4 matches
-
recoltează eșantioane care să permită confecționarea epruvetelor de forma și mărimea prevăzute în standardele de stat referitoare la aceste determinări. 2. Distanța minimă dintre probe Prin distanța dintre probe, în sensul prezentei instrucțiuni, se înțelege distanța dintre doua linii de probare vecine. O linie de probare este constituită din mulțimea probelor care se recoltează de la intrarea până la ieșirea din zăcământ și care sunt situate pe aceeași lucrare geologica sau pe mai multe lucrări executate în prelungire, aproximativ, de-a lungul unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
sau pe mai multe lucrări executate în prelungire, aproximativ, de-a lungul unei drepte. În cazul zăcămintelor tabulare, a căror grosime se înscrie în profilul galeriilor direcționale și al suitorilor, distanța dintre probe coincide cu distanța dintre doua linii de probare paralele, vecine. Prevederile vizând distanța dintre probe se referă la acest caz și numai la minereurile metalice și la unele substanțe nemetalifere. În cazul forajelor sau al breșelor și transversalelor executate din galerii direcționale sau din suitor, distanța dintre probe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
amfibolia, elementele de natură emoțională) sau sofisme ale concluziei irelevante (întrebarea retorică)68 sunt tot atâtea cenușărese ale argumentării strict raționale pe care polemica literară le convertește în strategii afective menite să echilibreze intenția de a proba și convinge (docere, probare, monere) cu cea de a persuada și emoționa (conciliare, delectare, movere) din retorica antică. În concluzie, ele intră din sfera raționalității cotidiene în cea a subiectivității discursului, împlinind cu precădere o funcție estetică sau, altfel spus, reprezintă una din amprentele
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
neadevărul: "Argumentul este fals în mod istoric și deducțiunea absurdă". În dispositio, urmează un discurs de tip demonstrativ par excellence, în care probele incontestabile, argumentele cvasi-logice și elementele scenice se conjugă spre a servi celor trei scopuri ale elocințeica artă: probare, conciliare și movere. Nu întâmplător această parte începe cu o definiție, adică un enunț pe al cărui sens, unanim acceptat, se sprijină toată demonstrația ulterioară. Definiția, fundamentându-se pe un consens științific general, are un statut de probă irefutabilă în
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]