51 matches
-
presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu smălțuite. M-a-mbiat un prisăcar, oferindu-mi un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... CIȘMEAUA Dintr-un deal
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu smălțuite. M-a-mbiat un prisăcar, oferindu-mi un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... TOAMNA Pe strada cu
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu smălțuite. M-a-mbiat un prisăcar, oferindu-mi un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... TOAMNA Pe strada cu
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1358002116.html [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
nu se ridice și să fugă mai departe, cine știe unde, în pădure. Așa că strigă la bunica: Hei, Ileano, roiesc albinele! Adu repede o găleată cu apă și roinița cu pămătuful! Adu repede ! Însuși bunicul alergă în casă, căută masca lui de prisăcar, o puse pe cap, luă roinița și foșcăitoarea de fum, cu care să strângă roiul de pe pom. Pregăti roinița, o unse în interior cu miere, să fie mai ispititoare pentru albinele din roi. Pregăti capacul, legă roinița lungă de-o
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1488736501.html [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
alea albe, adunate ciorchine, pot fi mâncate. Mănânci până nu mai poți și tot ai mai mânca, pentru că nu prea țin de foame. Florile de salcâm le plac și albinelor. Am un unchi, fratele mai mare al tătucăi, care e prisăcar. Stă toată ziulica aplecat peste stupi ca un călugăr în mătăniile lui. Când mă mai duc pe la el, îmi dă să mănânc miere. E atât de dulce, că mai mult de două linguri nu pot mânca. De aceea îi cer
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Ai găsit și tu cumva, îl întrebasem eu. - Da, recunoscuse cu simplitate Culiță, da a trebuit s-o pitesc bine. Că a venit armată și miliție puzderie să o descopere. Că s-au întâmplat necazuri. Un frate al tatei, nu prisăcarul, altul, moș Toader, a sărit cu plug cu tot în aer când dat cu el peste o mină. Iar un copil, vecin al nostru a murit sub ochii mei când a dat foc unei bombe. - Cum așa, a dat foc
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
drumurile codrului. Până la urmă s-a înscris în colhoz în 1950, ultimul din sat cu tot cu pământ , cai,vacă și 40 de stupi cu albine cu condiția ca de albine să îngrijească numai el. Așa, că toată viața colhoznică a fost prisăcar. Prin 1965, când a eșit la pensie am numărat peste 150 de stupi. Acasă a ținut tot timpul nu mai puțin de 20 de stupi. Printre stupii bunicului am crescut și eu...Despre bunica Anica nu mi-ar ajunge pagini
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
în acordurile acelei muzici divine își vântura memoria după scenele amintirilor trecute, după anii copilăriei, petrecuți în marea natură. Eminescu își revăzu dealurile molcome ale Ipoteștilor, codrul, văile, izvoarele, nopțile cu lună și cele fără lună când hoinărea pe la colibele prisăcarilor, zilele cu nori și zilele cu soare când colinda codrul cu izvoarele, serile fantastice de vară când stelele-i scăpărau în cale spre salcâmul tăinuitei lui dragoste cu fata Alupului, atunci când scârțâia-n aerul rece-al nopții cumpăna de la fântâna
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
17407 POPOVICI VERONICA (n. 1967) Vatra Dornei, Aleea Dornelor, nr. 10, bl. G1, sc. a, ap. 19 țel: 372097; 0748150860 6902 POTOROACA COSTICĂ (n. 1960) Suceava, str. Calea Unirii, nr. 39, bl. 92, sc. F, ap. 6 țel: 257323 6903 PRISĂCARI DARIA (n. 1956) Rădăuți, str. Oborului, nr. 16.bl. 13, sc. B, ap. 13 țel: 564898-563805 6904 PUHA ALEXANDRINA (n. 1959) Rădăuți, Piața Unirii, nr. 16, bl. 66, sc. B, ap. 15 țel: 563201 22167 PURCARIU MARIA (n. 1946) Suceava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
14.04.1932 în localitatea Straseni) și Vera, născut la data de 5 iulie 1956 în localitatea Palanca, județul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Anenii Noi, Bulboaca, str. Păcii nr. 1. 86. LANDER ANNA, fiica lui Prisăcari Grigori (n. 26.10.1935 în localitatea Suvorovca, Fălești) și Claudia, născută la data de 19 noiembrie 1970 în localitatea Bălti, județul Bălti, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, loc. Bălti, str. G. Cojbuc nr. 1, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
ap.2 țel: 0230/511075 0740099907 25544 PITARIU GEORGETA (n.1973) com.Liteni,nr.918 țel: 0230/523408 0743807940 29423 POPESCU V. IOAN (n.1954) Rădăuți, Str.Piața Unirii Nr.20 Bl.4 Sc.B Ap.8 țel: 0741230544 30992 PRISĂCARI DARIA (n.1956) Rădăuți, str.Oborului, nr.16.bl.13, sc.B, ap.13 țel: 0230/564898; 0230/563805 0741025291 23972 RADU MIHAELA (n.1973) Sat Fetești, com.Adincata țel: 0726116530 9239 ROMÂN VIORICA (n.1956) Suceava, str.Dragos Vodă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
brodează, prelucrează lemnul, împletesc în lozie, prelucrează tabla. Cămin cultural (renovat): activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au titlul Model . Gospodăria țărănească Vasile Turtureanu: crește prepelițe, comercializează ouă de prepelițe și carne de prepeliță. Apicultură. Mai multe familii de prisăcari Soții Iurie și Mariana Turtureanu preconizează construcția unui muzeu al albinăritului. În localitate activează clubul de fotbal FC Spicul Chișcăreni, care din sezonul 2015-2016 evoluează în Divizia „A”, eșalonul secund al fotbalului moldovenesc. Un anumit timp , începînd cu anul 1997
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
tractoristului au vrut să-l înmormînteze conform tradiției creștine. În timpul ceremoniei mama defunctului s-a prosternat în fața mașinii, spunînd că nu va permite o înmormîntare comunistă. De față erau prezenți preotul și dascălul bisericii. Dascălul mai deținea și funcția de prisăcar la prisaca colhozului. Secretarul organizației de partid le-a ordonat să plece, la care preotul și dascălul au refuzat. Peste căteva zile prisăcarul satului, care era atunci Eftodi Teodosie, a fost destituit din post. Dar sadministrația comunistă nu a ținut
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
o înmormîntare comunistă. De față erau prezenți preotul și dascălul bisericii. Dascălul mai deținea și funcția de prisăcar la prisaca colhozului. Secretarul organizației de partid le-a ordonat să plece, la care preotul și dascălul au refuzat. Peste căteva zile prisăcarul satului, care era atunci Eftodi Teodosie, a fost destituit din post. Dar sadministrația comunistă nu a ținut cont de faptul că acesta fusese educat în tradiția creștină, fiinde mulți ani ascultător apoi frate la mănăstirea Dobrușa. În 1940, la instaurarea
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
în tradiția creștină, fiinde mulți ani ascultător apoi frate la mănăstirea Dobrușa. În 1940, la instaurarea puterii sovietice, cei mai tineri călugări și frați au fost trimiși de la mănăstire pe la casele lor. Deci, dascălul Eftodi Teodosie, rămas fără postul de prisăcar, în semn de protest a plecat din sat, ca să revină peste o vreme acasă în rasă de preot, dar a slujit inițial în parohia Căinari din satul lui A. Mateevici, apoi în biserica din s. Prajila, Florești. În prezent în
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase de varză, sau de viță sălbatică trăitoare până astăzi, în sihlă, pe coastele însorite, și nu doar în mit”. Sătenii din Măriuș
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
cu o ramură a secuilor medievali numită "koromza" sau "korozmin" (însemnând "horezmian", originar din Horezm), care s-au stabilit ulterior în scaunul secuiesc Sepsi.De altfel, există indicii că tarcanii sau "tărcăienii" din Tărcaia bihoreană au fost consemnați ca fiind prisăcari secui ("székely gyepűőrök") din ramura "Koromza" care au rămas pe Valea Crișului Negru. Cea mai plauzibilă teorie le atribuie însă tărcanilor origine kavara. Ca nișă profesională, aceștia au fost inițial „tribul de fierari” kavari ("szakralis kovacsok") zis „tarcanii” (pe ungurește
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
sud-estul Transilvanei. Uneori, așa numitii "darócok" sau "daróczok" ("draucharii" sau "nyúzók") respectiv "besznákok" o categorie socioprofesionala medievala de afiliație etnică incerta constând din pădurari și administratori silvici, vânători, șoimari regali și furnizori de piei de animale, colectori de taxe și "prisăcari" (sau "gyepűőrök") locuind în zonele păduroase dense, au fost recrutați din rândurile acestei populații hibride de origine slavo-secuiască-pecenegă. În Transilvania medievală secuii erau unul dintre cele trei ""natio"" (împreună cu nobilimea maghiară, sași și clerul catolic), cu situație privilegiată, diferit de
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
special cu toate cestiile lucrative: cu interesele lui Strusberg, cu răscumpărările, cu împămîntenirea en masse a ovreilor, cu colonizarea țării cu nemți, cu sporirea lefurilor și cu alte lucruri și plăcute, și folositoare. Noi, poporul românesc de plugari, păstori și prisăcari, am fi avut în adevăr nevoie de un ministeriu al nostru special: de un ministeriu al agriculturii și domeniilor. Am fi avut nevoie în fiece județ de prăsilă de cai și cornute, de o îngrijire și exploatare sistematică a pădurilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precum și biserica Mirăuților, zidită de Alexandru cel Bun, se află satul Ițcanii, atât de vechi ca Moldova însăși. Miron Costin povestește cel puțin că Dragoș, în legendara sa vânătoare după bour, ar fi aflat aci lângă apa Sucevei pe un prisăcar, anume Iațco, după neamul căruia se numește satul Ițcanii. În fața Sucevei, însă pe hotarul nostru, se află, iar la poala unei ridicături de deal, târgușorul Burdujenii. Pe lângă meritul de-a fi un loc istoric, Ițcanii, deși pe pământ austriac, aveau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vama pe uscat și pe apă. Nimeni nu avea voie să prindă pește în hotarul lor, fiind scutite de orice dare și slujbă.Nici boierii sau desetnicii să nu ia desetina din albine, și nici berbenița de miere, și nici prisăcarii să nu îi supere cu nimic pe locuitorii acestor locuri, iar dreptul de a-i judeca revenea numai egumenului și oamenilor săi. În privilegiu sunt menționate și două curți, despre care nu se poate spune că erau curți întărite, dovadă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și două curți, cu vama și pe uscat și pe apă”. Toate aceste locuri erau scutite de dări și “nimeni dintre boierii și desetnicii noștrii să nu îndrăznească să ia desetina din albine și nici berbenița de miere și nici prisăcarii să nu îi turbure cu nimic”. Locuitorii din aceste părți urmau să fie judecați numai de judecătorul lor. La 12 aprilie 1458, erau întărite Mitropoliei (Episcopiei) Romanului satele Leucușani și Dragomirești, cu pod umblător pe Moldova. Privilegiul cuprinde unul dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anume Gâdinți”. Tot Bistriței, printre iezerele și prisăcile de la Botna, i se dăruiau la 7 aprilie 1458 și două curți. Este limpede că o mânăstire nu avea nevoie de fortărețe la mare distanță de ea, ca să le păzească pescarii și prisăcarii de la Botna. Sunt pomenite mai multe curți boierești în secolul al XV-lea, chiar și în documentele date în vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Domnul nu ar fi acordat unor boieri posesia unor curți întărite, dacă se temea de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]