51 matches
-
autor chiar în cursul acelui an. Sadoveanu e din ce în ce mai convins că poate să trăiască din literatură (azi ar fi o curată utopie), ca profesionist. Bucureștiul, cu viața de slujbaș, până la urmă, nu-i priește. Vrea să fie liber, livadar și prisăcar - moștenire paternă. Se retrage iarăși la Fălticeni, în sânul naturii și aproape de mănăstiri, adevăratul mediu generator al operei sale: Astfel am devenit proprietar al unei minunate paragini de două hectare, fără împrejmuire și fără casă de locuit. Se afla în
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
mea cea mai mare, Ana, care zici că mă iubești așa de tare, cam cât de tare mă iubești? ANA: Eu te iubesc, Măria Ta și tată, cum iubești mierea cea dulce și plăcut mirositoare pe care ne-o aduc prisăcarii din știubeile noastre înșirate prin fânețe, prin grădini și pe sub copacii înfloriți, și care licărește în talgere ca aurul din soare. PRICINĂ: A, ha, ha, bine-mi pare de ce-aud și mi se răcorește rânza! Iaca, ziua mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai știa de ce se numește așa), Măgura Dulce, Colina Zdrențărosului, Movila Galbenă, (unii îi spuneau Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici se spune că fusese înfipt în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și Obcina Mare, sau Piscanul Prisăcarului, încât Ștefan, uneori, se gândea la câmpia acoperită de colnice ca la o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
alea albe, adunate ciorchine, pot fi mâncate. Mănânci până nu mai poți și tot ai mai mânca, pentru că nu prea țin de foame. Florile de salcâm le plac și albinelor. Am un unchi, fratele mai mare al tătucăi, care e prisăcar. Stă toată ziulica aplecat peste stupi ca un călugăr în mătăniile lui. Când mă mai duc pe la el, îmi dă să mănânc miere. E atât de dulce, că mai mult de două linguri nu pot mânca. De aceea îi cer
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Ai găsit și tu cumva, îl întrebasem eu. - Da, recunoscuse cu simplitate Culiță, da a trebuit s-o pitesc bine. Că a venit armată și miliție puzderie să o descopere. Că s-au întâmplat necazuri. Un frate al tatei, nu prisăcarul, altul, moș Toader, a sărit cu plug cu tot în aer când dat cu el peste o mină. Iar un copil, vecin al nostru a murit sub ochii mei când a dat foc unei bombe. - Cum așa, a dat foc
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
în acordurile acelei muzici divine își vântura memoria după scenele amintirilor trecute, după anii copilăriei, petrecuți în marea natură. Eminescu își revăzu dealurile molcome ale Ipoteștilor, codrul, văile, izvoarele, nopțile cu lună și cele fără lună când hoinărea pe la colibele prisăcarilor, zilele cu nori și zilele cu soare când colinda codrul cu izvoarele, serile fantastice de vară când stelele-i scăpărau în cale spre salcâmul tăinuitei lui dragoste cu fata Alupului, atunci când scârțâia-n aerul rece-al nopții cumpăna de la fântâna
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu smălțuite. M-a-mbiat un prisăcar, oferindu-mi un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... TOAMNA Pe strada cu
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu smălțuite. M-a-mbiat un prisăcar, oferindu-mi un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... TOAMNA Pe strada cu
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu smălțuite. M-a-mbiat un prisăcar, oferindu-mi un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... CIȘMEAUA Dintr-un deal
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
nu se ridice și să fugă mai departe, cine știe unde, în pădure. Așa că strigă la bunica: Hei, Ileano, roiesc albinele! Adu repede o găleată cu apă și roinița cu pămătuful! Adu repede ! Însuși bunicul alergă în casă, căută masca lui de prisăcar, o puse pe cap, luă roinița și foșcăitoarea de fum, cu care să strângă roiul de pe pom. Pregăti roinița, o unse în interior cu miere, să fie mai ispititoare pentru albinele din roi. Pregăti capacul, legă roinița lungă de-o
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
drumurile codrului. Până la urmă s-a înscris în colhoz în 1950, ultimul din sat cu tot cu pământ , cai,vacă și 40 de stupi cu albine cu condiția ca de albine să îngrijească numai el. Așa, că toată viața colhoznică a fost prisăcar. Prin 1965, când a eșit la pensie am numărat peste 150 de stupi. Acasă a ținut tot timpul nu mai puțin de 20 de stupi. Printre stupii bunicului am crescut și eu...Despre bunica Anica nu mi-ar ajunge pagini
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
precum și biserica Mirăuților, zidită de Alexandru cel Bun, se află satul Ițcanii, atât de vechi ca Moldova însăși. Miron Costin povestește cel puțin că Dragoș, în legendara sa vânătoare după bour, ar fi aflat aci lângă apa Sucevei pe un prisăcar, anume Iațco, după neamul căruia se numește satul Ițcanii. În fața Sucevei, însă pe hotarul nostru, se află, iar la poala unei ridicături de deal, târgușorul Burdujenii. Pe lângă meritul de-a fi un loc istoric, Ițcanii, deși pe pământ austriac, aveau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sunt: Dreptatea lui Țepeș, povestire populară; La săniuș de Ion Agârbiceanu; 2 Cf. Cornelia Stoica, Eugenia Vasilescu, Literatura pentru copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996 Codrul Ghicanilor de Alexandru Vlahuță; Peste 50 de ani de I. L. Caragiale; Moș Miron prisăcarul de Cezar Petrescu. 2. L Legenda îmbogățește fondul cognitiv și afectiv al copiilor, dezvoltându-le capacitățile intelectuale și verbale, trăsăturile de voință și caracter. Legendele istorice prezintă faptele oștenilor români și ale domnitorilor care au pătruns în conștiința poporului român
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
50 de metri, aparatul încercă să se ridice, se zgudui, dar rămase la sol. Pilotul trase din nou maneta. Mulțimea amuțise. Aparatul își reluă mersul...” (continuarea a fost făcută de fiecare elev după imaginația proprie). 3. În fragmentul Moș Miron prisăcarul de Cezar Petrescu, ni se dezvăluie o parte din copilăria poetului Mihai Eminescu în lumea satului, firea și preocupările sale la această vârstă. Avea o plăcere deosebită să meargă la prisacă pentru a urmări cu atenție hărnicia albinelor și, în
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propoziție împreună cu părțile secundare de propoziție alcătuiesc propoziția dezvoltată. Pentru identificarea părților secundare, elevii folosesc întrebările „ce fel de?”, „care?”, „cât?”, „unde?”, „ce?”, „cum?”. Acestea îi ajută și la realizarea schemei propoziției dezvoltate. Exemplu: Miron a terminat. (propoziție simplă) Miron prisăcarul a terminat povestirea. (propoziție dezvoltată) Schema propoziției: Pentru consolidarea cunoștințelor dau exercițiile: 1. Scrieți propoziția simplă: a. Ea înăsprește inima ta bună. b. Nu aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) 2. Dezvoltați propozițiile simple: a. A sunat clopoțelul. b. Elevii vor citi. c. Oamenii lucrează. d. Furtuna a încetat. Miron a terminat prisăcarul povestirea Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran: I Analizați părțile de propoziție. II Scrieți propoziția simplă și faceți schema ei. III Alcătuiți o propoziție după schema: IV Faceți
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Ce coadă n-au, legate nu sânt nu poți să mături Cu ea dușmanii țării, prădalnicele neamuri: Nu sar toți pentru unul și unul pentru toți. Și roiurile-s bune, prisaca înflorită, Dar ce folos când toate nu au un prisăcar? DRAGUL Bogdane, iată cheia... din scrin adu-mi coroana Și-un văl înuntru, un negru văl, tu scoate-l... (Bogdan face tot ce i se spune) Acuma vino-ncoace. (el își pune coroană) Șezi în genunchi-nainte-mi. (Dragul îl
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
naturei ș-a lui D-zeu - nenorocitul său arc cu care lovește oriunde vrea. El merge la o vrăjitoare care-i foarte frumoasă și-i prezice un amor nebun pentr-o altă femeie și uitarea Angelicei. Mihnea trăiește retras ca prisăcar și numai noaptea merge-n peștera unde șade ucizător de frumoasa sa nevastă. Iată că vine la prisaca sa un om tânăr care-i cere slujbă. El îl primește și-i spune să păzească prisaca de urși. Bătrânul se preface
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
își lasă pielcica lor de libelă înlăuntrul pereților chilioarei, încît fagurii de clocire devin cu timpul negri-mohorîți. Prin fiecare din aceste pielcele lepădate chilioarele se cam 972 {EminescuOpXIV 973} {EminescuOpXIV 974} {EminescuOpXIV 975} strâmtează pentru viitorii locuitori; de aceea mulți prisăcari sânt de părere că din zidiri de ceară vechi și mult întrebuințate ies la urma urmelor albine slăbănoage, cari nu prea au putere de muncă. În teorie părerea nu este rea, dar în practică nu merită o considerare deosebită, pentru că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
chibrituri, în altul, o sticlă de rachiu goală. Tavanul pătat nu mai fusese văruit de cine știe când. Plină ciucur, într-un cârlig, atârna o hârtie Zeppelin. Toate babele din sat știau că vor avea mort. Se strânseseră la Vârlan, prisăcarul, și, împreună cu nevasta acestuia, făceau toiag și lumânări din ceară curată. De două săptămâni ieșită din spital, a lui Mazarache își îngroșase mijlocul cu trei fuste și bârneață, cu vesta veche și o polcă din molton. Ședea în fața vetrei și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
rezistă omul încercărilor, de-asta și rezistă poporul nostru în atâtea nemiloase încercări. Pentru că-i întărit, iertat și cu calea arătată odată cu botezul. Toate celelalte sunt doar alegere în vâltoarea clipelor. La capătul drumului, coborârea se închide în palma Lui. Prisăcarul așteaptă întotdeauna, răbdător, îndurător, întoarcerea norodului de albine... Nu am, totuși, încă în mine starea de rugăciune. Nu simt în mine, profundă, smerenia încât să mă rog Domnului cu toată încrederea devoțiunii. Rugăciunile mele au încă, chiar în pura lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Arte și meserii Ficht,un personaj nepământean, ce se va înălța la ceruri într-un sicriu de argint, o dată cu cenușa călugărului Beniamin și a bărbăției Primarului, Petruțio Baroiani, Comisiona, Nimfodora, surorile Caraculacu și cei patru șoareci albi, Danauto și Batofix, prisăcarii și fabricanții de lumânări și sloiuri de ceară cât roata carului, puse la un moment dat în locul roților stricate de la furgonul plin cu produsele stupinei, în sfârșit, Primarul și Prima Doamnă care-i mutilează bărbăția transformându-i-o în cenușă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
a spațiului stăpânit, compartimentat astfel încât să corespundă și nevoilor și potențialului economic, e o dovadă în plus a practicării agriculturii ca ramură economică cu bune rezultate. Foarte multă vreme, în cadrul fiecărei așezări se practicau îndeletniciri complementare, cum erau cele ale prisăcarilor, olarilor, morarilor și, mai ales, lucrul de mână al femeilor, la care nu de puține ori ajutau și bărbații; avem în vedere țesutul în război, obținerea firelor necesare, cu toată gama de lucrări aferente. Prin urmare, considerentele înfățișate mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]