43 matches
-
gândită pentru noi avea ființă" -, adică lumea ideilor platonice: "Nu-i acea altă lume a geniului rod căreia lumea noastră e numai un izvod.. frumoasă ea cuprinde pământ, ocean, cer în ochi la Calidasa, pe buza lui Omer". (Icoană și privaz) A găsi frumuseți și sensuri noi în toposuri consacrate este un har poetic. Eminescu prin motivele utilizate, în cazul de față Orfeu, se dovedește a fi un poet participând la universul de cultură european, iar prin interpretarea personală a miturilor
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
azi e-un mit și-L vindem ne-ncetat pe Răstignit... IZBÂNDA OSÂNDIȚILOR cu noi dimpreună tot sângeri pe Cruce Hristosule - Frate mai Mare-al simțirii când trece-ascuțișul prin carnea osândei răzbate cu vârfu-n Lumina Sfințirii nu-i lacrimă frântă-n privazul de lume să nu-Ți săgeteze în ochiu-Ți cu strune și nici nedreptate sfruntată-n orbire pe cari ochiul Tău să n-o-ncrunte-n privire obidă și lanțuri - scuipații prostimii ne-aduc pe-amândoi în genunchi ca sihaștri: stau om lângă Fulger
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
vagabondez prin preajma sihăstriei - în speranța - dementă - că zoaiele sufletului se pot limpezi cu străluciri și clipociri de acoperișuri crucificate e cerul atât de senin și de-aproape - încât Îl văd pe Dumnezeu la Sfânta-i Fereastră - cu coatele sprijinite de privazul razelor: „ce mai faci?” - mă întreabă El zâmbind enigmatic... - „scriu - Preasfinte...” - răspund eu - cam posac și cu oarece amărăciune și neîncredere-n glas „despre ce și despre cine?” - o face El pe niznaiul... „despre Tine - Doamne - cum Te pregătești să
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Stancio, împingând cu umărul o portiță într-un gard de nuiele. Am văzut în fundul ogrăzii o casă cu streșini joase, încărcate de zăpadă. Era lumină la fereastră. Un câine a hămăit de câteva ori și ușa s-a deschis: în privazul ei luminat s-a ivit o femeie tânără și, la spatele ei, un moșneag. - Stancio! a strigat femeia, c-o tresărire de nemăsurată bucurie". După ce se descotorosesc de echipamentul militar, înfrigurați, drumeții se aciuiază lângă cuptor, primiți cu dragă inimă
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
fluturii (în Miradoniz), ploșnițele roșii (Cugetările sărmanului Dionis), paianjenul, greierele, musca, luciolii (licuricii), albinele, gândacul (Călin Nebunul), furnicile, puricii, bondarul, lăcustele, țânțarii, cărăbușii (Călin), "viespii" (Codru și salon), "gâza mică" (Miron și frumoasa fără corp), cariul (Melancolie), moliile (Icoană și privaz). Regnul animal: cerbul (Ondina), bourul (Aveam o muză), ursul, căprioara, țapul, tigrul (Memento mori), oaia, șoarecele, liliecii (Cugetările sărmanului Dionis), hiena (Rime alegorice), boul, vulpea, zimbrul (Epigonii), "saci de viermi" În căutarea Șeherazadei), vitele, motanul, purcelul (Călin Nebunul), calul (Făt-Frumos
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
purcelul (Călin Nebunul), calul (Făt-Frumos din tei), vierii (O, adevăr sublime...), taurul (Fata-n grădina de aur), leul (Mureșanu - 1869), racul (Antropomorfism), lupul, mâța, delfinul (Mureșanu, 1876), iepurele (Povestea codrului), măgarii (Umbra lui Istrate Dabija-Voievod), șarpele (Gemenii), culbecii (Icoană și privaz).
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
auzim... în învăluiri de mare taină: „Și am visat odată să fiu poet... / ... Și ce-am mai vrut să fiu? / Voit-am a mea limbă să fie ca un râu / D-eternă mângâiere... și blând să fie cântu-i...” (Icoană și privaz) 15 iunie 2014. O zi de cumințenie și de smerenie în fața strălucirii versului tău, Emin al nemuririi, Emin al înstelării, Luceafăr viu și tainic, „vultur de aur, cu-aripile de foc...” Povestea magului călător în stele) 15 iunie 2014. Priviți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93511_a_94803]
-
zei, ales între aleși, capabil de transcendere a lumii: „Nu-i acea altă lume a geniului rod,/ Căreia lumea noastră e numai un izvod?/ Frumoasă, ea cuprinde pământ, ocean, cer/ În ochi la Calidasa, pe buza lui Omer” (Icoană și privaz). Așadar, atunci când scriitorii aparținând diverselor epoci și orientări literare transpun personaje mitologice în realitățile timpului lor înseamnă că relaționează întâmplările unor eroi mitologici exemplari cu cele ale oamenilor obișnuiți angrenați în aventura umană văzută în evoluția ei de la trecut spre
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
nămeți de flori trec printre nori săltând pământ cu crezământ și fără spini unde-s lumini: sunt veci de Crist Cel de-Ametist! prin cer trec vești fulgi de povești: cum Cel Înalt suie învoalt flori și necaz colo-n privaz flori colilìi lebede vii legând în psalmi raiul de dalbi - palat de sfinți grădini cuminți... * viscol de flori trezește-n zori stea și Voivod pentru-un norod abia scăpat din scăpătat mistice veri verzi primăveri și constelații magìi de grații
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]
-
din a lui proprie viață și punîndu-i înainte rănile de cari însuși sângeră, taie oarecum în carne vie și este în stare să pună mintea în fierbere și să-l zguduie până în rărunchi. Dar, dacă scoți acest tablou mișcător din privazul său firesc și-l așezi în fața unei societăți care nu e oțelită prin frământările religioase, în care controversele filozofice găsesc puțin răsunet și vorbele credinței se rostesc fără pătrundere, fi-va oare și atunci un izvor puternic de emoțiuni sufletești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1973; Alte bucurii pentru copii, București, 1975; Aventuri în Țara Motrului, București, 1975; Turnul timpului, București, 1978; Focuri și izvoare, București, 1978; Sunt pionier al României socialiste, București, 1979; Vaporul și noaptea, București, 1979; Planeta Eminescu, București, 1980; Mărgărintul din privaz, București, 1981; Părinții noștri, comuniștii, București, 1981; Proba zborului, București, 1981; Luceafăr cu cireșe la urechi, București, 1982; Defăimarea umbrei, București, 1983; Întemeietorul, București, 1983; Cota 2001, București, 1984; Eliberarea, București, 1984; Riscul certitudinii, București, 1985; Omul lumină, București, 1988
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
atuncea greeri, șoareci, Cu ușor-măruntul mers, Readuc melancolia-mi, Iară ea se face vers. Cîte-odată... prea arare... A târziu când arde lampa, Inima din loc îmi sare, Când aud că sună cleampa... Este Ea. Deșarta casă Dintr-odată-mi pare plină, În privazul negru-al vieți-mi E-o icoană de lumină. Și mi-i ciudă cum de vremea Să mai treacă se îndură, Când eu stau șoptind cu draga Mînă-n mână, gură-n gură. {EminescuOpI 107} DEPARTE SUNT DE TINE... Departe sunt
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mari de bronz stricate 13) O lampă mare cu scripți 14) O masă lungă de brad, boită negru, îmbrăcată cu postav roș, învechită. 15) Idem mică idem 16) 12 foteluri, îmbrăcate cu piele și mușama verde 17) Un portret cu privaz aurit, reprezentând pe M. Sa Domnitorul Carol I 18) Trei călămări ordinare. 19) Un dulap pentru numismatică, boit galben 20) O cutie de carton "Album istorico-politic". Toată această avere a bibliotecei se află regulat dispusă într-un local cuprinzând cinci
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mari de bronz stricate 13) O lampă mare cu scripți 14) O masă lungă de brad, boită negru, îmbrăcată cu postav roș, învechită 15) Idem mică idem 16) 12 foteluri îmbrăcate cu piele și mușama verde 17) Un portret cu privaz aurit, reprezentând pe M. Sa Domnitoriul Carol I 18) Trei călămări ordinare 19) Un dulap pentru numismatică cu geamuri, boit galbăn 20) O cutie de carton "Album istorico-politic" Toată această avere a bibliotecei se afla regulat dispusă în cinci saloane
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mari de bronz stricate 13) O lampă mare cu scripți 14) O masă lungă de brad, boită negru îmbrăcată cu postav roș, învechită 15) Item mică item 16) 12 foteluri îmbrăcate cu piele și mușama verde 17) Un portret cu privaz, reprezentând pe M. S. Domnitoriul Carol I 18) Trei călămări ordinare 19) Un dulap pentru numismatică cu geamuri boit galbăn 20) O cutie de carton "Album istorico-politic". Toată această avere a bibliotecii se află regulat dispusă într-un local cuprinzând
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
bronz, stricate. 13. O lampă mare cu scrip[e]ți. 14. O masă lungă de brad, boită negru, îmbrăcată cu postav roș, învechită. 15. Idem mică, idem. 16. 12 foteluri, îmbrăcate cu piele și mușama verde. 17. Un portret cu privaz aurit, reprezentând pe M. S. Domnitorul Carol I. 18. Trei călămări ordinare. 19. Un dulap pentru numismatică, cu geamuri, boit galbăn. 20. O cutie de carton "Album istorico-politic". Toată această avere a bibliotecei se află regulat dispusă într-un local
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tot 13. O masă lungă de brad, boită negru, îmbrăcată cu postav roș; învechită. 14. O masă mică de brad, boită negru, îmbrăcată cu postav roș; învechită. 15. Douăsprezece foteluri, îmbrăcate cu piele și mușama verde. 16. Un portret cu privaz aurit reprezentând pe // M. S. Domnitorul Carol I. 17. Trei călămări ordinari. 18. Un dulap pentru numismatică cu geamuri. 19. O cutie de carton: Album istorico-politic. 20. Un ceasornic de părete. Bibliotecar D. Petrino ROMÎNIA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI Lista
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mare de plafond. 13. O masă lungă de brad boită negru, îmbrăcată cu postav roș. 14. O masă mică de brad boită negru, îmbrăcată cu postav roș. 15. Douăsprezece foteluri îmbrăcate cu piele și mușama verde. 16. Un portret cu privaz aurit reprezentând pe M. S. Domnitorul Carol I. 17. Trei călămări ordinare. 18. Un dulap pentru numismatică, cu geamuri, boit galbăn. 19. O cutie de carton: Album istorico-politic. Până la începutul anului 1875. S-a adaos prin donațiune în cursul anului
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ochii... atunci aș omorî - o... Asta nu-i trai, asta-i chin! Dar biata copilă... să fiu drept... ce știe ea că mă chinuie. Și azi îmbla prin grădina palatului Bianchi. Asemenea unor aripi de vultur sălbatic cuprindea ca un privaz părul negru și urcat acea frumoasă și ostenită față de marmură de Paros. Pleoapele pe jumătate lăsate-n jos trădau mărimea ochilor lui de-un întunecos și demonic albastru și cu toate acestea dezgustați; buzele-ntredeschise arătau o energică durere și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu părul care cădea-n inele strălucite și în creți splendizi și osteniți pe umerii ei... Și alături cu ea mergea-el... cu capul lui neacoperit, de Antinous. Asemenea unor aripi de vultur sălbatec cuprindea părul, negru și urcat ca un privaz, acea frumoasa si ostenită față de marmură de Paros... pleoapele pe jumătate lăsate-n jos trădau mărimea ochilor lui dezgustați, buzele subțiri și-ntredeschise arătau o energică și crudă durere... și numai gâtul lui înalt se îndoia cu mândrie, ca și când nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
genele și mă-nfioară. Atunci nu mai văd ce frumoasă e... o negură îmi întunecă ochii... aș omorî - o... Ce știe ea că mă chinuie. Și azi îmbla prin grădina palatului Bianchi. Asemenea unor aripi de vultur sălbatic cuprindea, ca un privaz, părul negru și uscat acea frumoasă și ostenită față de marmură. Pleoapele pe jumătate lăsate-n jos trădau mărimea ochilor lui de-un întunecos și demonic albastru și cu toate acestea dezgustați; buzele-ntredeschise arătau o energică durere și numai gâtul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ochii... atunci aș omorî - o... Asta nu-i trai, asta-i chin! Dar biata copilă... să fiu drept... ce știe ea că mă chinuie. Și azi îmblă prin grădina palatului Bianchi. Asemenea unor aripi de vultur sălbatic cuprindea, ca un privaz, părul negru și uscat acea frumoasă și ostenită față de marmură de Paros. Pleoapele pe jumătate lasate-n jos trădau mărimea ochilor lui de-un întunecos și demonic albastru și cu toate acestea dezgustați; buzele-ntredeschise arătau o energică durere și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în atlas alb ca omătul, cusut cu frunze verzi întunecate și cu flori vișinii și strălucitoare. În candelabre mari ard lumânări de-o ceară ca zaharul, cu flacăre diamantine. Aerul salei e argintat, cald de miroase, strălucit de oglinzi cu privazuri de marmură neagră... Cu părul disfăcut poetic, pale trec copile pin ninsoarea aerului și de razele albe, de dulceața cântării nevăzute, de aprinderea danțului e plină lumea salei... Câte grații tăinuite, brațele lor albe și goale, hainele lungi, cununile de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
două părechi de călimări" și cele două peceți cu "Insignia ospiciului". La intrarea în ospiciu există o tăbliță "pentru arătarea orelor de vizită a bolnavilor". În saloane se aflau iconițe cu chipul Sf. Spiridon și o icoană cu "hârtie cu privaz". Încercăm să surprindem, astfel, evoluția spitalului de la 1866 până în 1900, pe baza unor informații privind administrația, mișcarea bolnavilor etc. La 1866, suma ne informează dosarul nr. 481 u.p. din Fondul Epitropiei Generale a Sf. Spiridon (Arhivele Statului Iași). Ospiciul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vorbăria. Un mijloc de a abandona angoasa și de a o transforma, demonic, în caricatură. Că nu mai găsește nici în scris un sens? Poate dintr-un motiv pe care-l invocase la un moment dat Eminescu în Icoană și privaz, text, de asemenea, de substanțială factură cioraniană. Oricum, scrisul este numai iluzia unei salvări. Tocmai de aceea Cioran se lansează “în disperare și frivolitate” (17 noiembrie 1983Ă 576). Iată motivul pentru care, în vreme ce Noica devenise extrem de serios, el îi citea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]