97 matches
-
pe creștet, Doamne. Și iată, în jurul proscomidiei, mulți arhierei, preoți și diaconi cîntă liturghia, îngînă rugăciuni înfricoșate, se rotesc în jurul Mesei, implorînd har, îmbrăcați în odăjdi de mătase, în luminoase stihare, agitînd cruci și cădelnițe, iar înaintea lor, pe Sfîntul pristol, se arată de față Trupul și Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă unii se arată dispuși a vedea în artist un ins ce imită paradigma
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de Semilună. Eminescu ilustrează aici un atentat extern (extraeuropean) îndreptat împotriva valorilor europene, deopotrivă orientale și occidentale sau bizantine[28] și latine („Din pristolul de la Roma să dau calului ovăz...”), oprit de „ciotul” Mircea și de ai săi. Mircea apare aici în dublă ipostază, de creștin și de patriot sau, în simbioza celor două, de „poartă a Creștinătății”, sentiment pe care nu l-a
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de prin stepele Asiei, în urmă cu vreo șapte sute de ani, erau destul de încruntați, cam sîngeroși și puși pe jefuit necredincioșii creștini de prin partea locului, ba, mai mult, unul dintre mai-marii lor voia să dea calului ovăz tocmai din "pristolul de la Roma", cum zice Mihai Eminescu, un poet ghiaur într-o scrisoare a sa. Acum, după ce visele de mărire s-au năruit și la Roma n-au mai ajuns pentru că un oarecare Ștefan cel Mare, poreclit "Atletul creștinătății", se spune
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
a creștinătății. Poetul intră pe șantier, Încercând să evite roabele și mai ales roțile de scripeți care se Învârteau În jurul precum piesele unui model planetar care o luase razna. În interior, chiar În locul pe care urma să se Înalțe viitorul pristol, În centrul geometric al marelui octogon de cărămidă al tamburului cupolei, erau niște scânduri lungi, rezemate pe cavalete. Îl recunoscu de departe pe arhitect, aplecat asupra unei serii de desene. Dante ajunse În spatele lui fără ca omul să Își fi dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
veșnică a Îvierii. Jertfa lui e un stihar fără pihană, înveșmântată în sfânta bucurie, pătrunde-n noi adâncă înfiorare, firidă a stihului smerit îngenuncheat în smirna Dorului și-a Doinei. Mucenicul a înflorit deodată cu întregul nostru folclor milenar, în pristolul pâinii dospite, rumenită în sufletul dăruirii noastre, chemând a Cină pentru toți. Mucenicul e Colindul de dor ce urează veșnicia Pruncului Sfânt, în Cerdacul Nașterii Preacurate. În toată ființa lui înfloresc mărgăritarele dragostei, care ne împresoară cu cântul binecuvântării. Pentru
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
suflet nemărginit. Experiențele personale sunt metamorfozate și încifrate într-un joc superior, joc ce proclamă o maturitate, o valoare emblematică a cuvântului scris, într-o evanescentă meditație furișată de sub poala unor paradigme sau axiome filozofice. Masa sa de scris e pristolul din odaie unde stau, alături, îngeri. Atunci când scrie, pe umeri, i se așează păsări. Nu-i e teamă să iubească. Îi e teamă să spună. Caută copaci înalți în care să se urce să poată vedea o femeie cu „norocul
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
slavă veche, în a doua jumătate a secolului al IX-lea, de către apostolii Chiril și Metodiu, a fost adusă în Bulgaria, în timpul țarului Simeon. Atât liturghia cât și întreaga terminologie privind organizarea ritualului și a ierarhiei bisericești (utrenie, vecernie, molitvă, pristol, sfânt, troiță, stareț, vlădică) s-au răspândit în nordul Dunării, printre români, sub țarii Simeon și Petru, în prima jumătate a secolului al X-lea. Limba slavă veche a fost însușită de pătura socială dominantă, boierimea, de sorginte slavă ea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă, pristol, raclă, vârcolaci, rai și iad. N. Iorga menționa constatarea lui Miklosich: din imensul vocabular slav al limbii române o parte provine din traducerile cărților sfinte. Rezumând, moștenirea slavă în limba noastră este foarte însemnată. În toponimie, ea se întâlnește pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
chiar bolta cerului de ar sta să cadă. Dar curând se făcu precumpănire, nu mare, în partea osmanilor prin adaosul de trupe sârbești și bosniace, în temeiul cărora îndrăznețul sultan, simțindu-se mare în puterea sa, se fălea că de pe pristolul bisericii Sf. Petru din Roma își va pune sirepul să mănânce ovăz. Cu așa mari vorbe și cu atâta dispreț se căutau pe câmpul de război inamicii unul pe altul. Trupele auxiliare franțuzești veniseră în câmpul de luptă prin Ardeal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
corăbiei etc. „Coloana cerului, fixată în vatra satului - notează Romulus Vulcănescu - hotărnicea în perioada feudală, ca altădată în comuna primitivă, prin așa-zișii «stâlpi sfinți», inima așezării, axele de contact divin-profan dintre lumi” (47, p. 177). Invariabil, în legendele moldovenești, pristolul sau altarul bisericii sunt făcute pe locul și din lemnul copacului în care s-a înfipt săgeata eroului întemeietor. Mai mult decât atât, la începutul secolului, D. Dan nota că „în altarul Mănăstirii Putna se păstrează, într-un postament de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rădăcinii (unde se aciuase demonul-șarpe) a unui instrument magic care va fi percutat cu un ciocănel făcut din lemnul coroanei (unde se cuibărise pasărea furtunii). Confecționarea din lemnul copacului consacrat a mobilierului sacru, care marchează „centrul” unui templu (vezi și pristolul creștin), este echivalentă din punct de vedere simbolic cu construirea templului însuși. Cu toate impli- cațiile simbolice care decurg din această echivalență, știind că templul marchează „centrul” Lumii și este o „imagine” a ei. Am văzut că menirea inițială a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de regulă, Daniil Sihastrul), pentru a stabili locul viitoarei mănăstiri ctitorite de un domnitor (de regulă, Ștefan cel Mare), trage cu arcul și pe locul și din lemnul copacului în care se înfige săgeata (de regulă, un paltin) trebuie durat pristolul sau altarul („centrul” mănăstirii). Dintr-o confuzie, Ștefan începe construcția pe locul și din lemnul unui alt copac. În timp ce lucrează, Ștefan (la fel ca Noe) se taie la un deget. Ctitorul îi arată sihastrului rana și acesta își dă seama
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altă variantă, pe locul altui soi de copac), și nu pe locul și din lemnul paltinului în care se înfipsese săgeata consacratoare. „Ștefan [...], tăind copacii, n-a cunoscut care-i paltinul [în care s-a înfipt săgeata] ș-a făcut pristolul pe altul.” Când îi arătă rana magului-sihastru, acesta îi spuse : „[Te-ai rănit] pentru că n-ai făcut pristolul cum ți-am zis eu [...], că nu-i paltinul acela” (124, p. 137) sau, în altă variantă, „că nu-i acela paltin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se înfipsese săgeata consacratoare. „Ștefan [...], tăind copacii, n-a cunoscut care-i paltinul [în care s-a înfipt săgeata] ș-a făcut pristolul pe altul.” Când îi arătă rana magului-sihastru, acesta îi spuse : „[Te-ai rănit] pentru că n-ai făcut pristolul cum ți-am zis eu [...], că nu-i paltinul acela” (124, p. 137) sau, în altă variantă, „că nu-i acela paltin” (23, p. 710). Pierzându-și semnificația inițială, acest mitem pare să nu mai aibă nici o semnificație, fiind tratat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu arcul este chiar „schivnicul”, care îi spune voievodului : „Acolo unde am nimerit eu să mergi mâne și să vezi că-i găsi săgeata într-un paltin și în locul acela să faci mănăstire, iar unde va fi paltinul să faci pristolul” (11, p. 711). În legendele în discuție, paltinul în care se înfige săgeata apare ca fiind „vechi”, sau „sfânt”, sau „mare”, sau „foarte gros și înalt”. La începutul secolului, comentând legende populare cu scenarii analoage, George Coșbuc conchidea : „Aceasta e
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au strâns Ca să stee înainte-mi ca și zidul neînvins. Când văzui a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă, Cu o ură ne-mpăcată mi-am șoptit atunci în barbă, Am jurat ca peste dânșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedec de-un moșneag? " - " De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești, Nu e om de rând
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
un turnuleț turtit care nu depășea înălțimea caselor de pe ambele laturi. Interiorul era surprinzător de spațios și cu același plan ca biserica unde mergeau elevii de la școala lui. Un balcon o înconjura pe trei laturi, iar în a patra era pristolul, cu trei ferestre în ogivă pe peretele din spate și o orgă pe partea stîngă. Se plasă imaginar sub boltă, evaluînd suprafețele tencuite. Apoi fu cuprins de o panică teribilă că nu i se va permite să decoreze această clădire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și Timotei. Era conceput după modelul crucii grecești cu cinci cupole, patru pe cele patru aripi și una la răscruce. În aripa de nord se afla mausoleul lui Iustinian. Altarul, sub cupola centrală, era din argint masiv, având deasupra un pristol în formă de piramidă. Pe pereți fiecare apostol vrea icoana sa strălucind de aur și culori. După ce am admirat această nouă minune, m-am întors la Garibaldo. L-am găsit îngenuncheat în fața porții principale sub privirile ironice ale militarilor, fixând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se aflau banii romani; numai sătenii continuau să facă plăți în oale de produse și bucăți de pâine, măsuri cu totul nepotrivite în comerț, folositoare doar în tocmeli pe claponi, ceapă și altele asemenea. L-am convins să împartă bisericile, pristolurile și mănăstirile în două părți egale între catolici și arieni, astfel încât nimeni să nu se simtă defavorizat. L-am făcut să dea un decret prin care orice individ era obligat să curețe bucata de drum din fața casei în care locuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
duc spre spre cofetăria „Tryby Tromphy“, înaintează spre farmacie, apoi spre grădinița numărul 32 cu program prelungit, încolăcesc biserica Sfinților Constantin și Elena, părintele Ioachim tocmai ieșea pe poartă în gipul său nou, pătrund în altar și scormonesc undeva sub pristol, dau peste o pungă veche, din piele, o desfac, scot cocoșeii și-i resfiră, gonesc degetele ei tot mai departe, intră în cimitir, cutreieră aleile, ajung la parcela 23F, râcâie pământul, ajung la Stelian, îl mângâie drăgăstos, el se foiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
faptă stolnicului Iu/rașk numitu. Pe copii și/ pe bărbatu cu întristate cău/tări înspăimîntați iau lă/satu aici în vecinici uitări /. Lîngă apa curgătoare/ deodată cumplit căzu/ din trăsura călătoare /. Au rămas necunoscută/ cu bărbatul și copii(i) /. Pe pristolul vecinicii/ iartațo de mii de ori/ D-neavaastră cetitori/ că toți suntem muritori". Acest tragic eveniment a fost însemnat de Vasile Iurașcu și pe Mărgăritarele sale, chiar la începutul cărții, cu singura deosebire că din grabă, în loc de "decembrie" cum se precizează
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-n stol... Și numai eu, gândind aiurea Gândesc la tine, dona Sol. De ce doresc singurătate Și glasul tainic de isvor, De ce când codrul frunza-și bate Adorm pe verdele-i covor? Ca prin lumina cea rărită Prin umbra moale de [pristol] Să mi s-arate liniștită A ta ivire, dona Sol, Să văz cum mâna ta îndoaie În arc o ramură de fag Și ca Diana cea bălaie Îți faci în codru mândru prag; Săgeți de aur pe-al tău umăr
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ml-, mnetc, rezultat al altor evoluții precedente, pe care le întâlnim în cuvinte ca vgr. βωλος “bulgăre de pământ; scoarța pământului, solul, pământul; porțiune de pământ, lan; bolovan, dărab, bloc; discul soarelui, soarele”, βωμός „ridicătură, estradă; suport, postament, soclu; altar, pristol”; sl. melĭ „limbă de nisip, banc, vad”; alb. mall „munte”; oset. mal „apă stătătoare adâncă, loc adânc în lac, abisul apelor, vâltoare, bulboană”; -mol din podmol „aluviune, mal înalt, abrupt, ros de ape; prispă, vatră de lut; cantitate mare, grămadă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Alimentarea cu apă a comunei Pristol, județul Mehedinți", prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii
HOTĂRÂRE nr. 721 din 7 noiembrie 1997 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Alimentarea cu apa a comunei Pristol, judeţul Mehedinti". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119583_a_120912]
-
Stîngăceaua 5. Corcova 11. Tîmna 6. Dumbrava 12. Voloiac 5. JUDECĂTORIA VÎNJU MARE cu sediul în orașul Vînju Mare ORAȘE 1. Vînju Mare �� COMUNE 1. Bălăcița 11. Pădina 2. Corlățel 12. Pătulele 3. Cujmir 13. Poroina Mare 4. Dîrvari 14. Pristol 5. Gîrla Mare 15. Punghina 6. Gruia 16. Rogova 7. Jiana 17. Salcia 8. Livezile 18. Vînători 9. Obîrșia de Cîmp 19. Vînjuleț 10. Oprișor 20. Vlădaia JUDEȚUL MUREȘ 1. JUDECĂTORIA LUDUȘ cu sediul în orașul Luduș ORAȘE 1. Iernut
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]