297,094 matches
-
îi vor executa pe loc pe cei care atentează la bunul altuia. În această ordine de idei, e ciudat că într-o țară în care nostalgia după Vlad }epeș e atât de puternică, lumea se cam revoltă când se pune problema înăspririi legii. ,Haide, dom'ne, pentru o găină să stea omu' trei ani la pârnaie?! E posibil așa ceva?" După care urmează, desigur, contraexemplul marilor jefuitori ai țării, care ar merita executați pe loc, etc., etc. Ceea ce nu se observă la
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
de îmbinare între interesul pentru limbă și cel pentru literatură, de stăpînire a domeniului și comunicare elegantă - ; reușește astfel, în toate cărțile sale, să facă observații de finețe, să sistematizeze și să sintetizeze într-un mod definitiv datele principale ale problemei, dar și să lase spațiu unor lungi și grăitoare citate. Stăpînește un clasicism al metodei: fără excese tehnice, dar cu rigoare absolută. Cartea Mihaelei Mancaș urmărește tehnicile și funcțiile pasajelor descriptive din proza românească, începînd cu cronicarii, oprindu-se mai
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
ne plîngem de o criză mondială a literaturii, iar Coelho are peste 65 de milioane de cititori pe tot globul, asta fără a lua în calcul edițiile piratate ale romanelor sale, poate că nu el e cel care are o problemă cu literatura, ci literații au o problemă cu cititorii. Romanul a fost acuzat de cînd a apărut ca specie, că e plebeu și nesimțit. Lipsea termenul "kitsch", inventat în zilele noastre, ca reproș maxim față de aceste creații ale populismului literar
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
literaturii, iar Coelho are peste 65 de milioane de cititori pe tot globul, asta fără a lua în calcul edițiile piratate ale romanelor sale, poate că nu el e cel care are o problemă cu literatura, ci literații au o problemă cu cititorii. Romanul a fost acuzat de cînd a apărut ca specie, că e plebeu și nesimțit. Lipsea termenul "kitsch", inventat în zilele noastre, ca reproș maxim față de aceste creații ale populismului literar. Mă întreb dacă nu cumva Coelho, comercialul
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
care probabil nu are multă simpatie" și încă (în Dilema veche, nr. 90/2005): , Mai multe texte referitoare la autori din sec. XIX, mari și mici - dar mai ales mari - sînt masiv sau total îndatorate celor din dicționarul de la Iași... Problema este că viziunii vechi de treizeci de ani i s-ar fi cuvenit o replică modernă, profitînd de studiile și publicațiile din această perioadă de timp, nu simple schimbări de topică." Din cauza confuziei sau, și mai rău, a ideologizării cu
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
români, tot (mă rog, poate că exagerez...) ce le dorim. Să ,iasă", adică să circule, să prindă la public fel de fel, să fie, la urma urmei, citite, în cercuri (largi) unde nu se-mpiedică lumea de etern suspectatele ,influențe". Problema bunului de export, în sens larg - fiindcă începe să fie un subiect de discuție, chiar dacă nelipsiții cronicari de mondenități literare au dezavuat, pentru ea, un întreg festival - e întoarsă pe toate părțile (care sînt două - a criticilor și a scriitorilor
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
Europa), următoarele: imaginarul alterității, imaginarul artistic și literar, imaginarul cotidianului, imaginarul etnic, imaginarul socio-politic, imaginarul religios, imaginarul mediatic, imaginarul istoric, imaginarul geografic și imaginarul științific. Trebuie menționat că discuția asupra proiectului EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanții punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar fi mai degrabă realizabil un asemenea proiect prin intermediul unui lanț de colocvii internaționale pe temele atelierelor mai sus menționate, decât printr-un șir de volume
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
nimic. A avut și are un ,zid de apărare": un infailibil instinct vital. Cartea lui Octavian Paler începe și sfârșește cu o adevărată transă a trupului: corpul, încins de soare, vara, pe nisipul fierbinte, rezolvă, la modul cel mai simplu, problemele existenței: euforia de a fi.
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
găsit-o pe Mafalda (soția scriitorului, n.n.) într-o lojă, așezată lângă Dona Maria Carlota. Administratorul teatrului m-a apucat de braț: ,Ce facem? Nu știu cine vă poate prezenta! E o chestiune foarte delicată, dată fiind situația... Vreau să evit orice probleme..." - ,Nu vă faceți griji", l-am liniștit eu. Am să mă prezint singur. Nu văd în teatrul acesta și nici în orașul acesta pe cineva care să mă cunoască de mai mult timp decât... mine". Omul a părut ușurat. ,Bine
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
și Sensul vieții. Ei făceau cam totul, scriau scenariul, jucau rolurile, regizau, se băgau chiar și la montaj. S-au apucat chiar să facă o suită de scheciuri în germană, limbă pe care nici unul nu o cunoștea, dar au avut probleme cu imitația accentelor. În germană, e relativ dificil să vorbești despre rectul unui cangur cu accent australian... Amuzant până aici, probabil, dar tot nu e clar de ce vorbesc despre o revoluție la nivelul serialului de comedie. Ei, bine, pentru că Monty
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
cititorul: e vorba de filozofie aici, dar de una neconvențională, cum tot atît de neconvențională este și cartea lui Noica, Pagini despre sufletul românesc, din 1944. În fond, aici voiam să ajung: la modul în care Noica dă o rezolvare problemei deznădejdii. Volumul amintit este primul și singurul în care filozoful dă expresie unei idei ciudate: că filozofia nu poate apărea decît acolo unde mai întîi a existat un sentiment al dezastrului. Pe scurt, filozofia are nevoie de o ruptură în urma
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
la început, o cădere al cărei deznodămînt este fie sfîrșitul sinucigaș, fie apostazia pe care Noica a convertit-o filozofic în teoria dezastrului: dezastrul înțeles drept condiție incipientă a ivirii spiritului. În nici o altă carte Noica nu va mai teoretiza problema dezastrului ca germene al apariției filozofiei. În schimb, filozoful va păstra toată viața o mentalitate melioristă în virtutea căreia nimic nu e pînă într-atît de rău încît să nu aibă și o latură bună. Nici o deznădejde nu este pînă într-atît de
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
putinizarea" țării de care spuneți că ați fi acuzat, îmi permit să vă recomand memorarea cu grijă a definiției cuvântului ,dictatură" și... derivatele sale: Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană etc. În ceea ce privește sintagma ,președinte perfect", nu trebuie să vă faceți probleme sau să aveți eventuale mustrări de conștiință. Lucrurile sunt cu mult mai simple: amintiți-vă de Mircea cel Bătrân, Ioan Vodă cel Cumplit, Ștefan cel Mare și chiar... Ivan cel Groznic. Să nu credeți nici o clipă că Băsescu cel Perfect
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
următor al spațiului exterior, și anume din peisajul citadin. Chiar dacă aici peisajul se umanizează, pentru că el se compune exclusiv din atributele definite ale civilizației, conducînd subtil, prin restrîngere, într-o direcție pe care pictorul o premeditează cu multă grijă, datele problemei nu se schimbă fundamental. Atît peisajul natural cît și cel citadin rămîn două trepte, două cercuri concentrice ale aceluiași habitat simbolic. Ele trăiesc prin ele însele din punct de vedere plastic și printr-un anumit gen de transparență, de promisiune
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
cuvine, în acele momente în care ambele sînt necesare în egală măsură și cînd adevărata preocupare a lui Baba este interacțiunea lor. Însă atunci cînd miza picturii este arhitectura obiectului, materialitatea acestuia sugerată prin mijloace specifice convenției artistice, și marea problemă plastică - dar și metafizică și morală în același timp - o reprezintă dialogul dintre lumină și întuneric, prezența umană este doar presupusă, invocată indirect, ca și în cazul peisagisticii. Baba refuză, și chiar disprețuiește, amestecul unor entități atît de deferite ale
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
lumii. Diferite ca expresie, diferite ca forță plastică și ca provocare simbolică, și diferite, în ultimă instanță, ca esență. Cu excepția acelor lucrări în care omul este asociat propriului său inventar domestic, dar acolo, cum am amintit deja, se pun alte probleme de ordin psihologic și compozițional, pictorul nu a asociat niciodată figura umană cu imagini anexe. Indiferent dacă sînt portrete sau compoziții, figuri solitare sau grupuri compacte, plasate într-un spațiu presupus interior sau exterior, elementele care să definească anecdotic acel
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
mai ales, o vizită de inițiere prin marile muzee ale lumii. Contactul nemijlocit cu experiențele artistice europene, intuiția spiritului lor viu, documentarea directă și nu doar cea livrescă ar fi distribuit, poate, altfel accentele în universul artistic al pictorului. Această problemă și-o pune în mod repetat și cu multă gravitate, în mai multe rînduri, el însuși: ,, M-am întrebat, nu o dată, scrie el, dacă în educația mea de pictor din anii tinereții atmosfera Parisului ar fi folosit temperamentului meu, sensibilității
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
Dar aici nu este vorba doar de biografia mea, sunt lucruri care se regăsesc la toată generația mea; vreau să spun că am foarte mulți prieteni care se apropie mult de personajul cărții, studenți parizieni ori străini, tineri preocupați de problemele epocii, care sunt foarte nefericiți, își găsesc cu greu locul în societate, nu izbutesc să-și găsească o slujbă potrivită sau pur și simplu nu pot să se maturizeze. Sunt multe elemente autobiografice în carte, dar nu cred c-ar
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
Rodica Zafiu Unele construcții românești au fost mai puțin discutate pentru că nu creează probleme vorbitorilor nativi, ci cel mult străinilor (producînd anumite confuzii și greșeli); or, perspectiva românei ca limbă străină a fost în genere neglijată, din motive statistice și ideologice: considerîndu-se probabil că interesații din afară sînt în număr nesemnificativ, iar cei din
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
de relevat fluctuațiile de la un deceniu la altul sau de la o epocă la alta. În ce credea, cu adevărat, pamfletarul, care părea să nu creadă în nimic? Ștefan Melancu relevă atitudinea lui Arghezi față de Rusia, Germania, Austria, față de maghiari, în probleme sensibile. Există sugestii despre felul în care vedea pamfletarul naționalismul și cosmopolitismul. Se face însă numai o explorare parțială, vizând doar sectorul - totuși limitat - al pamfletului. Un efort de sistematizare a viziunii politice argheziene s-ar impune pentru întreaga operă
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
ca să fie interesant să fac o dată și așa ceva. R.B: O dată...sunt vreo 80 de poeme colaj. H.M.: Da, cred că 86 am făcut. Dar acuma ,schluss"... R.B.: Aceste poeme constituie și o formă de revanșă creatoare. Ele ridică și problema imaginilor-colaj, a figurilor care le însoțesc.Ce se întîmplă în relația dintre limbajul iconografic și text? H.M.: Nu am nici un fel de teorie, sunt mereu întrebată, n-am nici o filozofie care să stea ,dedesubt", e o chestie de instinct, de
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
și anume, să-ți ascunzi incompetența arborând un aer de zgripțuroi inclement, deși habar nu ai despre ce se vorbește. Cam așa s-a întâmplat și la conferința de presă de la Institutul Cultural Român, unde o seamă de scribi cu probleme de gramatică au găsit un minunat prilej de a-și exhiba frustrările intelectuale. În imaginația mea, orice ziar își trimite reprezentantul la un eveniment pentru a relata, din perspectiva publicației, asupra celor petrecute. Aș fi fost încântat ca reporteri de la
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
după ,informație". Există sectoare în care, o recunosc, își fac datoria admirabil. Tocmai de aceea e păcat ca un domeniu prin excelență al nuanțelor e lăsat pe seama unor bieți copii lipsiți de cultură și de drag de cultură. Marea mea problemă, în acest articol, sunt scriitorii. N-am participat la Festivalul de la Neptun, unde Uniunea Scriitorilor i-a decernat lui Vargas Llosa Premiul ,Ovidius", în valoare de zece mii de dolari. Cunosc, însă, destule din dedesubturile organizatorice ale Festivalului, știu câte eforturi
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
Bine, există și un risc al contextualizării lui Radford: în prologul oferit de el ți se spune că evreii nu aveau voie să părăsească ghetoul noaptea, iar în film acest lucru se întâmplă des, fără a le cauza acestora vreo problemă. Oricum, regizorul merită urale pentru atenția dedicată textului: urmărește fiecare cuvințel. Homosexualitatea tratată prin aluzii, sugerată între Antonio și Bassanio, Portia și Nerissa, nu e invenția regizorului, are suficient sprijin textual. Bizareria acestui film este că reușește să fie bun
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
nici de Budapesta, cum le confundă unii cu ușurință. N-ar fi necazul nostru cel mai mic, printre atâtea câte avem: că nu va ști de noi lumea, cine suntem. Ori va ști; dar nu cu ce ne-ar onora... Problema noastră principală e cum vom face noi față cererilor unei societăți moderne, liberă și prosperă, ca și celorlalte forme în care trebuie să ne găsim și noi un rost. Că românul, obișnuit de secole să întindă mâna, să-i dai
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]