzunar, la întâlnirile dintre tineri. O practică de mare amploare prenupțială, dar prezentă și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
reci, Nici norii, plutitoare turmă, Nici pașii lui, pierind pe veci, Și nici cuvântu-i de pe urmă.... 4 mai, 1940 X RĂSTIGNIREA Nu mă boci, maică, Cum zacu-mi în raclă. 1 Ceas nalt slăvit-au îngerii cei repezi, Și prins-au ceru-n foc a-mboboci. El Tatălui i-a spus: "De ce mă lepezi?" : Iar Mumei sale: " O, nu mă boci!..." 2 Magdalena se zbătea pierdută, Ucenicul drag părea-mpietrit, Iar la Muma unde sta tăcută, Nimeni a privi n-
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
Ionescu, Bucureștii în vremea fanarioților. Cum era controlat comerțul: ..."Călare, cu picioarele desculțe, în iminei..., domnul se oprea la prima dugheană... începea să cântărească pentru a vedea dacă nu cumva negustorul fură la cântar. Era vai și amar de cel prins. Pe loc, după gravitatea faptei, era bătut în uliță sau pur și simplu spânzurat. însă, în afară de bătaie sau spânzurătoare, Mavrogheni mai aplica o pedeapsă. Țintuia de urechea dreaptă pe negustorii necinstiți, chiar în ușa prăvăliei, pentru a fi de râsul
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
o direcție și-l provoacă cu gesturi ușoare. „Baba Oarba” aleargă să-l prindă pe cel ce a atins-o. Cercul nu se poate deplasa din limitele lui, iar ca să nu fie prinși, jucătorii se pot apleca la pământ. Cel prins devine „Baba Oarba”. Pentru variație, jucătorii din cerc sunt numerotați. „Baba Oarba” strigă doi membri care încearcă să-și schimbe locurile între ei, ferindu-se de a fi prinși. Când au ajuns la locuri, toți jucătorii bat din palme, „Baba
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
un minut cu câte un pește în fiecare mână și unul în gură. Era pește din abundență în râurile noastre, nepoluate și nebraconate cu curent electric, carbid, clor și, acum mai nou, cu ecranul. M-am experimentat și eu la prinsul cu mâna, după ce mi-a dat tata câteva lecții despre tehnica gâdilatului pe burta peștelui cu degetele, până ajungeai la cap, apoi, băgându-le în branhii, puteai scoate câte doi într-o mână. Dar mai mult îmi plăcea pescuitul cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
rămân ca lovit cu leuca văzând cum dispare degetul mijlociu al Maimuței în pizda Linei. Starea care m-a cuprins, în consecință, poate fi cel mai bine descrisă ca un neostoit du-te-vino al cuiva prins până peste cap. Mamă, ce prins eram! Vreau să spun că aveam atâtea de făcut. Tu vino aici, iar eu mă duc acolo - bun, acum du-te tu acolo și vin eu aici - fain, acum ea trece la munca de jos, eu i-o trag pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ciudé dédu paharaul de vin peste cap. Neliniștea lui Nicolai Arsenievici era cu totul neînțeleasé. Pentru cé nimeni și niciodaté nu s-a gîndit sé-i prindé pe cei care furé. Iar demiterea lui Alexandr Timofeevici nu avea nimic comun cu prinsul sau neprinsul celor care furé. Ea era legaté de o cu totul alté priciné și nicidecum cu ceea ce-l neliniștea atît de mult pe Nicolai Arsenievici. Așa cé neliniștea lui Nicolai Arsenievici era cu totul zadarnicé. 45tc "45" A doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
așteptare (Plumb, Bacău, 2002). Să citim împreună unul dintre poeme: „Forma endoclastică împreună cu murmurul / două sau trei mântuiri irezistibilul și metacoronarii care și adună / pietre eratice // un acostat cinci până la zece arguții cu penetrările încă nedislocate // formalieni ectoandrine și chiar prinsul între coapse / forma dendroitică multiplicarea de natură statică un dererum legat / de pecetluire și miticondriile ceea ce prelungește ecvatariile / și culisarea pe întinsul bilateral // o cuprindere prohibitivă un ajuns în vecinătatea mitiilor / felul lor prin atingere și aflarea în cele din
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ostenit și i s-a făcut și foame. După ce mănâncă, adoarme. Viteaz, însă păgubos. Turcii, alarmați, tabără pe el, adormit cum e. Este legat fedeleș și dus înaintea sultanului Mahomet. Furios, sultanul poruncește să fie omorât în chinuri groaznice. Dar, prinsul, semeț, îl sfidează. - Sunt român, strigă, și Argineanu mă cheamă, Om de credință și fără teamă. Un pic de noroc nu i-ar strica... El cere să i se dea o ultimă șansă. Să i se restituie armele, și o să
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung ușile cu usturoi ș.a. La practicile de pomenire a morților din ziua Rusaliilor se desfasoara și obiceiuri și ceremonii dedicate celor vii, ca de pildă Prinsul verilor și verișoarelor (în sudul țării) În biserici, se aduc și astăzi aceste ramuri, care se binecuvântează și se împart credincioșilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfanțului Duh, care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli. Tradiții și obiceiuri
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]