11 matches
-
Matematică din Craiova. A studiat și a obținut rezultate în următoarele domenii ale matematicii: 1. analiza bidimensionala, în care a definit un tip de limita bidimensionala mai generală decât continuitatea uzuală; 2. structuri probabiliste: s-a ocupat de axiomatica spațiiilor probabiliste de proximitate, de teoremele de punct fix în spații probabiliste de proximitate și a definit integrală probabilista, care este mai generală decât integrală stochastică clasică, în sensul că o integrală stochastică este o integrală probabilista; 3. teoria mulțimilor vagi, în
Constantin Dumitrescu (matematician) () [Corola-website/Science/310792_a_312121]
-
în care a definit un tip de limita bidimensionala mai generală decât continuitatea uzuală; 2. structuri probabiliste: s-a ocupat de axiomatica spațiiilor probabiliste de proximitate, de teoremele de punct fix în spații probabiliste de proximitate și a definit integrală probabilista, care este mai generală decât integrală stochastică clasică, în sensul că o integrală stochastică este o integrală probabilista; 3. teoria mulțimilor vagi, în care a adus un punct de vedere nou privind operațiile cu astfel de mulțimi și permițând generalizarea
Constantin Dumitrescu (matematician) () [Corola-website/Science/310792_a_312121]
-
a ocupat de axiomatica spațiiilor probabiliste de proximitate, de teoremele de punct fix în spații probabiliste de proximitate și a definit integrală probabilista, care este mai generală decât integrală stochastică clasică, în sensul că o integrală stochastică este o integrală probabilista; 3. teoria mulțimilor vagi, în care a adus un punct de vedere nou privind operațiile cu astfel de mulțimi și permițând generalizarea binecunoscutelor legi ale lui De Morgan. 4. Teoria numerelor. A fost membru al Societății Americane de Matematică, recenzând
Constantin Dumitrescu (matematician) () [Corola-website/Science/310792_a_312121]
-
generalizarea rezultatelor a fost format de studenții Universității "Transilvania" din Brașov. Unitatea de analiză sau de cercetare este reprezentată de studenți, iar unitatea de eșantionare de facultatea din cadrul căreia au fost selectați studenții. Modalitatea de eșantionare folosită a fost cea probabilistă/aleatoare stratificată proporțional. Cadrul de eșantionare care permite alegerea acestui tip de eșantionare este reprezentat de raportul Rectorului Universității "Transilvania" din Brașov, pentru anul de studiu 2013-2014, care cuprinde studenții înmatriculați în programele de licență și masterat. Am luat în
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
explicativă trimite în primul rând la crezul sociologiei lui Durkheim, și anume: Un fapt social nu poate fi explicat decât printr-un alt fapt social" (1988, p. 237). Aici, asta constă în a lega în mod cauzal (pe cale deterministă sau probabilistă) colectivele (grupuri sociale, genuri, generații...) de sistemele de practici observate. Economia culturii este, fără îndoială, cea mai atrasă de această abordare factorială (cf. Farchy, 1999; Benhamou, 1996). Principalii factori explicativi ai variațiilor și ai distribuției sociale ale practicilor sunt cei
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
populații sau colectivități statistice alcătuită din obiecte sau ființe. După prelucrarea datelor sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative (sau distribuția de frecvențe) care estimează (conform teoremelor teoriei estimației, pe baza legii numerelor mari) distribuția (repartiția) probabilistică (de probabilitate, probabilistă) teoretică a acestora. În cazul ființelor, mulțimea studiată poate fi socotită ca un ecosistem de sine stătător, iar observațiile făcute urmăresc numărul de specii sau abundența ecosistemului. Extinzând experimentul unidimensional (8.1), ne putem imagina un sondaj care urmărește două
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
2011). Diversity and a three-dimensional allocation problem. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3, 59-70 [137] Purcaru, I., Bâscă, O. (1996). Oameni, idei și fapte din Istoria Matematicii. Editura Economică, București [138] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Distribuții probabiliste unidimensionale optime cu grad de diversitate fixat. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 5-18 [139] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Some considerations on a generalized measure of diversity and Guiasu’s Maximum Diversity Principle. Economic Computation
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
un fapt trecut, așa cum a fost. Viitorul însă are un alt statutontologic. El poate fi într-un fel, dar poate fi și în altul. Există, în științe, două moduri distincte de a considera viitorul - una strict deterministă și o alta probabilistă. Pentru prima modalitate, viitorul este strict determinat în raport cu istoria sistemului. Dacă am poseda o cunoaștere completă a legilor care guvernează dinamica sistemelor reale și, de asemenea, a tuturor factorilor ce acționează asupra acestora, am putea prezice în mod univoc fenomenele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi prezise, dar nu cu o certitudine absolută, ci în mod probabilist. Agronomul din exemplul dat mai înainte nu poate porni de la o predicție absolut certă asupra cantității de precipitații din luna mai a anului viitor, ci doar de la una probabilistă. În cazul unei incertitudini ontologice, care ar putea fi desemnată mai bine prin termenul de nedeterminare, estimările pot fi, ca și în cazul primului model, absolut certe, dar într-un sens probabilist. Calculul cu asemenea cunoștințe de tip probabilist nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
el se fundează pe o analiză logică, utilizând o mulțime de cunoștințe într-un calcul riguros. În această lucrare se va avea în vedere modelul mai general al deciziei certe, atât în varianta sa strict deterministă, cât și în cea probabilistă, fiind desemnat prin termenul de modelul clasic de decizie sau model computațional sau analitic. Există desigur unele deosebiri între cele două variante ale acestui model. În cazul primei variante, decizia este presupusă a fi corectă, în sensul că ea este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
compunere și posibilitate sau imposibilitate de decupare a unei astfel de unități precum și despre posibilitățile de transferare a lor într-o limbă țintă constituie un suport teoretic solid pentru analiză noastră. Considerațiile despre dezambiguizare, determinista (rezolvabila prin analiza microcontextului) sau probabilista (rezolvabila prin apel la macrocontext sau la date statistice), precum și ideea necesității de a retransmite unele ambiguități ca atare în limba țintă caracterizează multe cazuri concrete de care ne ocupăm. Procedeele de traducere, descrise de autoare în scop didactic, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]