1,039 matches
-
jertfelnic adus Patriei, ne-am detașat complet de ceea ce înseamnă tragediile umane de tipul războiului. Datorăm părinților, bunicilor, străbunicilor care au trăit asemenea accidente ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Despre calvarul din prizonierat al fraților Manole și Nică Pintilii am aflat încă de copil de la mama, sora celor doi. Nică a murit la bătrânețe, iar fratele mai mic, Manole, aflat acum la vârsta de 87 de ani, e încă în plină putere, gata
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum aș fi pus un casetofon în priză. Cu o emoție specială, născută din îngemanarea sechelelor suferinței sale din război și efectul prețuirii mele exprese față de tenacitatea prizonierului care a fost, interlocutorul
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
doua, intona militărește comezi, atât pe-ale sergentului care a fost, cât și pe-ale superiorilor lui. O făcea cu o exactitate uluitoare și cu expresia unei posturi reale. Ca să pot sintetiza avalanșa de informații din care se desprindea povestea prizonieratului celor doi frați miroslăveșteni, am recurs la o prelucrare pe care o redau mai jos, cu temerea că nu voi reuși să sugerez cititorului o reprezentare cât de cât apropiată de realitatea terifiantă trăită de cei doi ostași din Miroslovești
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
cu fața dominată de un „nas din topor” și de „ochii mici, ascunși după sprâncene stufoase, cărunte” și o mustață abia întrezărită prin „câteva fire de beteală”, fizionomia sa păstrând urmele groaznicelor vicisitudini prin care trecuse în anii grei de prizonierat la ruși, apoi în cei 13 de temniță comunistă. Omul impune mai ales prin ceea ce vorbește tuturor colocutorilor de orice fel, jurnaliștilor agramați care îl urmăresc peste tot, deveniți ținta ironiilor și glumelor sale pentru neroziile și prostiile pe care
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
de aici încolo. Prin modestul meu demers publicistic (nu chiar atractiv, prin genul specific), aflat deja în curs, îndrăznesc doar să fiu “executorul” testamentului lăsat mie de apropiații mei înaintași, în fond, războiul în câteva “amintiri moștenite”. * Despre calvarul din prizonierat al fraților Manole și Nică Pintilii am aflat încă de copil de la mama, sora celor doi. Nică a murit la bătrânețe, iar fratele mai mic, Manole, aflat acum la vârsta de 87 de ani, e încă în plină putere, gata
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum aș fi pus un casetofon în priză. Cu o emoție specială, născută din îngemanarea sechelelor suferinței sale din război și efectul prețuirii mele exprese față de tenacitatea prizonierului care a fost, interlocutorul
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
doua, intona militărește comezi, atât pe-ale sergentului care a fost, cât și pe-ale superiorilor lui. O făcea cu o exactitate uluitoare și cu expresia unei posturi reale. Ca să pot sintetiza avalanșa de informații din care se desprindea povestea prizonieratului celor doi frați miroslăveșteni, am recurs la o prelucrare pe care o redau mai jos, cu temerea că nu voi reuși să sugerez cititorului o reprezentare cât de cât apropiată de realitatea terifiantă trăită de cei doi ostași din Miroslovești
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
ascultase pe cei doi secretari; are dreptate, sunteți liberi, vă puteți retrage. - Măria Ta..., făcură o reverență și părăsiră sala. - În lucrarea dumitale să fi drept. Oamenii fac și greșeli în viață dar fac și fapte bune. În perioada de prizonierat, de acum aproape patru ani, de la Sibiu, mi-au căzut în mână lucrările lui Costin și, mai ales, traducerea după romanul lui Guavra. Un conducător trebuie să aibă multe calități. Dumneata, mare vornice, scrii cronici și eu voiesc nemuritoare perioada
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
pe cei care foloseau binecunoscutele tactici inumane de aflare a adevărului de la inculpat, considerând violența un mod de manifestare complet anormal, tocmai pentru că trăise din plin ororile conflagrației mondiale de la mijlocul secolului al XX-lea - și reamintesc aici anii de prizonierat din Rusia, precum și rănile grave căpătate în luptele de la Oradea, din 1 octombrie 1944, respectiv Debrecen (Ungaria), din 10 noiembrie 1944 -, dar și pentru că a considerat meseria de procuror o vocație aleasă, pe care o desfășura cu o pasiune rar
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1425135998.html [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
duce la pieire. Ajunsă în altă țară, Ana își creează un eu provizoriu pe care îl vede ca fundament al apartenenței al noii sale lumi. În fapt, acest eu este iluzoriu și nu aparține lumii acestui exil, ci lumii unui prizonierat. În pofida a ceea ce susține Nicolae Manolescu (că romanul n-ar avea o „idee limpede”), reținem ca probată ideea limpede a ratării pe care o aduce greșeala de a emigra și a-ți trăi imigrația ca pe o viață cu totul
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
nicicând nu vom mai vedea acea ființă aidoma și că suntem prinși în mrejele subiectivității artistice. Mai mult, oricâte imagini am vedea de la aceeași ședință fotografică, constatăm, prin acumulare, o îndepărtare a fotografiilor de model, ca și cum acesta s-ar refuza prizonieratului. De aici, un straniu paradox: nu putem poseda în mod absolut un corp decât prin artă, motiv pentru care mitul artistului și al modelului său cunoaște o lungă carieră literară și fantasmatică. Când sugerăm femeii iubite un anume fel de
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
întregii tale ființe, ai acea stare a unui meloman care ascultă, cu toată ființa lui, partitura preferată cu deosebirea că tu ești pătruns de întreaga simfonie a vieții ce ai trăit-o până atunci. Poți simți că ești eliberat din prizonieratul social în care te-ai născut. * Cele două prietene au sunat la ușa apartamentului în care, după cât se părea, petrecerea începuse să se încingă. Le-a deschis gazda, o femeie plinuță, plină de voie bună urmată un bărbat nehotărât în
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
căldură sărbătorilor de Crăciun pe scena Ateneului Român, în cadrul unui concert inedit ce va bucura sufletele spectatorilor cu o serie de colinde deosebite: colinde de gazdă, profesionale, de june, de față, de petit, de dragoste, familiale, satirice, de război și prizonierat, cosmogonice, precum și cântece de stea ce vestesc Nașterea Mântuitorului. Propuse spre a deveni Patrimoniu Mondial UNESCO, aceste ritmuri și texte străvechi, unele misterioase, șamanice, altele mito-religioase, cu teme biblice, vor fi dezlegate de cel mai tulburător glas al muzicii tradiționale
Un Crăciun cu Grigore Lese by http://www.zilesinopti.ro/articole/6152/un-craciun-cu-grigore-lese [Corola-blog/BlogPost/97871_a_99163]
-
am recitit O MIE ȘI UNA DE NOPȚI, singura carte ( ediție restrânsă de Eusebiu Camilar) pe care am citit-o integral. Eu nu citesc nicio carte integral. Nici nu am iubit integral pe nimeni. De ce? Mi-a fost frică de prizonierat. Femeia are numai calități, printre care și dorința irepresivă de a acapara totul. Ca pe o cratiță. Aici, ca poet am zbârcit-o. Nu, ca pe un cufăr cu aur. Iar am greșit. Femeia vrea să știe totul. Iar totul
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
amintesc de figura monumentală a academicianului Vladimir Trebici, care și-a săvârșit drumul vieții pământești la 13 februarie 1999, la vârsta de 83 de ani.(...) Știam că, puțin mai înainte, vizitase Cernăuțiul, după grele încercări pe drumul războiului și umilințele prizonieratului, după decenii lungi de despărțire. L-am întrebat dacă mai sunt și dacă și-a văzut de la Horecea Mănăstirii. , mi-a mărturisit unul dintre cei mai distinși bucovineni din București. Nu l-am mai întrebat cât de dureros l-au
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
stârni admirația pentru aparenta abnegație de care părea a da dovadă bărbatul față de însoțitoarea lui, o indispunea pe Smaranda. Privindu-i, avea mereu o inexplicabilă și neplăcută senzație de a fi - dincolo de toate aparențele - martora neputincioasă a unei scene de prizonierat. Și căutând s-o evite, își mută privirea de la cei doi, spre oțetarul roșu din stație, a cărui frumusețe îi tăia respirația, mai ales atunci când venea toamna și coroana acestuia părea că ia foc, iar fructele sale conice, îi dădeau
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
rotească putin, o durere cumplită, ca la o descărcare electrică puternică l-a năucit instantaneu, simțise firul tăios și curentul. Gândul existenței acelei sârme l-a înspăimântat. Îl arsese ca o flacără filiformă, ca un laser... Îngrozit de gândul unui prizonierat stupid, suspendat de un fir invizibil, cvasimaterial, mintea îi proiecta propria imagine cu sine când primii oameni vor fi sosit în clădire și îl vor fi găsit acolo, captiv, suspendat, poate mort, sau dacă nu, vor încerca să-l tragă
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
obsedantă a ascensorului, din unghiul claustrofobiei personale, dar și a israelienilor închiși într-o țărișoară „astfel așezată pe malul Mediteranei încât din fiecare punct situat în interiorul ei poți ajunge într-o jumătate de oră fie la mare, fie într-un prizonierat arab”- citat preluat de autoare din Efraim Kishon. Ascensorul suspendat undeva, sau coborând în cădere liberă, devine un simbol al unei stări de spirit a omului și a artistului trăitor în condițiile vitrege ale muncii, războiului, a unei mentalității total
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1418292007.html [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
a spus atunci: <>... Și așa am petrecut primul Crăciun din gulagul autohton. Pentru Pascu, deținut cu vechime, era al treilea. I-am povestit și eu de cele nouă petrecute de mine în pântecul chitului roșu, cum îmi plăcea să denumesc prizonieratul sovietic. Îndeosebi i-am povestit de cel de-al cincelea, din 1946, petrecut-sau mai bine zis, îndurat-în lagărul de pedeapsă de la Usciora, denumit-nu degeaba-și Gura Dracului. În acest punct pierdut în taigaua mlăștinoasă de dincolo de Volga, noi, un
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
și teamă, dar cred că mai mult rușine s-o întreb de ce a mai rămas lângă mine, când putea să se ducă nouă și cu-a brânzii... zece; mai ales că eu m-am întors după șapte ani petrecuți în prizonierat la ruși, într-un ținut uitat de bunul Dumnezeu, unde și dinții-n gură îi erau negri din cauza prafului de cărbune. Cred că anii pe care i-am petrecut în mină... au fost ca o izbăvire a sufletului meu. Îmi
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
de plată ce-mi datora, findcă o lăsasem cu viață. ...Așa e omul făcut, își apără pielea cum poate mai bine; ce putea să mai facă, nu ea mă-ndemnase ca să-l ascundem în ciutură? Când m-am întors din prizonierat, nimeni nu mă mai lua în seamă: comuniștii lichidaseră jandarmeria, iar eu m-am trezit părăsit și neajutorat; puteam deveni un muritor de foame. Of-of!... și apoi boala, anii care trecuseră peste mine, m-au determinat să renunț de-a
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Perugia, când, timp de un an, a meditat asupra trecutului său frenetic și asupra viitorului care încă plutea în mintea sa în nebuloasă, dar care deja era în mâinile sigure ale lui Dumnezeu. Cert e că Francisc, după întoarcerea din prizonierat, nu mai era același. Dorea să-și schimbe total modul de viață, chiar dacă nu știa încă, în ce direcție. Materializarea acestui gând încolțit în nopțile de nesomn, avea să se producă, la timpul potrivit, și într-un mod atât de
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
zi avea meandrele ei, în curbe sinusoidale, urcând pe piscurile speranțelor, ca să se năruiască, apoi, în abisul disperărilor. Parcă trăiam din nou, durerile marilor dezrădăcinări de altădată, dar lipsite acum de încântarea explorării noului continent și de bucuria evadării din prizonieratul comunist. În locul mamei, plângând pe peronul gării din Oradea, rămâneau frații mei, cu care am suferit și ne-am bucurat împreună, timp de 16 ani.” Atunci când sfârșitul înseamnă un nou început Aceste cuvinte, involuntar, ne conduc prin străfulgerări ale memoriei
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_in_racoarea_diminetii_de_petru_lascau_.html [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
ne îndreptăm gândurile către „Timpul Domnului și timpul omului” - lucruri ce se află într-un contrast evident, dar care ne marchează în fiecare clipă. „Trebuie să fii veșnic pentru a înțelege veșnicia. Problema timpului nu poate fi pătrunsă din spatele gratiilor prizonieratului nostru în timp. Trăim cu regretele zilei de ieri și cu teama de mâine într-un prezent pe care nu-l știm fructifica. Grefați pe linia timpului, nu ne putem desprinde nici măcar pentru o secundă să ne privim viața dintr-
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_in_racoarea_diminetii_de_petru_lascau_.html [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
zborul ciung [...]/ Pământul însuși se crăpase...” (Plecări); „Se doarme încă după toate/ Din amintiri se naște vântul/ Din depărtări se naște noapte/ Și-n mine moare un cuvânt” (Moartea cuvântului). În „cădere”, de asemenea, deturnarea, îndepărtarea de sine, este un prizonierat provizoriu, un germene al dorinței de eliberare a sinelui individual din sinele comun. „Din carnea mea/ s-au scos cuvinte/ ce s-au încins pe jar;/ s-au redeschis morminte/ Din ochii mei s-au scurs idei [...]/ Din mâna mea
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]