2,086 matches
-
să scrii ca într-un amor perfect cînd forma scrisă a gîndului s-ar suprapune total peste forma gîndului care n-a învățat încă să vorbească. Vă dați seama ce economie s-ar face? Am elimina tot ce e de prisos, am scoate la pensie toți paraziții care ne bruiază emisia, pe ,că" și pe ,cum" și pe ,care" și pe ,căci" și pe ,acum" și pe ,atunci" și cîte altele; am pluti într-o elipsă continuă - o limbă cu găurele
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
MNAR. mulțumesc de linkul pentru salvarea iconostasului de la Cotroceni, sper să se strângă multe semnături noapte bună probabil este pentru noua biserică ce vrea președintele să o ridice în locul celei demolate. ar fi o întoarcere acasă. greșesc? ..cuvintele sunt de prisos...nu s-a inventat încă un cuvânt care să descrie “aberațiile” unora vis-a-vis de bunul simț.. Din păcate, ca simplu cetățean, mai mult decât a semna această petiție nu prea pot face...
Restitutio in dezintegrum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82753_a_84078]
-
despre poezie și specific național dătătoare de dureri de minte. Citam: "Omenirea are nevoie de oxigenul poetic și poezia este un bun universal;" Poezia s-a nascut (precum artă în general) dintr-o necesitate imperioasa de a împărtăși cu semenii prisosul emoțional al celui care nu mai poate stavili abundență sufletului răvășit de simțire." Trecând peste, recomand interviurile inedite obținute de Gabriel Stănescu de la Allen Ginsberg, sau interviul cu Mihai Ursachi, poetul încarcerat, exilat, revenit, precum și traducerile destul de reușite în engleză
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
și fiecare optează pentru cadrul care i se pare mai potrivit. Evident, e vorba de spectacolele (în jur de 40) din secțiunea oficială (așa-numitul "in"); restul de cîteva sute se desfășoară care încotro, în masiva secțiune "off". E de prisos să mai spun că nu e deloc totuna să fii în "in" sau să fii în "off" (dar poate nu e de prisos, dată fiind confuzia generată de unele știri de presă, creatoare de false glorii); pentru că nu e totuna
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
așa-numitul "in"); restul de cîteva sute se desfășoară care încotro, în masiva secțiune "off". E de prisos să mai spun că nu e deloc totuna să fii în "in" sau să fii în "off" (dar poate nu e de prisos, dată fiind confuzia generată de unele știri de presă, creatoare de false glorii); pentru că nu e totuna să joci în prim planul atenției generale, sau să joci, neremarcat de nimeni, într-o hrubă, undeva la loteria "off"-ului - deși e
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de priceput, cînd mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu e de prisos. Dl Popescu ar trebui lăsat să-și ducă viața de gazetar în compania textierilor și a guriștilor. Dintre literatori, d-sa se exclude, de altfel, singur și nesilit de nimeni. Mă simt totuși dator cu cîteva precizări. Cu puține excepții
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
ajunge la o concluzie să te depărtezi o vreme de ceea ce te interesează. "Abia în momentul în care te eliberezi de scop și de orice alte interese legate de el, cînd totul devine un joc gratuit, cînd îți procuri un prisos de timp abia atunci cresc șansele de a cîștiga". Metoda care se aplică în anchetă se răsfrînge și în tehnica romanului. Dacă există un cifru de lectură care solicită scormonirea după mituri și patimi religioase, nu mă aventurez pe acest
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
să răsfoiască revista aceasta ("Vieața" lui Al. Vlahuță, n.n.), mama tuturor "Vieților" cari au apărut de douăzeci de ani încoace, ar găsi în Corespondența nu mai știu cărui număr acest răspuns: "D-lui Dadu, Loco. Mai încercați, evitați epitetele de prisos". Acest Dadu, (dacă nu cumva ați și înțeles din povața, prost urmată, ce mi se dădea acum douăzeci de ani), sunt eu, amicul și colaboratorul dvs. "Iată-l pe Teodor Vârgolici antrenat în acțiunea de depistare, adevărată provocare a scriitorului
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
vine să completeze perfect cartea Rodicăi Binder în aceste pagini, ca într-un fel de regal cultural de Crăciun pe care editura Polirom îl oferă cititorilor săi. Dacă enumerăm fie și numai numele interlocutorilor lui Ion Pop, comentariul este de prisos: poetul Yves Bonnefoy, Michel Déguy, A. Finkielkraut, Jaques le Goff, Maurice Nadeau, Jean d'Ormesson, Georges Poulet, Jean Rousset, Phillipe Sollers, Starobinski, Todorov, adică toată crema gândirii '68, la o cafea de după-amiază. La fel ca în volumul Rodicăi Binder
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Iordache Golescu (Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticești, 1840), autor cu deosebire interesat de expresii și structuri idiomatice, deci receptiv la uzul pragmatic al limbajului, la retorica și la expresivitatea sa: "Adăugire să zice cînd adăugăm la vorbă cuvinte de prisos, spre mai bună și mai frumoasă înțelegere și adeverire, cum cînd zicem: "dă-ne nooă, Doamne!" în loc să zicem "dă-ne, Doamne!". Exemplul perfect de raționalizare a limbii - în acord cu proiectul clar formulat de construire a unui registru "înalt", depărtat
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
gustul tău. Pentru a fi credibil. Pentru ca judecata să fie... estetică. Daniel Cristea Enache scrie adesea despre limitele propriei profesii. E conștient că ea, critica, nu poate foarte mult în anumite privințe, dar nu crede că e o verigă de prisos între cititor și autor, ba, dimpotrivă, ar putea avea o funcție taumaturgică în cazurile (frecvente, după opinia sa) de "ciudată boală a prezentismului", care se manifestă așa: "Istoria începe cu noi, înaintea noastră a fost ori un deșert, ori un
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
lauda...) pentru ortografie însă care voiesc să o introducă scriind cu litere latinești, bine ar fi fost să urmeze duhului italienesc, adică a scri după cum vorbim..." (și nu etimologizînd, n.n.). Heliade voia "restabilite literele străbune... și expulsia atîtor slove de prisos pentru limba română" (ed. Guțu, p. 459). Fără îndoială, Heliade urmează ideile care circulau în Transilvania Școalei Ardelene, de unde provenea învățătorul său luminat Gh. Lazăr ("doctor în teologie", hirotonisit arhidiacon, dar și francmason) - dar le adaptează altor circumstanțe culturale. El
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
neantul treptowian al studiilor istorice de la Iași - și un altul, Gheorghe Mihai, un produs tipic al Justiției clarvăzătoare a României - au ajuns să conducă CNSAS-ul cu viteza convenabilă dalmațienilor din Parlament și din SRI ori SIE, explicațiile sunt de prisos. Avalanșa de atacuri ignobile la adresa lui H.-R. Patapievici (devenit, în viziunea uneltelor securiste, "fiul lupului"!), a lui Mircea Dinescu și Andrei Pleșu, "demascați" ca și comuniști (de ce nu de-a dreptul legionari, că doar în așa ceva era specializată Securitatea?!) arată
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
poartă nici un nume, sintagmei "orice text" din art.1 i se dă în art.2 înțelesul de text "cu conținut direct sau indirect publicitar". Restrînsă în acest fel, legea face aproape inutilă dezbaterea de către lingviști. Cele mai multe articole devin totodată de prisos. Doar agențiile de publicitate mai au un cuvînt de spus.
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
la editura per procura condusă de Alma Vallazza, organizatoarea serilor de poezie de la Lana și a întregului turneu de lecturi. O femeie tînără, frumoasă, pentru noi un fel de zînă bună care mai și scrie. Cum?... orice epitet e de prisos, veți vedea singuri din rîndurile pe care le-am tradus (deși e vorba doar de un Prolog) cu acea tulburare pe care ți-o provoacă dragostea la prima vedere. Situația e următoarea: E vară, e cald. Un oraș și flerul
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
ce am învins? Sau nici nu te mai uiți într-acolo, pentru că e prea cald și de fapt ai vrea să-ți rupi toate boarfele de pe tine și să te descurci cu cât mai puține. Rochia frumoasă devine atunci de prisos. Dar fără acest material, ne gândim, suntem și mai puțin, suntem această piele plată. Acești sâni care atârnă, aceste pete albastre pe coapsă, acești genunchi ascuțiți, aceste gambe aspre, aceste încheieturi subțiri ale mâinilor, aceste mâini cu denivelări etc., asta
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
scriitor sud-american se ocupă de stil cu jactanța sa precisă, directă - citez mai mult și mai în voie pentru o mai lesne captare a iubitorului sincer de literatură apărându-se de somnolenta logoree română ca și de atâtea razne și prisosuri: "...Cei ce păcătuiesc de această superstiție (a scrie perfect, n.n.), înțeleg prin stil nu eficiența sau ineficiența unei pagini, ci aparenta iscusință a scriitorului: comparațiile folosite, acustica, episoadele punctuației și ale sintaxei lui...(...) Atât de răspândită e superstiția asta, încât
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
Bartoș, ministru de profil, să declare că spitalele aflate în clădiri retrocedabile ar putea fi desființate, asta într-un proiect care prevede scoaterea din sistem a o sută de spitale despre care dna ministru Bartoș afirmă că au devenit de prisos. Deși face parte din același partid, doctorul Sorin Oprescu, director al Spitalului Universitar din București, e de părere că în spatele ideii colegei sale de breaslă și de PSD s-ar afla șmecherii ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Oricum
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
al patrulea, adică tot a unuia dintre ei. Cei trei muschetari sînt, totdeauna ceilalți trei. În După douăzeci de ani, la începutul discuției dintre Athos și ducesa de Chevreuse, citim, de pildă, următorul interludiu (însă nici un interludiu nu e de prisos): "- Acest Athos era prieten cu trei tineri muschetari: D'Artagnan, Porthos și... Athos s-a oprit. - Și Aramis, a spus, prompt, ducesa." Pentru Athos, cei trei sînt, prin urmare, D'Artagnan, Porthos și Aramis. Pentru ducesa de Chevreuse, fosta amantă
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
provin din texte vechi, reproduse de anumite site-uri culturale: însemnări pe manuscrise ("giupâneasa dumisale, Mărica", la 1692), pisanii de biserici, zapise, citate din clasici: Creangă ("cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi"), Caragiale ("cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii") ș.a. Rămîn totuși destule exemple ale limbii de azi, pentru care sînt în genere caracteristice contextele ironice sau chiar agresive: "articolașele dumisale, scrise probabil pe colțul mesei, la cârciumă" (cotidianul.ro, arhiva 6-12.11.2000); "caracterul mincinos
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
începuturile sale pînă la noul roman, cea de-a doua liricii (de la Villon și Charles d'Orléans, la Mallarmé, Alain Bosquet și Henri Michaux), a treia memorialiștilor, a patra criticilor și filozofilor, iar cea de-a cincea dramaturgilor. E de prisos să mai insistăm asupra faptului că un asemenea demers presupune, pe lîngă erudiție, spirit de sinteză și o extaordinară familiaritate cu o cultură deloc săracă... Dar aspectul cel mai incitant rămîne totuși încrederea în posibilitățile plurale ale lecturii și scrierii
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
cine inele, cine brățări, cine oglinzi, cine piepteni, cine arginturi, cine arămuri, cine talere, cine tipsii, cine linguri, cine furculițe, cine tingiri, cine capace, cine pirostii, cine frigări, cine grătare, cine sfeșnice, cine mucări, cine velințe, cine strae (...)” E aproape de prisos să mai precizăm că tot acest inventar, în aparență prozaic, se prelungește în spațiul purei gratuități cum se întîmplă, de pildă, și în Manualul întîmplărilor (în conversația dintre Zadic și Episcopul Iosif ). Însă mai presus de orice rămîne faptul că
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
asta tare necăjită în care trăim. D.P.: Eu te-am văzut rîzînd și de surprindere, uneori. M.P.: Da, ăsta e un rîs manierist... D.P.: Un rîs instinctiv, foarte sănătos, pînă și aici se simte vitalitatea ta extraordinară. M.P.: Și de prisos... (rîde) D.P.: Și în poeme spui că totul e de prisos. M.P.: Păi, așa și simt, Dora. Așa simt. D.P.: În același timp, afirmi: "Eu adun cunoașterea". Care sînt binefacerile "vîrstei de fier"? Iată, luciditatea ți-e intactă. M.P.: Slavă
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
rîzînd și de surprindere, uneori. M.P.: Da, ăsta e un rîs manierist... D.P.: Un rîs instinctiv, foarte sănătos, pînă și aici se simte vitalitatea ta extraordinară. M.P.: Și de prisos... (rîde) D.P.: Și în poeme spui că totul e de prisos. M.P.: Păi, așa și simt, Dora. Așa simt. D.P.: În același timp, afirmi: "Eu adun cunoașterea". Care sînt binefacerile "vîrstei de fier"? Iată, luciditatea ți-e intactă. M.P.: Slavă Domnului, nu vreau să mai trăiesc după ce nu o să mai fiu
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
nici o legătură de sânge”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 486) „Să nu ne rușinăm și să nu socotim de prisos o astfel de faptă. Vânătorii străbat munți, prăpăstii, povârnișuri și locuri nebătute ca să vâneze un iepure, un cerb sau alte lighioane, iar adeseori chiar păsări sălbatice. Tu, pentru ce pregeți, pentru ce te rușinezi când e vorba să vânezi nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]