109 matches
-
om care lucrează în presă" nu e, probabil, intenționată; cel puțin în cazul lui presar, termenul argotic este mai vechi decât cel din jargonul jurnaliștilor. Și mai transparent e cuvântul priponar: polițistul e cel care priponește (= arestează) și trimite la pripon (= închisoare). Trocar (înregistrat în Dicționarul de argou al lui G. Volceanov, 2006) provine de la troacă: cuvântul e și un termen de desemnare a locuitorilor din Șcheii Brașovului și o poreclă dată ardelenilor de către locuitorii din Muntenia (s-a observat că
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
realizare artistică.” Această apreciere poate fi transferată și pentru a caracteriza personalitatea scriitoricească a domnului nostru profesor Mânăstireanu. Doresc să poposesc asupra satului natal Priponești - o veritabilă ,,axis mundi” (axă a lumii) pentru autorul cărții. Acest cuvânt derivă de la substantivul ,,pripon” - funie de care se leagă ceva...Cuvântul concentrează chiar prin semantismul său legătura indisolubilă a veneratului profesor Mânăstireanu cu familia, cu locurile natale unde a trăit, legătura cu profesiile de învățător și profesor, legătura cu prietenii, mulți dintre ei scriitori
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
a nomazilor se cerea edificat de arhitecți ca reper obiectiv, atestabil în mod public, și în jurul căruia rotocoalele capricioaselor migrații să se strângă din ce în ce mai mult, până la statornicire. Așezarea are nevoie de un țăruș: oricât de lung și flexibil ar fi priponul legat de el, mai devreme sau mai târziu cel priponit îi simte rigoarea centripetă și, neavând încotro, se lasă purtat în sensul impus de ea. Cel mai curios e însă că, indiferent de natura traumatică ori benefică a acestei inserții
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aparținând lui Lehănceanu, Ciuche Crețu). Existau mai multe metode de pescuit: cu mâna, cu măciuca, cu ostia, cu prostovolul 3, cu undița sau cu minciogul, iar pentru pescuitul pasiv se foloseau cotețele de stuf și de papură simple și duble, pripoanele, coșurile și vintirile. Fig. 1 Unelte și ustensile de pescuit (după C-tin Popescu): 1- minciog; 2 - ostie; 3- prostovol; 4 - vintir (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Perioadele de pescuit intensiv sunt cele cuprinse între echinocțiul de primăvară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Biloi = creier. Similar: bibilică, devlă, doxă, glagore, balcon, calculator, tărtăcuță Bizon = individ. Similar: gagiu, gașper, gorobete Blat = ascuns, discret; de proveniență germană, în original: das Blatt. Similar: șest Borș = sînge Brățări = cătușe. Similar: mănuși, lanțuri Bulău = închisoare. Similar: mititica, pîrnaie, pripon, pension, ocnă, răcoare, zdup Bumbi = testicule. Similar: boașe, caise, bigi-bigi, bobine, alune, fudulii, ouă Cacialma = mod de a păcăli; de proveniență turcească; specific jocului de poker; desemnează păcăleala pe care i-o tragi adversarului să creadă că spui adevărul. Similar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de pușcărie este viu și se îmbogățește permanent. Teme vechi precum liberarea ("Și-ntr-o bună zi pe seară/ tot o să mă dea afară/ cu hîrtii de liberare/ cazier și baftă mare") sau visele erotice ("C-așa-i visu de pripon/ nu dormi bine nici în somn/ că-mi aduce în celulă/ fîțe moarte după sulă/ cu țîțele jucăușe/ să le strîng printre cătușe/ și crăcane pînă-n gît/ ca să-mi țină de urît") sînt însoțite de altele mai noi, precum dezgustul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unde-i casa nuastră? toți păgînii depind de centre urbane, ele de spitale de psihiatrie, gorgan pe culmile spre sud sistemul istoric înlănțuit, fasolea tot uscată, floarea-soarelui pipernicită, gura florii căscată, mamă, deschide ușa, vreu să ies! Catranic capre la pripon, azbociment acoperișurile, gurguiul pe zarea satului parte din șir, rînd de stejari, rînd de plopi, castanii trei, se usucă, Hiliuți apele la nord în contra hidrografiei majore, presărate iazuri, Cîmpia Bălților, barza singură, linia spre Glodeni, viaductul șoselei de Chișinău, cartofii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1997), este surprinsă drama celor care parcurg traseul frică - supunere, prezența fricii implicând supunerea și invers. Funia, departe de a da sentimentul trăiniciei, îngrădește libertatea de mișcare și de conștiință, întrucât e împletită sub formă de bici, căpăstru, leagăn, centură, pripon, ștreang și laț. Finalul piesei sugerează schimbarea acestor stări determinate de contradicția dintre înveșnicirea răului social și libertatea conștiinței morale a individului. Din moment ce asupriții și asupritorii își împrumută doar măștile de la caz la caz, frica și supunerea rămân, în esență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
mari probleme logistice, fiind, ca mai toate semenele ei, docilă. Paharul avea să se umple când șeptelului i s-a adăugat un purcel, proprietate a cumnatei. Acesta, porc din fire și născare, mă alerga pe câmp toată ziua, smulgându-și priponul și neavând astâmpăr nici un moment. Așa că, după câteva zile de "maraton" în urmărirea "bestiei", mi-am prezentat "demisia", gândind că dacă breasla ciobanilor a pierdut un confrate, cea a intelectualilor a câștigat unul. Ulterior aveam să mai exercit diverse munci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
tabăra lui Toshinaga. Apoi se așeză În șa, dar fără a părea gata să pornească. Dinspre poala muntelui se auzi o răbufnire zgomotoasă. Când Inuchiyo și toți ceilalți priviră Într-acolo, văzură că un cal speriat din spatele formației Își rupsese priponul și fugea, Înnebunit, prin tabără. Pe timp de pace, n-ar fi fost o situație dificilă, dar, În acea conjunctură, confuzia se amplifică, declanșând un adevărat vacarm. Inuchiyo Întoarse capul spre cei doi samurai și le dădu un semnal din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Complet 48. Distanțier hidraulic 2/1*) Bucata 49. Dozimetru individual cu citire directa 25/8*) Bucata 50. Electroferastrau 1 Complet 51. Foarfecă hidraulica 2/1*) Bucata 52. Foarfecă manuală pentru tăiat fier-beton 1 Bucata 53. Frânghii pentru legături (ștreanguri și pripoane) 2/ 1*) Complet 54. Geanta sanitară 4 Bucata 55. Grup electrogen de 5 kVA portabil 2/1*) Complet 56. Instalație de evacuare a apei din subsoluri inundabile, echipată cu pompa submersibilă ET-32 1 Complet 57. Instalație de injectat aer proaspăt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127484_a_128813]
-
e Pietre de hotar e alcătuit integral din asperități. Lirismului nu-i mai sunt îngăduite, aici, efecte complicate de suprafață. Austeritatea e maximă. Singurul sprijin al ritmurilor vine dintr-o regie a dispunerii prepozițiilor. Traseul are, totuși, același relief sonor: „Pripon, La Cruce, Drumul Țării, pe Calea Târgului, apoi,/ Între Gruiețe, Peste Vale, Boticășăști, Din-deal-în-jos,/ La Gura Turzii, După Dâlmă, pe Continit, la Buturoi,/ În Râul Limpede, Chicuiul, la Corn, pe Ghergheleu, în Dos,/ Zăpodea, Gura Pojorâții, la Sat, pe Coastă
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
vine din urmă, Negreșit vine! Truda aceasta a Trupului frumos De a luci - O cumpănă fermecată... Sudoarea nu se Deosebește de lună, Încet culcatul în iarbă Și neașteptata osteneală A brațelor Fiind prea mult, Ca pentru hoțul de cai Desfăcutul pripoanelor. Cu toată nerăbdarea lui, Răsuflarea tot se rupe - O tulpină fragedă. * Plângere - Sarea părăsindu-și muntele, Trupurile moi Scoase la iveală de incendiu, Din cochilii, Din crisalide Și din semințe (făpturi prea încete și prea mărunte pentru a-și găsi
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
au Învățat să-i respecte pe oameni și să nu uite că pe lumea asta există un Dumnezeu. Cu toate acestea, Sânt-Ilie crescuse făcând multe rele, umplânduși sufletul cu păcate mai mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În toată firea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
priponiți mai mulți cai. în apropiere, hunii ridicaseră două corturi mari, dintre care unul era deja în flăcări; în timp ce câțiva dintre ei se postau în formație de apărare, ca să poată stăvili atacul furibund al năvălitorilor, alții se străduiau să dezlege pripoanele cailor, care, înspăimântați de foc, azvârleau din picioare, dădeau din copite, se înălțau pe picioarele din spate și nechezau disperați. Grupul de apărători înaintă în mijlocul fumului ca să-i lovească pe burgunzi și imediat se produse în învălmășeală crâncenă. Sebastianus recunoscu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Breaza, debit de apă care, datorită exploatării defectuoase de pe traseul aducțiunii Cornu - Breaza și a necesităților reale din localitatea Cornu, atinge cca. 20 l/s pe teritoriul orașului Breaza Rezervoarele de apă potabilă de pe teritoriul localității sunt următoarele: aă rezervorul Pripon în prezent dezafectat datorită avariilor suferite la cutremurele din anii 1977, 1986 și datorită instabilității terenului generat de alunecări de teren din zonă bă rezervoarele HIDROJET alimentate deși sursele Nistorești și Paltinu - de aici apa este repartizată, prin rețeaua de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dă la cuhne: ăla mi-a pus astupuș la gură c-un bariz, dă iera să mai avem un hoit. Au sosit Fainberg, Musante, trotilații, bucătaru, Paiu Fioros și, coada cozii, don Renovales. A doua zi am petrecut toți la pripon. Mandea ieram acasă și le făceam pă plac la tot soiu de curioși care punea Întrebări dăspre căruță și, cu fiecare tablo vivant care io Îl zugrăveam pentru ei, Îi năuceam și mai nașpa. Am săpat conștiincios ca genistu, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
m-a simțit el, sau altcineva, și-mi da de veste să mă feresc, sau poate chiar vânătorul căzuse la bănuială. O neliniște ușoară îmi plutea pe suflet, și băgam de samă la toate mișcările lui Marin. Nimic deosebit. Deslegă priponul ca totdeauna, vâsli cu liniște, mă strecură lin prin aceleași cărări ale pădurilor de trestii, și încet furișa luntrea pe sub bolțile sălciilor. Doar că-mi vorbi mai puțin ca de obicei; dar asta nu se întâmpla numai acum. La întoarcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
digul de beton ce găzduia milioane de metri cubi de apă. Păsările singuratice zburau spre locuri numai de ele știute. Ne-am ocupat locurile, am întins undițele, având grijă să punem nadă la distanțele și punctele corespunzătoare, unde am aruncat pripoane prevăzute cu trei, patru cârlige mari și sofisticate. Am început să privim plutele colorate în roșu și atenți la clopoțeii atârnați de firele groase. Era o tăcere și o liniște de vis. In apă se vedeau cercuri și bule, semn
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
clopoțeii atârnați de firele groase. Era o tăcere și o liniște de vis. In apă se vedeau cercuri și bule, semn că peștele a început să vină spre mâncarea aruncată de noi. In dreapta mea, Virgil apucă iute firul unui pripon zicând: - S-a agățat, zice el și cu mâinile a început să aducă peștele spre mal. Acesta încercă spre stânga și spre dreapta să scape, dar pregătirea profesională și măiestria lui Virgil, nu da greș. Apropiindu-se de mal și
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
pe jumătate. Se făcuse ora zece. Dar ghinion. Dinspre digul barajului a început un vânt din ce în ce mai mare și în circa douăzeci de minute s-a întețit. Valuri tot mai mari au început să lovească malurile făcând imposibil controlul undițelor și pripoanelor. Moroșanu zice: - Cred că trebuie să ne schimbăm locurile tocmai pe dalele digului unde apa este calmă și unde putem să pescuim în voie. Am strâns uneltele și ne-am instalat pe dig. Aici, într-adevăr, apa era fără valuri
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
ca o scăfârlie de chibrit aducerea aminte și înțelegerea. Dădu înapoi, cedând terenul în fața masei de copii agitați, intră în grajd, pipăind, prin obscuritatea înserării, biciul cu coada de sânger. Stând în cumpănă o clipă, renunță la bici, luă un pripon cu capul întărit printr-o brățară de fier, dezlegă de pe sârmă lanțul lui Stalin, câinele cel bătrân, trăitor de pe vremea lui socru-său, și ieși cu el pe poartă. Fără să pornească vreun iureș, printre potlogarii cu picioarele pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
săltă lin peste marginea Baisei. Nicanor tresări de împărăteștile arcuiri ale Pepenoaicei. Feri în lături curpenii și rostogoli, mai încolo, pe ceilalți pepeni, mari cât căldările de la stână, dar părând niște stârpituri, pe lângă făloșenia Pepenoaicei. Apoi, bătu, adânc, în pământ, priponul de la lanțul câinelui, ochind ca nemaivăzutul juvaer al grădinilor și bostănăriilor din Goldana să rămână în cercul ce putea fi patrulat de către câinele din legătoare. Bătu și pe Stalin, cu ciubota de cauciuc în coaste și cu o vargă desfrunzită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chingă precum gura de ham strânsă în jurul inimii; altă cingătoare, ca un cerc închis sub pântecele butoiului cu murături; un fel de harnașament cazon peste burta ofițerului rus; la capătul chingii, o verigă, un lanț, un belciug de oțel, un pripon înfipt în perete. Caii cavalerilor traci dormeau sub șa. Noaptea, peste pijama, li se punea pardesiul. Gata haiducilor! V-am înțolit de ceremonie! Sunteți numai buni pentru bal! Ghiță, să cânte muzica! Frunză verde de cicoare, m-au legat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
așa cum te-am crescut, te rog frumos nu te mai smiorcăi din nimic că ești măricică și nu-ți șade bine deloc. Eu te știu băiatul meu isteț, nu?...a încheiat ce avea de spus bunicul, ducându se să mute priponul vițelului care, de lacom ce era, a ros și rădăcina ierbii din pomăt. Pentru Magnolia, sfaturile bunicului erau precise. Cu toate acestea, se întreba: „Cu cât trece timpul, de ce devin sfioasă, de ce se schimbă ceva, în mine și cu mine
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]