62 matches
-
-s neagră și că-s moartea ta. 7 Prieten, Doamnă Brună, rob smerit: Suntem ca trei actori de comedie; Tu hărăzită altuia, nu mie, Iar eu de soartă ție hărăzit. Și nu așa, oricum, ci pe vecie, La zidul ocnei priponiți cumplit, Dar, chiar dacă nu-i scris să-ți fiu iubit, Eu nu m-aș cere-afară-n slobozie. Și-un gând nemernicos îmi dă târcoale: Ce-ar râde hoții dacă ne-ar vedea! Cu greu lăcat la gleznă fiecare, Precum viețașii prinși
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Cons tantin Leahu, profesor universitar de latină, își privi colegii de compartiment. O mămăiță, la vreo șaptezeci de ani, cu un nas acvilin și o pereche de ochelari fără rame. O subțirică, ea, și-un negricios, el, tinerei și tăcuți, priponiți unul lângă umărul celuilalt, ținându-se de mână. Lângă el, în dreapta, un tip înalt, cu barbă, mirosind puternic a săpun. Che Guevara întreg. Asemănarea i se păru atât de izbitoare, că-i veni greu să nu caște ochii ca să-l
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
franceză agramată: — Mielul vegetal, așa crrreatură de scrrriau desprrre el călătorrrii voștri medievali ajunși aici. Miel ce crește pe tijă înaltă care, când se înmoaie, devine cordonul lui ombilical... Apoi, mielul paște împrejur cât îl lasă mațul ce-l ține priponit... Când termină de păscut iarba din cercul în care trăiește, se așază chincit și ncepe să moară... A făcut o pauză. — Mielul vegetal. Călătorii voștri descriau de fapt tijele de bumbac, văzute de departe. Leila râdea cu un râs nou
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
spre podurile de piatră, curând distruse, doborând totul în jur, grajduri și vite, care și căruțe. Chiar și vreo doi, trei bătrâni, luați de torent, au dispărut fără urmă. Colosalele butoaie de lemn de la Crama Regională, deși pline și bine priponite, au fost zvârlite de ape în porțile înalte, balamalele s-au desprins, porțile au cedat, poloboacele și butoaiele s-au rostogolit peste câmp, au rămas îngropate în arealul Plajei Merilor, în mijlocul grămezilor de trunchiuri sfărâmate, scânduri, pământ de la Munte și
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
păsările călătoare, delegații din „Jos”, care achiziționau nuiele de răchită și salcie, necesare pentru împletit coșuri, precum și araci utili în susținerea plantelor agățătoare, așa cum fac unii realizatori de talk show-uri televizate cu fetițele despuiate și foarte slabe, care trebuie „priponite”. Când se umplea curtea de stive ridicate din bonturi îlegături) de nuiele și araci, de nu mai puteau fi controlate la număr, intram în alertă să „ajutăm” oamenii depășiți de situație și treceam, noaptea, că-i un sfetnic bun și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
la candelabru. Începe să citească, cu vorbe monotone și egale, ca și cum ar număra, ca și cum ar fi niște numere. Începe să citească, și poșeta care-i atârnă în dreptul taliei începe să se înalțe lin. Poșeta se înalță mai sus, până ce rămâne priponită de baretă, plutind deasupra capului ei asemenea unui balon galben. Helen continuă să citească, și cravata îmi plutește dinainte. Asemenea unui șarpe albastru care se înalță dintr-un coș, îmi atinge nasul. Tivul fustei lui Helen începe să se ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
se cam dusese naibii în dimineața aceea londoneză întunecată, umedă și plină de frunze. Londra avea puterea, constatase Naomi, să facă din primăvară toamnă printr-o simplă schimbare a calității aerului și luminii. Tufele de lemn-câinesc se zbuciumau ca măgarii priponiți, iar șuvoaiele de ploaie murdară i se scurgeau pe obraji și pe acoperământul de plastic al căruciorului în care se afla Cecile. Naomi se simțea rău. Se simțea rău pentru că, își dăduse ea seama, era cu siguranță însărcinată. Să existe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ploșnița de cîmp? Ce să văd, lumina ochilor mei? Diamante montate pe o ploșniță vie. A, da, am văzut. Dar alea put ca naiba... Doar dacă le strivești. Dar Iubi, erau șic de tot. Erau legate cu un lănțișor și priponite. În timpul balului, gîngania asta se va plimba pe piept și le rup gura. Dar cum o aduci din Mexic? Cu avionul. Cred că trăiește cîteva zile și poate că le dă și ceva de mîncare pe drum! Complicată treabă, draga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Mă mișc stîngaci, hainele atîrnă pe mine, transpir artezian și mi se pare (ba chiar sînt sigur!) că am pantofii murdari, prăfuiți; scame batjocoritoare îmi atîrnă de manșetele pantalonilor, de coate, basca e-o bazaconie terfoasă, nimb bășcălios de înger priponit cu strășnicie pe pămînt. Lectura-i împleticită în franjuri jalnici de plictis: las baltă "cititura" și plec neras, ca din pușcoci, la periferia orașului, pe străzile înguste, în pantă, cu case mici în curți largi, cu femei spălînd laborios rufele
Înger la conovăț (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14951_a_16276]
-
că cei doi oameni în floarea vârstei nu făceau nimic; mișcarea însă îi trăda: mâncau ceva. In spatele lor, la vreo zece metri în umbra unui măr pădureț în floare, apărându-se alene de câteva muște matinale, picoteau doi murgi priponiți. Nu trece nimeni - spuse unul din oameni, ridicând o geană și privind în lungul drumului. — Apăi, măi fârtate - spuse celălalt - uite plosca jumătate. Lasă-l încolo și bea ici pe săturate. Am sau n-am dreptate? Drept răspuns, primul luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Dor de vară Elenă Marin Alexe Alexandrei Unde ești rază de soare Strecurata prin frunzișuri Priponita pe cărare Sau prin crengi de alunișuri Ce n-aș da să mă sărute Dimineață prin perdele Să mai uit clipele mute Din atâtea zile grele Printre umbrele ascunse Tremură-n zori amintirea Mai rămân vorbe nespuse Alintate cu privirea
Dor de var? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83344_a_84669]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TU ȘI EU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1334 din 26 august 2014 Toate Articolele Autorului Tu și eu Când vine seara-ndeosebi, În sinea mea port gânduri priponite, Când porțile cerești se-nchid, Și-ncep moroii răi să se agite. Se mai desface visu-n coarnele de cerb, Iar zarzării desprind petale-n jurul meu. O îndoială bântuie în orice verb, Și amândoi tăcem de-a valma, tu și
TU ŞI EU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368372_a_369701]
-
vom aduna mănunchi / iarbă pentru steaua de povară” [s.n.]. Cu toată povara stelei care i-a fost dată, diafragma „optică” rămâne deschisă, lăsând să treacă tot seninul - pe care-l știe bine prețui. De „optică” depinde și alergarea celui, fizic, priponit. „Doar cât să ne trecem unul celuilalt prin gând / mai izbutim, ca pale de nori cumulus. / Explozia de senin la care ne-am expus / va-nconjura pământul alergând.” (Norii cumulus, dacă cineva nu știe, sunt semn de vreme bună.) Suferința
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
sunt rămași toți poeții morțiși doar ce le promitem zace în sicrie.... XX. TU ȘI EU, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1334 din 26 august 2014. Tu și eu Când vine seara-ndeosebi, În sinea mea port gânduri priponite, Când porțile cerești se-nchid, Și-ncep moroii răi să se agite. Se mai desface visu-n coarnele de cerb, Iar zarzării desprind petale-n jurul meu. O îndoială bântuie în orice verb, Și amândoi tăcem de-a valma, tu și
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
pe alei dospesc în ramuri pace; E-un strop de ani, în plus, pe umerii tăi goi, Și-un cod al întristării, în mine îl desface. Citește mai mult Tu și euCând vine seara-ndeosebi,În sinea mea port gânduri priponite,Când porțile cerești se-nchid,Și-ncep moroii răi să se agite.Se mai desface visu-n coarnele de cerb,Iar zarzării desprind petale-n jurul meu.O îndoială bântuie în orice verb,Și amândoi tăcem de-a valma, tu și
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TE IUBESC SI NU TE MINT Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1153 din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Bătut în gânduri, priponit, ca stanca în tăcere, tu m-ai strigat, eu am venit ca mielul la tăiere. Am auzit cum glasul tău mă tot chema într-una, cum strigă Bunul Dumnezeu să-ți dea în cer cununa. Cum am putut să îți
TE IUBESC SI NU TE MINT de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347596_a_348925]
-
să ajungă. Știam că o să vii cândva de undeva din stele, și-mi vei aduce nafura sfințită printre ele. La poarta sfântă eu mă sting când plec spre nemurire, doar chipul tău eu vreau ... Citește mai mult Bătut în gânduri, priponit,ca stanca în tăcere,tu m-ai strigat, eu am venitca mielul la tăiere.Am auzit cum glasul tăumă tot chema într-una,cum strigă Bunul Dumnezeusă-ți dea în cer cununa.Cum am putut să îți privescdoar chipul tău de-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
pășit doar pe vârfuri de inimă am ocrotit liniștea tuturor cu vorbele mele răsfrânte din reale oglinzi oasele mi-au străpuns epiderme prin gând le-am oblojit cu alifii și răbdare fiecare om pe care l-am legănat pe hamacul priponit între două amintiri mi-a fost drag și aproape prin izul de fruct tăinuit în propriul său miez m-aș fi împărțit tuturor precum o înmugurire altruistă de primăvară dar n-am putut țese decât un lăicer în care cuvintele
MELANIA BRICIU ATANASIU de MELANIA BRICIU ATANASIU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354855_a_356184]
-
pășit doar pe vârfuri de inimă am ocrotit liniștea tuturor cu vorbele mele răsfrânte din reale oglinzi oasele mi-au străpuns epiderme prin gând le-am oblojit cu alifii și răbdare fiecare om pe care l-am legănat pe hamacul priponit între două amintiri mi-a fost drag și aproape prin izul de fruct tăinuit în propriul său miez Citește mai mult Ecce homosub eterne opaițe îngerii stau de vegheacolo unde aripa ar întrezărio margine abia tremurată de lumerespirația mea nu
MELANIA BRICIU ATANASIU [Corola-blog/BlogPost/354878_a_356207]
-
mâini, ca și coada un tânăr păun. Jur că era viu-viu, în carne și oase, am vrut să-l iau de mână, să-l duc acasă să se mire vecinii ... dar nu s-a lăsat dus de acolo, din piatra priponită drept în ușa bisericii . Evocarea fratelui mic, răpus de un accident este tulburătoare și ea, cu risipa metaforică la care se dedă florarul așa cum spunea marele Blaga. Figură legendară, emblematică, bunicul, cel care-i povestise despre Compelxul lui Oedip, se
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Nu-i tocmai cuplul fericit”, mi-am spus uitându-mă la ei cum spate-n spate lâncezeau. „Ce le lipsește ăstora îndată eu am să le dau: Nițică variație în liniștea încremenită, ca să-și astâmpere aleanul cu seva-n vrere priponită ... ” Și, lunecos precum un șarpe cu chip de-arhanghel ipocrit, m-am furișat lângă femeie - chitind c-acolo-i de lovit de vreau ca zidul șubrezit al ascultării să-l străpung - și i-am șoptit c-o patimă mai verde
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu, cu ochii ațintiți și cu sufletul priponit în exilul acceptat de bunăvoie în Canada. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Citește mai mult Nicolae
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu, cu ochii ațintiți și cu sufletul priponit în exilul acceptat de bunăvoie în Canada.Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? ... VI. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu, cu ochii ațintiți și cu sufletul priponit în exilul acceptat de bunăvoie în Canada. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]