19 matches
-
Senat - 3 locuri PSD: Adrian Țuțuianu, Titus Corlățean PNL: Caracota Iancu DOLJ Camera Deputaților - 10 locuri PSD: Lia Olguța Vasilescu, Ion Călin, Alină Elenă Tănăsescu, Alexandra Presura, Florinel Stancu, Eliza Mădălina Peta PNL: Giugea Nicolae, Stroe Ionuț Marian USR: Adrian-Claudiu Prisnel ALDE: Ion Cupă Senat - 4 locuri PSD: Iulian Claudiu Manda, Radu Cosmin Preda, Elenă Lavinia Craioveanu PNL: Oprea Mario Ovidiu GALAȚI Camera Deputaților - 9 locuri PSD: Viorel Ștefan, Florin Popa, Lucreția Roșca, Nicolae Dobrovici-Bacalbașa, Mitică-Marius Mărgărit PNL: Dobre Victor Paul
LISTA senatorilor și deputaților din noul Parlament by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102650_a_103942]
-
mandat — Iancu Caracota —Județul Dolj Camera Deputaților: PSD, 6 mandate — Lia Olguța Vasilescu, Ion Călin, Alină Tănăsescu, Alexandra Presura, Florinel Stancu și Eliza Peta; PNL, 2 mandate — Nicolae Giugea, Ionuț Stroe; ALDE, un mandat — Ion Cupă; USR, un mandat — Adrian Prisnel Senat: PSD, 3 mandate — Claudiu Manda, Radu Preda, Lavinia Craioveanu; PNL, un mandat — Mario Ovidiu Oprea —Județul Galați Camera Deputaților: PSD, 5 mandate — Viorel Ștefan, Florin Popa, Lucreția Roșca, Nicolae Bacalbașa, Mitică Marius Mărgărit; PNL, un mandat — Victor Paul Dobre
Alegeri 2016: Repartizarea mandatelor de parlamentari în județe și București () [Corola-website/Journalistic/102654_a_103946]
-
din denumirile date variatelor forme de relief, a dealurilor, a văilor și a „câmpurilor” (pamântul arabil situat în diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului, Dealul Purcărețului, Turmătar, Prisnel, Dealul Morii, Dealul Mare, Ciungi, Dealul Îngust, Dealul Viilor, la Prisacă; toate exprimă realități topografice specifice graiului local și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii - calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit aproape
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
lor naturale, pădurile și animalele sălbatice, râul Someș, care străbate în lungimea sa lunca Someșului, reprezintă reperele generale determinante în aprecierea geografică a zonei. Dealurile, în special cele situate pe malul drept al Someșului, pe teritoriul satului Chelința (Dealul Mare, Prisnel, Îngust, Morii, Glodului) sunt resturi ale vechilor munți, având ca structură geologică, șisturi cristaline, sunt bogate în păduri care îți dau senzația că se rostogolesc în Someș. Vara, poziția geografică, îmbină soarele cu umbra, oamenii având astfel posibilitatea să se
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
Cezar USR: Dumitru Lupescu Senat PSD: Adrian Țuțuianu, Titus Corlățean PNL: Caracota Iancu DOLJ Camera Deputaților PSD: Lia Olguța Vasilescu, Ion Călin, Alină Elenă Tănăsescu, Alexandra Presura, Florinel Stancu, Eliza Mădălina Peta PNL: Giugea Nicolae, Stroe Ionuț Marian USR: Adrian-Claudiu Prisnel ALDE: Ion Cupă Senat PSD: Iiulian Claudiu Manda, Radu Cosmin Preda, Elenă Lavinia Craioveanu PNL: Oprea Mario Ovidiu GALAȚI Camera Deputaților PNL: Dobre Victor Paul USR: Bogdan Ionel Rodeanu ALDE: Eugen Durbaca PMP: Cătălin Cristache Senat PSD: Ionel-Daniel Butunoi, Nicolae
Lista nominală a celor 465 de noi senatori şi deputaţi by https://republica.ro/news-ro-lista-nominala-a-celor-465-de-noi-senatori-si-deputati [Corola-blog/BlogPost/338807_a_340136]
-
Social Democrat Circumscripția electorală nr. 17 Dolj 1 Călin Ion Partidul Social Democrat 2 Cupă Ion Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 3 Giugea Nicolae Partidul Național Liberal 4 Peța Eliza-Mădălina Partidul Social Democrat 5 Presură Alexandra Partidul Social Democrat 6 Prisnel Adrian-Claudiu Uniunea Salvați România 7 Stancu Florinel Partidul Social Democrat 8 Stroe Ionuț-Marian Partidul Național Liberal 9 Tănăsescu Alina-Elena Partidul Social Democrat 10 Vasilescu Lia-Olguța Partidul Social Democrat Circumscripția electorală nr. 18 Galați 1 Cristache Cătălin Partidul Mișcarea Populară 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278329_a_279658]
-
Botiza, Sat Șugatag, Șurdești, Coruia, Vălenii Șomcutei etc). Efectul obținut este unul de monumentalitate, indiferent că baza are formă piramidală, că partea superioară este structurată pe mai multe nivele, că simbolizează cruci, troițe, rozete sau imită forma de „zurgălăi”, precum prisnelul fusurilor. Un pecetar din Moisei a fost cioplit ca un coif cu patru turnulețe, asemănător turlelor gotice ale bisericilor din Maramureșul istoric. Există pecetare cu cele trei brațe unite de un semicerc, asemănătoare crucilor de hotar maramureșene. Ca motiv ornamental
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o punte de legătură între Carpații Occidentali și Carpații Orientali numită "Jugul intracarpatic". Acesta este alcătuit din culmi cristaline precum Dealul Preluca, Dealul Codrului, Dealul Prisnel, Dealul Mare. Dealurile de Vest pătrund în spațiul montan occidental prin depresiuni golf: pe valea Crișului Repede, depresiunea Vad-Borod, pe valea Crișului Negru, depresiunea Beiuș, pe valea Crișului Alb, depresiunea Gurahonț și pe valea Carașului, depresiunea Oraviței. Poziția geografică (în
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
cristaline. Pe versanții nordici este acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare. "Culmea Prisnel" (651 m în vârful Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare. "Culmea Prisnel" (651 m în vârful Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m în vârful Florii) - este situată la nord de Podișul Someșan și la vest de
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. Comuna Surduc este situată în partea central-estică a județului Sălaj, pe malul stâng al râului Someș. Se află la intersecția unor forme de relief diferite: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Este traversată de DN1H Jibou-Dej și de a patra magistrala feroviară a țării, București-Brașov-Deda-Dej-Jibou-Baia Mare. Distanța față de orașul Jibou, cu care se învecinează, este de 10 kilometri, iar până la Zalău, reședința județului, sunt 35 de kilometri. Comuna Surduc, cu o
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
35 de kilometri. Comuna Surduc, cu o suprafață de 71,42 km (a șasea între comunele județului), ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Din punct de vedere fizico-geografic comuna este situată la est de "jugul intracarpatic" (Munții Meseș-Dealul Dumbrava-Culmea Prisnelului). Dealurile Simișna-Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină treptat în această direcție
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Din punct de vedere fizico-geografic comuna este situată la est de "jugul intracarpatic" (Munții Meseș-Dealul Dumbrava-Culmea Prisnelului). Dealurile Simișna-Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină treptat în această direcție către culoarul larg terasat al Someșului, către care se deschide și Depresiunea Almaș-Agrij. Culoarul este limitat spre
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină treptat în această direcție către culoarul larg terasat al Someșului, către care se deschide și Depresiunea Almaș-Agrij. Culoarul este limitat spre vest de ultimele prelungiri ale culmii Prisnelului, reprezentate prin Piscuiul Ronei (438 m). Teritoriul comunei este traversat de cursul mijlociu al Someșului, aici vărsându-se, pe un spațiu foarte restrâns, trei afluenți importanți ai acestuia: Valea Cristolțelului (Solonii), Valea Brâglezului (Gârboului) și Valea Almașului. Un castru roman
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
Brâglez "(Tótszállás)", Cristolțel "(Kiskeresztes)", Solona "(Szalonnapatak)", Teștioara "(Kőszénbányatelep)", Tihău "(Tihó)" și Turbuța "(Turbóca)". Satul Surduc ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna - Gârbou, Depresiunea Almaș - Agrij și Culmea Prisnelului. Întreaga comună este drenată, în partea de vest și nord-vest, de râul Someș și pârâuri ce izvorăsc din acesta ("Valea Gârboului", "Valea Solonei", "Valea Almașului", "Valea Teștioarei", "Valea Cristolțelului" ș.a.). Din punct de vedere al numărului de locuitori, satul Surduc
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
străjuită și apărată, pe de-o parte, de șerpuirea ancestrală a Râului Someș, vămuit prin Poarta Someșană din Strâmturile Țicăului, Cetatea lui Pintea din Cheud, iar de cealaltă parte de dealurile din Culmea Meseșului. La miazănoapte veghează Sfinxul năpradenilor, Vârful Prisnel, care coboară spre miazăzi cu dealurile Cozlei, prin Râpele din Vădurele, până la locul care oprește vremea în contemplarea pietrelor gânditoare ʺMoșu și Babaʺ din Someș Guruslău. Accesul în Comuna Năpradea, cel mai practicat, este prin partea de sud, peste podul
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
acestora spre nord-vest. Cu trasee aproximativ paralele, zona celor două văi formează culoare accesibile până la valea Someșului. Două culmi cu orientare nord-sud continuă după Jibou Munții Meseșului spre nord și încadrează cursul "Someșului Mare": a "Sălajului" spre vest și a "Prisnelului" spre est. Controlul accesului prin trecătoare se făcea prin intermediul unor fortificații încă de pe vremea dacilor (cetățuia de pe dealul Poguior și dava de la Porolissum). În arealul celor două aliniamente de dealuri dintre Apa Sărată (satele Mirșid, Popeni, capătul satului Cuceu), și
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
rece“), Studena, Studina (< sl. studenŭ, „rece“), Studinița. Rodna Este numele unui sat din județul Bistrița Năsăud și, în forme compuse, al unor munți din Carpații Maramureșului (Munții Rodnei), în care se află parcul național omonim, al unui deal din Culmea Prisnel (Piscul Rodnei). În ungurește numele este Radna (vechiul Rodna), iar în săsește, Rodnă. Atestările, începînd cu anul 1241, au variantele: Rudana, Rodona, Rudna, Rodna, Rodnya, Radnabánya, Rodŭna, Rothna-Bànya. Popular, numele se rostește și Rogna, Rocna, iar locuitorii, rodneni, rogneni, rocneni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]