648 matches
-
rog”! - Bunul Dumnezeu s-o binecuvânteze! Are personalitatea în formare! Are doar zece ani neîmpliniți! Spune bunica clipind continuu în soarele înțepător. Mami, bunica și Scumpa se pun la coadă să cumpere înghețată, în spatele unui bărbat cu un câine lup priponit într-un ham roșu. Peste ochelari de soare, pescaruși taie aerul în bucle ascuțite, tot mai aproape de înghețata de căpșuni a Scumpei. - Să mergem pe dig, Scumpo! Spune bunica și bea apă minerală cu aromă de piersică dintr-o sticlă
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Platforma_japoneza_de_mariana_mariana_zavati_gardner_1376478693.html [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
de stagiu în postura de „mucles și de lemn Tănase” înmânarea carnetului roșu ... „Grijania mă-sii de treabă, nepoate, mai conchise printr-o pierdere evidentă de ton și răsteală, că n-am avut minte nici cât găina să-l fi priponit când trebuia, făcând aluzie mai mult decât străvezie la „fugarul” sau „dispărutul” de ... „Și ne-om ocupa de tâne-tu vârtos și pe-ndelete, mama lui de gherlan!, ultima expresie mai mult pentru el, „că n-a știut ce lasă vraiște și
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > FANTEZII ESTIVE PE TEME ASTRALE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Vara asta m-a răzvrătit m-a priponit cu horoscoape osile sufeream oprimați de cruzimea razelor orbitoare ce trasau linii de karme pe nisip cu soarele jucând în sextile ne iroseam în conjuncții fatale eram cantonați în antile navigam pe corăbii astrale cu punctul vernal răsturnat dictate de
FANTEZII ESTIVE PE TEME ASTRALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471035401.html [Corola-blog/BlogPost/366305_a_367634]
-
la norii răzleți care luau cele mai ciudate forme. Fascinați de acea transformare se rupseră de realitate și se lăsară purtați de jocul văzduhului. Deodată Pătru sări în picioare ca ars. - S-a întâmplat ceva, dragule? - Comoara! Am uitat-o priponită pe șa. Ce noroc că armăsarul n-a ieșit din curte! Valdescu coboî din fânar. - Hei, ce faci? Mă lași aici? - întrebă femeia nedumerită. E mai importantă comoara ca mine? - Nu iubito! - adăugă prinzând-o în brațe. Dezlegă lădița de pe
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
în pripon. Ea a luat coasa și a început o brazdă. Avea mișcări regulate, precise și menținea ritmul fară un efort prea mare. Se întorcea înapoi unind brazda când, trăgând cu coada ochiului în urmă, observă cum tatăl ei, care priponise calul ceva mai sus, căuta uimit sub brazdă din loc în loc... Emanuela a înțeles. Căuta iarbă netăiată și spre surprinderea lui nu a găsit. Emanuela l-a rugat să stea liniștit să se odihnească, va cosi ea și o vor
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
achitat de cu seară toate obligațiile față de găzdași, anunțându-i că de mâine-zi se vor așterne din nou drumului. Spre nenorocirea lor însă, apele Timișului s-au umflat peste noapte și încă înainte de revărsatul zorilor podul umblător a fost bine priponit la mal. Mare cum era, putea ușor să scape la vale, punând în pericol viețile celor aflați pe dânsul, s-au mai văzut nenorociri de acest fel, așa că podarii nu s-au învoit cu niciun preț să încerce în ziua
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
în stradă! - Pe dracu’! Habar n-ai ce înseamnă să scoți un milion din case. Vorbești ca la televizor! - Șefu’, ne organizăm, am băieți pe transport, îi aducem de peste tot, îi rupem în Piața Victoriei! - Bă, pe mine m-au priponit o dată cu asta, nu-mi mai trebuie! Dacă ești băiat deștept, lucrează cu mașini mici particulare, cu firme d-ale noastre din mai multe județe, să nu aud de autocare! ...dracului, că mă iau iară ăștia pe înregistrări. Hai pa, nu
Adevăratele stenograme din „noaptea ca hoții” by https://republica.ro/adevaratele-stenograme-din-znoaptea-ca-hotii [Corola-blog/BlogPost/338811_a_340140]
-
a plecat în grabă să vadă Înaltul. Norii trecătorii s-au urcat pe deal, Vântul nu mai are-n pânze arsenal, Stelele se-aprind pe năframa nopții Luna stă de veghe chiar în cerul porții. Strugurii din vie parcă-s priponiți În ciorchini ce cad pe butuci - uimiți, Coșul în hambar stă frumos la pândă, Nu e încă vremea...sita e flămândă. O furnică cară un grăunte mare Nici nu mai cârtește, spatele o doare, Dar aude biciul iernii cum trosnește
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1438417634.html [Corola-blog/BlogPost/372054_a_373383]
-
Ne aflăm în anul în care lumea va migra între competență și absurd. Anul în care ne vom asuma propriile priviri. 10. Portrete viitoare răsărite în apa tulbure din iaz. 11. Nu pentru că avem căsuțe de dialog. Ci pentru că am priponit cuvântul în carte. 12. A fost odată ca niciodată un om căruia îi plăcea să aducă povești în memoria cu acces aleator a echipamentelor electronice predestinate. 13. Despre ceea ce credeam că există nu pot spune nimic. 14. Să definim imaginea
PROCESE DE MIGRARE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1429095832.html [Corola-blog/BlogPost/372995_a_374324]
-
prin toate camerele. În timp ce toate cele trei vrăjitoare porniră ca nălucile să întoarcă casa pe dos, Regele Pădurilor ieși pe treptele de piatră în căutarea bușteanului cu care o văzuse pe fată plutind pe lac. Îl găsi în apropierea treptelor, priponit cu o funie de unul dintre stâlpii de piatră. El avea să aștepte acolo, pentru că alt mod de a pleca din casă fata misterioasă nu avea. Și tocmai când regele își făcea planuri legate de felul în care o va
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
flori/ Dă-mi pacea și roua trimisă în zile, Cu vestea de bine să mă împresori...” ( Am cerul), are vara, toamna, florile de liliac, dar mai cu seamă are pace în suflet și multă iertare: “Pacea umple golul ce mă priponea/ De o buturugă, lângă vremea rea/ Am scăpat de toate...și de-al meu deșert/ Ard intens în stele și învăț să iert!” ( Rug de stele). Poezia îi face Cameliei din viața sărbatoare. O sărbătoare a sufletului, a harului, a
POETA CU SUFLETUL ALBASTRU DE CER SENIN de DORINA STOICA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1470815559.html [Corola-blog/BlogPost/380573_a_381902]
-
Care considerați că este poziția cea mai potrivită trăirii Evangheliei în zilele noastre? - Dragă, problema vieții de trăire creștină și de unire cu Dumnezeu nu se pune din punct de vedere istoric. Nu trebuie să ne mărginim ori să ne priponim în istorie. Nu, este vorba de permanență. Nu recomand o stare de nevoință ca mijloc neapărat de mântuire, ci recomand o stare de prezență continuă, ce nu are obstacol, care nu are moment istoric sau politic. Să ne orientăm după
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
frunte și cu copite de aur, străjuit de doi Străjeri ai Sfântului Graal. Daimonul și călărețul făcea corp comun cu Calul, de parcă ai fi zis că-i un Centaur. Până într-o Zi când Daimonul descălecă de pe Cal și, după ce priponi Calul de un gard, se înfățișă înaintea mea ca un Atlant uriaș, îmi zise ceva în sunete de timpane ce nu reuși să mai dezleg nici până azi, apoi încălecă pe o “săgeată magică de aur” și dispăru cu ea
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_codul_nu_constantin_milea_sandu_1394522122.html [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
și dispăru cu ea la orizontul misterului, lăsând în urma lui un “nor auric” de “pulbere stelară” și o dâră de lumină ca o lamă de cuțit argintiu. În seara aceea, la Apusul Soarelui, rămăsesem doar eu și calul acela uriaș, priponit de un gard de lemn, făcut din țepușe înalte. Dinspre Răsărit se auzi tot atunci o explozie, ca un big-bang asurzitor ce sparse bolta cerului, urmat de un țipăt lung și straniu al unei femeie blonde ce alerga în zdrețe
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_codul_nu_constantin_milea_sandu_1394522122.html [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
baracă de beton. Glasul ei panicat parcă-mi sună zi azi în sunte de timpane cu glasul spart, și-mi spune mereu:“ Fugi și ascunde-te în munți...în Groapa Hiperboreanului...ori sari peste gard!” În seara aceea, calul uriaș priponit de gard se smulse din pripoană, se dădu puțin înapoi, scormoni pământul cu copita de aur, apoi se înălță pe două picioare, făcu un salt peste gardul de țepușe și se prăpuși la pământ zdrobindu-și toate oasele în foc
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_codul_nu_constantin_milea_sandu_1394522122.html [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
împărăției mele!... Leagă-l de stejarul ăla! Dacă nenorocitul pintenat dă „cucurigu” în sat, se duce vraja și-i vai și amar de neamul tău. Valdescu se ridică ascultător să nu înrăutățească și mai mult situația. La lumina fulgerelor își priponi armăsarul care sărea ca disperatul în două picioare și necheza ca un sălbatic. Prin întuneric zări acei cărbuni aprinși în globul ocular al încornoratului. - Peste câteva momente vei asista la un spectacol nemaiîntâlnit până acum în viața ta! - Sincer nu
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Nici un loc nu poate fi mai sigur decât propia-ți pungă, pe care golește-o din când în când într-un loc ferit de ochii curioșilor. Nu ignora pe cel care are mâna legată, poți ajunge ca el având amândouă mâinile priponite, dacă nu ai știut să te lingi pe degete de miere și te-ai lăcomit. Banul este știut că-i „ochiul dracului” , dar cum e foarte greu ca la un drac să-i scoți ochii, fă-te frate cu el
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Din_auzite_si_traite_vrei_sa_ai_succ_marin_voican_ghioroiu_1345713762.html [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului RECVIEM Tatălui meu Motto: Casa-i descărnată, Se-nclină și plânge, Sub aripi zbătânde Cerul mi se frânge. Te uită cum mai doarme paznicul de noapte, De stele răzlețe a priponit zăvozii săi, Pe cer plutesc bucăți din colț de Lună sparte, Putem păși acum tăcut prin viață înapoi. O stea sinucigașă taie sfânta zare, Și raza ei de gheață în piept mi se răsfrânge O veste răscolește Marea Întristare Și
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Recviem_tatalui_meu_stelian_platon_1353113430.html [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
poate renunțări. Și, conchide în această ultimă poezie din capitol : „Când zici cuvântul frumos,/ te gândești la lumină,/ la soare,/ la vreme senină,/ de care te bucuri oricând ești pe drumuri.” Cadrul natural al satului românesc, al satului natal, de la Priponești, îi este propice autorului pentru a se ancora într-o stare de melancolie, o acumulare de tristeți nedeslușite, ce nu izvorăsc dintr-un eu ci, mai degrabă, converg către acesta. În Capitolul IV - Cronică și prima poezie ce poartă numele
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
părinți, trecând în revistă momente importante ce și-au lăsat amprenta, definitiv, pe sufletul domniei sale: „ Tata nu e cel pe care l-am visat,/ pentru că-i de mult plecat,/ din 1968/ este veghetor/ acolo-n satul meu natal/ în cimitirul Priponești/ iar draga mama de mai-nainte.../ îl străjuiește cuminte/ cu nespus dor.{...} și voi ajunge sigur să fiu cu ei/ o clipă /așa.../ ca de obicei./ În rest,/ îi doresc/ firește,/ dar visul nu-i înlocuitor/ al lor.” În Capitolul
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
aflată peste apa râului Costești, spre răsărit, în satul Blezeni, era un zăvoi umbrit de un pâlc de anini înalți. Acolo au fost aduși caii de la toate căruțele și chesoane ori tunuri și etuve sau de la bucătăriile de campanie și priponiți de unul sau doi anini care fuseseră tăiați și legați orizontal de alții rămași în picioare. Grăunțele de ovăz sau porumb, ori de grâu le erau date fiecărui cal în câte o traistă agățată de gât, iar jos, în fața animalelor
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Din teaca lor vie nu pot să mă smulg și să fug,/ fiece mușchi are-un lacăt, fiece os un belciug... („Haine roșii”, p. 49); Din lacrimi punem pod genunii,/ din lacrimi înviem mereu,/ și, împletind din lacrimi funii,/ ne priponim de Dumnezeu. („Lacrimi”, p. 80). Se observă în cazul celor care au trecut prin „reeducarea” de la Pitești o suferință aflată la granița cu deznădejdea, marcată de o mare vinovăție, de încercarea de a se agăța de orice rază de lumină
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Andrei Manțog, aflat acolo în calitate de cameraman. Îmbrac salopeta. Când să-mi închei nasturii de la prohab (nu există salopete pentru femei, înțeleg), constat că găicile sunt prea mici. Un muncitor îmi oferă un briceag, dar nu reușesc să le tai. Îl priponesc, până la urmă, destul de precar, cu o broșă. Sunt condusă într-o cameră care așteaptă ultima mână de lavabil. Aia care tre’ să fie impecabilă. O comisie formată din ingineri-șefi, ingineri simpli și șefi de echipă îmi povestește cum se văruiește
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
de mine sătulă,eram chiriașul gândului tău.George Baciu... VIII. LACRIMA DE TARA, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012. Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul abia ivit de după muchie. Roua aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor. Citește mai mult Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul abia ivit de după muchie. Roua aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]