711 matches
-
e dată o marmură neobișnuită pentru zidire: ore, zile și ani, iar visul și vinul sunt mortarul. Toți suntem zidarii timpului, alungăm umbrele și prindem apa în buric; fiecare își zidește din ore casa sa, fiecare își înalță din vreme prisaca sa și-și culege mierea sa, ținem timpul în burduf ca să ne stîrnească focul. Așa cum în pungă sunt amestecați ducații cu creițarii, ca oile albe și negre, așa și în zidirile noastre marmura albă și neagră stau amestecate. Și vai
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
precum un indice, aparent eretic, al autentificării întru uman: "O cale, așadar, ce te scoate spre azur, după/ cîteva întortocheri umbroase;/ spirale, sau trepte, cum vezi și pe zidurile/ mînăstirilor din Bucovina,/ și totul miroase a lemn proaspăt geluit a/ prisacă, a clei și a talaș;/ nu a lagună, pe unde trec impasibile bărcile,/ cu cele șase lame, sestriere,/ și cornul venețian la proră" (Poarta Paradisului). Un alt efect al poeticii universal aprobatoare, proprie autorului Umbriei, îl reprezintă cultura stilului. Dornic
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Horia Zilieru din volumul Slugă la “Prisaca” lui Tudor Arghezi În șeaua sobolului o soboală plurigoală întoarsă de la stanbul pe bemolul somnambul plânge-se (m)alcovului. Ce o fi isterisi? Umblă zvon (în maraton) ca seisme surpa grote (biga)mitele bigote au pus foc la cabarete și
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
dintre două toposuri labile), în psihodrama cu cele patru fraulein împăturind neglijent hlamida subrealului și aruncând-o peste parapetul mult prea înalt. și Dumnezeu a creat apoi suprarealul multă vreme l-am căutat pe Dumnezeu prea aproape de mine într-o prisacă unde albinele polenizau tuleiele îngerilor cu plumb mi-am schimbat pielea poemelor cu una mai leneșă, am învățat să creez tensiuni incipiente între cuvinte ca între partenerii întâmplători de dragoste ce nu se ating, am pus în relație de contiguitate
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
și Pavel prăznuiesc hramul bisericile ortodoxe române din Petroman, Bichigi, Curtea, Coșevița, Pietroasa, Surducu Mic, Temerești, Zolt, Buziaș, Herendești, Jabăr, Jdioara, Sălbăgel, Timișoara - Fratelia, Timișoara-Vii 1, Timișoara - Vii 2, Timișoara -Plopi, Dragșina (județul Timiș) și cele din Măgura, Obreja, Poiana, Prisaca, Rusca Teregova, Bârza, Zervești, Biniș, Câlnic, Giugiova (județul Carș-Severin). Tot la acest praznic are loc și hramul penitenciarelor. ( L. S.) Sf. Mir Sâmbătă, 28 iunie, Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, va vizita parohia romano-catolică Țipari
Agenda2003-26-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281173_a_282502]
-
Petru și Pavel, sărbătoresc hramul bisericile ortodoxe române din localitățile Petroman, Bichigi, Curtea, Coșevița, Pietroasa, Surducu Mic, Temerești, Zolt, Buziaș, Herendești, Jabăr, Jdioara, Sălbăgel, Timișoara - Fratelia, Timișoara - Vii 1, Timișoara - Vii 2, Timișoara Plopi, Dragșina (județul Timiș), Măgura, Obreja, Poiana, Prisaca, Rusca Teregova, Bârza, Zervești, Biniș, Câlnic, Giurgiova (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Tombola „Praktiker“ La sfârșitul săptămânii trecute a fost desemnat și premiat câștigătorul tombolei organizate de firma „Praktiker“ în perioada 21 mai-10 iunie, cu ocazia deschiderii magazinului din Timișoara. Timișoreanul
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
hramul penitenciarelor, precum și cele ale bisericilor ortodoxe române din localitățile Petroman, Bichigi, Curtea, Coșevița, Pietroasa, Surducu Mic, Temerești, Zolt, Buziaș, Herendești, Jabăr, Jdioara, Sălbăgel, Timișoara - Fratelia, Timișoara - Vii I, Timișoara - Vii II, Timișoara - Plopi, Dragșina (județul Timiș), Măgura, Obreja, Poiana, Prisaca, Rusca Teregova, Bârza, Sasca Montană, Zervești, Biniș, Câlnic, Giurgiova (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Spectacol Cu ocazia Zilei Penitenciarelor, în data de 23 iunie, de la ora 19,30, în curtea penitenciarului de pe str. Popa Șapcă are loc spectacolul „Ai grijă de
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
de unde se vede dealul Șorogarilor. Tudor Arghezi are o casă cu grădină în București, foarte bine plasată, numită "Mărțișor"; acolo sînt cireși și vișini "pe rod" și se pot crește albine, cum însuși poetul mărturisește în volumul de versuri "copilărești" Prisaca. Lovineștii locuiesc la Fălticeni; sînt mulți la număr într-un spațiu restrîns (Eugen, Horia, Vasile și familiile lor), dar, generoși, găzduiesc azi în casa lor și pe alți colegi de breaslă născuți ori trăitori pe malul Șomuzului. Vasile Pogor, boier
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
în anul 1947, Sile se reîntoarce cu un aparat de filmat cu bandă îngustă de 15 mm, cu care a dat filme, regulat, în sala cinematografului Vama, iar o zi pe săptămână se deplasa cu căruța la Căminul cultural din Prisaca Dornei, până a plecat în armată. Majoritatea filmelor care rulau atunci erau rusești îde genul : „Pământ desțelenit”, „Pe Donul liniștit”, „Așa s-a călit oțelul”, „Katiușa”) sau românești cu scenarii de pe marile șantiere patriotice din Bumbești și Livezeni, populate cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ce s-a întâmplat. Mia dat un pahar cu apă. I-am povestit și ei visul meu. Am început să învăț celelalte mări și oceane. Ce vis straniu! Irina Vasiliu, clasa a V-a C Călătorie neobișnuită Bunicul meu are prisacă. Ori de câte ori mă duc la el, îmi place să urmăresc albinele. Bunicul mia pregătit o mască potrivită, așa că le pot privi în voie. Ce multe lucruri am aflat despre viața acestor insecte harnice! Într-o seară i-am spus bunicului: Tare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
toamnă pe terenurile de gradul III, de pe cei câțiva zeci de ari pe care bunicul i-a repartizat ca parte feciorului său secund. Victor a scos ceva porumb de pe jumătatea de hectar cu care l-a Împroprietărit statul, pământul de la Prisacă, a adus acasă trei care de ciocani cu tot cu știuleți, din via din Fundu Săucii a obținut, după metoda olarilor, aproape o jumate de tonă de vin, care o vreme va fi unul recunoscut prin Împrejurimi, din cei patru ari de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu gust rafinat, dar cu tentă dietetică pentru protejarea ici a stomacului, colo a inimii, dincolo a ficatului, pancreasului, afectate de abuzuri anterioare și de ani. Domnul, la rândul lui, ajutat de trei foști învățăcei, a ordonat curtea, grădinile, livada, prisaca, magaziile, hambarele, gardurile și a îndepărtat resturile vegetale și gunoaiele din toate locurile la vedere sau mai dosnice. Rondourile de narcise albe și galbene și tufele roșii de merișor din grădină și de pe alei încântau privirea, cireșii din livadă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
epitropia mănăstirii și punând-o sub cea a orașului, putem vorbi de schimbarea stăpânului... Dependența față de celebra mănăstire lasă însă un gust amar. La 1743, obligațiile înseamnă douăsprezece zile de muncă (corvada boierescului) și zeciuiala "din pâine, din fânaț, din prisăci cu stupi, din pomiți și din tot locul, pe obicei" (iată pentru ce protestau sătenii). Ce-i datora humuleșteanul mănăstirii la începutul secolului următor o precizează un document din 1820: cele douăsprezece zile de muncă pe an, 11 lei adetiul
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș: Mehedinți - din maghiară (méhed - prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine); Mureș - după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris; Neamț - după orașul Piatra Neamț (“neamț” cu sensul de “german” - teutonii construind o fortificație în zonă); Olt - după
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
care nu se gră- bește. După acest haos adormit, vine oul, organizat, dar nu încă hotărât pentru moarte sau pentru viață. Așa încât poate fi, la fel de bine, un imbold al Facerii sau un memento mori. O poezie fără pretenț ii din Prisaca lui Arghezi mustră, în altă cheie, neastâmpărul unui copil pe potriva „răsadului mai rău” din După melci, care prăduiește nenumărate ouă ca să le ia bănuțul („galben icusar”, cu un alt farmec al limbii, la Barbu). Alternativa e mai cu scaun la
Despre astâmpăr by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5618_a_6943]
-
la Meli Melo și Sabrini, -20% la gamă de accesorii de la Stradivarius, -20% la bijuteriile de la Garel Paris și până la -50% la Opticris. Alte oferte se vor găsi la Yellow Store -50%, la Hervis Sports -30%, Cărturești - până la 20% și Prisaca Bârnova -26%. Tot de Vinerea Neagră, magazinele din IULIUS MALL s-au pregătit cu promoții care ajung până la -50%. Piese vestimentare în tendințe și la prețuri mai mici se vor găsi pe rafturile magazinelor: Zara -40%, Kenvelo, Bigotti, Claudiu Ungureanu
Incepe Black Friday in Palas Mall, 29 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/96015_a_97307]
-
Pavel (29 iunie) sunt hramurile bisericilor ortodoxe române din localitățile Petroman, Bichigi, Curtea, Coșevița, Pietroasa, Surducu Mic, Temerești, Zolt, Buziaș, Herendești, Jabăr, Jdioara, Sălbăgel, Timișoara - Fratelia, Timișoara - Vii 1, Timișoara - Vii 2, Timișoara Plopi, Dragșina (județul Timiș), Măgura, Obreja, Poiana, Prisaca, Rusca Teregova, Bârza, Zervești, Biniș, Câlnic, Giurgiova (județul Caraș-Severin). La praznicul Sf. Petru și Pavel se sărbătorește și hramul penitenciarelor. ( L. S.) Sf. Mir Duminică, 26 iunie, Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, va vizita două
Agenda2005-26-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283876_a_285205]
-
verde și frumoasă Iazul încă are, luciul liniștit? Cum se-aude tată, freamătul pădurii De la geam din tindă, toamna, când asculți? A pustiu îți sună vremea goliciunii Eu sunt unul singur, arborii sunt mulți Cum e mamă, mierea, scoasă din prisacă Dulce, aromată, cu parfum de tei? Lumea este rea, viespile m-atacă Și piedut sunt mamă, doar între femei Cum e tată focul, ce te încălzește Iarna, pe când gerul ne îngheață sloi? Auzi fiecare, lemn care trosnește Dar nu ai
CUM... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384370_a_385699]
-
în acele vremuri, inclusiv prin acordarea unor importante privilegii. De reținut este faptul că aici se copiau și se împodobeau cărți bisericești. Ulterior, domnitorul Ștefan cel Mare a mărit sfera acestora, prin mai multe hrisoave, înzestrând mănăstirea cu 11 sate, prisăci, iezere și alte privilegii comerciale. Toate acestea au înscris-o printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova. Alunecările de teren de la sfârșitul secolului al XV-lea au cauzat prăbușirea clădirilor, ale căror ruine pot fi văzute la circa 500 m
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
nevoie de fonduri suplimentare pentru funcționare, deoarece inițiatorii proiectului au implementat deja un plan pentru autosusținerea economică a așezământului. Fundația Nektarios are în vedere înființarea unei ferme agricole, patru sere, patru depozite (8000mp), un atelier meșteșugăresc universal, crescătorie de păsări, prisacă, o plantație de salcie (5ha), pentru asigurarea lemnului necesar pentru foc și construirea unui centru de informare turistică și a unei tabere de recreere, pentru activități cultural-educative, schimburi de experiență, simpozioane, tabere de lucru și voluntariat. Persoanele și companiile, care
Un preot din județul Botoșani salvează copii de la avort și le oferă și educație [Corola-blog/BlogPost/93035_a_94327]
-
nevoie de fonduri suplimentare pentru funcționare, deoarece preotul Ștefan a implementat deja un plan pentru autosusținerea economică a așezământului. Fundația Nektarios are în vedere înființarea unei ferme agricole, patru sere, patru depozite (8000mp), un atelier meșteșugăresc universal, crescătorie de păsări, prisacă, o plantație de salcie (5ha), pentru asigurarea lemnului necesar pentru foc. De asemenea, va fi construit un centru de informare turistică și o tabără de recreere, pentru activități cultural-educative, schimburi de experiență, simpozioane, tabere de lucru și voluntariat. “Le mulțumim
Copiii salvaţi de la avort vor avea o casă nouă [Corola-blog/BlogPost/93039_a_94331]
-
de moșie între ei sau unor boieri, care încalc dreptul de, protimisis, se spune din hotarul Filipeni, de exemplu, cât mi se va alege (partea) când e vorba de pădure, imaș, păscătoare, iaz și moară, dar când vorbește de vie, prisacă, săpături, livadă - obținute prin muncă proprie aflate în posesie, le precizează, fără să numească locul unde se află în cadrul hotarului. Mare parte dintre toponimele folosite în interiorul hotarului (moșiei boierești sau răzășești) au dispărut odată cu cei care le-au folosit sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au uitat în timpul din urmă. De la nord la sud, pe partea stângă a pârâului Dunavăț, de la hotarul cu Lunca până la Lozinca se cunosc și se folosesc următoarele apelative toponime pentru orientare: tiubiana, denumire veche, însemnând valea cu știubeie, loc pentru prisacă (și acum în gura Știubienei era o stupină!), boierii din familia Rosetti aveau aici o moară, acareturi și locuințe pentru argați și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alcătuire și funcționare socială, au existat alte forme de locuire, premergătoare satului. Aceste forme de locuire constând în odăi, câșle, locuințe izolate, conace, stâne au putut evolua, unele dintre ele, spre cătune, un grup de case așezat într-o poiană (prisacă) obținută prin defrișare. Caracteristica principală a societății românești din secolele al IX-XI, ca și pentru următoarele, până la întemeierea statelor românești, este viața așezată, cu locuințe modeste care puteau fi mutate în cadrul unor hotare stabilite, având ca repere elementele naturale veșnice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme de locuire desemnate cu următorii termeni: bordei, argea, casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de regulă, sezoniere. Dintre locuințele cu caracter permanent care au avut o lungă perioadă de folosire, din neolitic până în epoca modernă, a fost bordeiul. Acest tip de locuință a fost folosit de țiganii robi și după ce au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]