12 matches
-
Aron Pumnul pe care-l cunoștea prin intermediul fiilor lui mai mari care învățau tot aici, îl aduce pe copil în gazdă la profesor. Aron Pumnul a pus ochii pe el, văzându-l pasionat de limbă română și istorie. Că elev privatist al liceului, Aron Pumnul îi încredințează lui Eminescu Bibliotecă gimnaziștilor. Trebuie să spunem că „Lepturariul” sau a apărut ca un moment crucial în viață poetului, pentru formarea personalității literare a lui. „La Cernăuți Mihai trase la început la bunul Aron
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
în Botoșani unde joacă câteva spectacole în sala de teatru, „Teatru român”, instalată pe Calea Națională. Presupunem că Eminescu a luat urma trupei în orașul de unde fugise, adică Cernăuți, cu acestă trupă, afirmând că vrea să urmeze cursurile școlare ca „privatist”. Aici Eminescu a fost nelipsit de la spectacole, fermecat de minunile care se desfășurau pe scenă. El„ sta nemișcat, cu privirea ațintită asupra actorilor, ca și când ar fi voit să soarbă toată acțiunea și frumoasele melodii cântate de dânșii și se supăra
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
îi citește colegului Stefanelii poema La moartea lui Aron Pumnul, compusă în acea zi. E prima creație, publicată în broșură omagiala Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști din Cernăuți la moartea preaiubitului lor profesor Aron Pumnul, tipărită cu această ocazie. Semna: M. Eminoviciu, privatist. La Ipotești, adolescentul Mihai e copleșit de primă iubire. Se zice că o chema Casandra Elenă și era fiica lui Gheorghe Alupului. Arată că floarea albă de cireș. Se plimba prin lunci, prin codru, până la lacul fermecat. Ea e mai
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
civilizația occidentală a Austriei meridionale. Locuiește în gazdă la Aron Pumnul, autorul faimosului Lepturariu, foarte mult iubit de copii români, pentru blândețea și răbdarea lui. În 1864 - 1865 , Eminescu este funcționar la Botoșani dar apare iar la Cernăuți ca elev *privatist* și custode la biblioteca gimnaziștilor români, adăpostită într-o odaie veche de Aron Pumnul. În ianuarie 1866, debutează cu poezia * La mormântul lui Aron Pumnul *. Debutul său adevărat, are loc în luna martie 1866 la revista Familia, condusă de Iosif
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_domnul_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1326472404.html [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
fie înmânat fratelui său Șerban. În 11 martie tânărul M. Eminovici a solicitat pașaport pentru trecere în Bucovina. În toamnă s-a aflat în gazdă la profesorul său, Aron Pumnul, ca îngrijitor al bibliotecii acestuia. Situația lui școlară era de „privatist“. Cunoștea însă biblioteca lui Pumnul până la ultimul tom. 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broșură, "Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști" (Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broșură, "Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști" (Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare și poezia "La mormântul lui Aron Pumnul" semnată "M. Eminoviciu", privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista "Familia", din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia "De-aș avea". Iosif Vulcan îl convinge să-și schimbe numele în "Eminescu" și mai târziu adoptat și de alți membri
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
care conducea o trupă teatrală, neobosită și cu meniri importante în promovarea teatrului românesc cutreieră aproape toată țara. ""Bătând provinciile Românești, duce printre primii fiorul neaoșei vorbiri în Bucovina și Transilvania. Are parte, o vreme, să-i "șoptească" din cușca privatistul fugit de la Cernăuți, copilandrul Mihail Eminescu, viitorul Luceafăr"". Cât a activat la Craiova, acest ""actor chipeș, distins, elegant, talent nativ, care rupe în orice rol, cu mare simpatie în public (...), mult mai înzestrat decât fratele său Alexandru Vlădicescu "", a interpretat
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
1866, moare Aron Pumnul, profesorul său de literatură la Colegiul din Cernăuți unde învăța elevul Mihai. Cu această împrejurare șapte gimnaziști tipăresc o broșură cu "Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu". A doua din aceste poezii este semnată: "M. Eminoviciu, privatist". Pe 25 februarie/9 martie revista Familia din Pesta îi publică poezia "De-aș avea". Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat însă numele din "Eminovici" în "Eminescu", nume pe care poetul l-a adoptat imediat și pentru totdeauna. Pe
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
din bogata lui bibliotecă de cărți românești. De numele lui P. se leagă și debutul poetului: în 1866, la moartea profesorului, în culegerea omagială a elevilor, Lăcrimioarele învățăceilor gimnăziaști den Cernăuți la mormântul preaiubitului lor profesoriu Arune Pumnul, M. Eminoviciu (privatist) publică elegia La mormântul lui Arune Pumnul. Ideile despre limbă ale lui P., susținute cu pasiune, de la catedră sau în articole, i-au adus, îndeosebi postum, discreditarea ca filolog. E vorba, în primul rând, de încercarea de reformare a lexicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
al familiei, cu portretele părinților și fraților, apoi date privitoare la nașterea poetului, la anii de școală de la Cernăuți, portretele profesorilor (dintre care se detașa, cum e firesc, Aron Pumnul), în sfârșit, documente și cărți din timpul cât a fost privatist și salariat al Comitetului Permanent la Botoșani. A doua încăpere reprezenta activitatea teatrală: erau expuse imagini din orașele prin care trecuse Eminescu cu trupa Tardini-Vlădicescu, portrete de actori și o hartă cu peregrinările poetului prin țară. Era marcat apoi debutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
boier și domn mare și se rușina să-i arate cucoanei lui din ce oameni se trage..."84. I-a primit în casa din ogradă, la bucătărie. Odăile "de sus" le ținea de curat. Tot în vremea aceea, Mihai, ca privatist la Cernăuți, a suferit o grea pierdere, prin moartea profesorului Aron Pumnul. Fiind iubit de elevii săi, ca un adevărat părinte, aceștia i-au dedicat o broșură comemorativă, intitulată Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști din Cernăuți, la mormîntul prea iubitului lor profesor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
adevărat părinte, aceștia i-au dedicat o broșură comemorativă, intitulată Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști din Cernăuți, la mormîntul prea iubitului lor profesor, Arune Pumnul repaosat într-a 12/24 ianuarie 1866. Broșura începe cu o poezie funebră, semnată de "M. Eminoviciu privatist". Pentru poet, pierderea acestui om a fost deosebit de mare. Ștefanelli l-a văzut "vărsînd lacrimi de durere", pentru că în casa lui Pumnul el își găsise adăpost și hrană, sub îngrijirea ocrotitoare a bătrînului profesor. Stînd mereu între cărți, el a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]