40 matches
-
pe la Viena, femeia avea și ceva cultură. Nepoata a pictorului Lecca, iubea artă și pictură, mergea la teatru, la concerte, la baluri și la seratele literare ale lui Maiorescu. Stătea mai mult pe la faimoasa Momuloaia, bunica lui Caragiale, care o probozise cu numele de Cleo. Aici, probabil o cunoscuse Eminescu prin amicul sau din acea perioadă, Caragiale, care i-o recomandase că artista de teatru. Cum poetul avea slăbiciunea artistelor de teatru, reflex al peregrinarilor lui cu artiștii de teatru din
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_cleopatra_leca_p_ion_ionescu_bucovu_1382856176.html [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI”, ȘI DACĂ NE-AM UNI, AM FI O FORȚĂ” 23 aprilie 2013 Porfir CIOCĂLĂU, acela care ne probozește că scriem în materialele publicate în ziar cuvinte neînțelese de oamenii simpli și că savanții ne strică frumoasa și bogata limbă românească, introducând în lexicon cuvinte de origine străină, e unicul, probabil, român, originar din s. Berestea, raionul Noua Suliță
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni/ [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
torn sub nas! Phii, ce bine-i DOMNULE că bei!!! Mor de viu! N-am murit nicicând de fericire, Deși mor așijderea oricui, Când începe rânza să se mire, Primpregiur, că nici-o jimblă nu-i. Am murit adeseori de sete, Probozind vreun poloboc pustiu, Sau de versuri d'astea: desuete, Când râmneam alminteri să le scriu. Mor chircit în izba-mi înghețată - Hanțe nu-s și motorină, ioc! - Conștient fiind că, niciodată, Doar să mor de lene n-am noroc. Jinduind
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
ar mai avea dreptul să săvârșească Sfânta Liturghie!” declară cu amărăciune fosta parlamentară V. Cușnir. Câtă dreptate are această stimată Doamnă. „KGB-istul Kiril de la Moscova v-a cumpărat!” declara unul din sală când același popă Alexii încerca să-i probozească pe cei din sală. De ce însă noi, cei de acasă, nu boicotăm această așa numită biserică ortodoxă rusă care lucrează împotriva neamului, având o bună alternativă - Biserica Neamului prin Mitropolia Basarabiei? L-ați văzut pe valetul Ceban (bosul i se
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1489571198.html [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
Înșăși evreii numesc târgul "Teleneșt" (prin analogie cu Tel-Avivul), ceea ce se traduce din ebraică ca: „deal lângă Inești”. Conform unei alte legende, aici a fost un boier, care avea o slugă leneșă. Boierul era enervat pe sluga leneșă și-l probozea: "Ce te lenești, mă?". Mai târziu această frază s-a transformat în numele târgului. Într-o altă legendă, Teleneștiul este legat de un boier "Telea", care avea moșie pe acest loc la sfârșitul secolului al XV-lea, în vremea domniei lui
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
vreun tic, să-l alăpteze mă-sa pe prag cînd va toca la leturghie, și-i va trece. Preobrajenie în ziua de Probajeni [Schimbarea la Față, 6 august] se probăjenesc frunzele copacilor și cîmpul. în ziua de Probaje nu-i bine să probozești* pe om. Să te păzăști să nu fii probozit în ziua de Probejini, c-apoi tot anul ești probozit. Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd va toca la leturghie, și-i va trece. Preobrajenie în ziua de Probajeni [Schimbarea la Față, 6 august] se probăjenesc frunzele copacilor și cîmpul. în ziua de Probaje nu-i bine să probozești* pe om. Să te păzăști să nu fii probozit în ziua de Probejini, c-apoi tot anul ești probozit. Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de Probajeni [Schimbarea la Față, 6 august] se probăjenesc frunzele copacilor și cîmpul. în ziua de Probaje nu-i bine să probozești* pe om. Să te păzăști să nu fii probozit în ziua de Probejini, c-apoi tot anul ești probozit. Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă pricaz. Vinerea nu se toarce, pentru că se face pricaz. Priculici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un turn, care cuprinde și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay voevod din veac XVII. ceteră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
certificat că-i copil mic! Problema laptelui mă afectează și pe mine. Mîncarea mea de dimineață se baza pe brînzeturi. Am fost obligat să-mi schimb regimul alimentar. Mă hrănesc cu un parizer numai zgîrciuri, de-mi vine să-l probozesc pe inventatorul rețetei și să-l întreb dacă nu cumva i-a avut în vedere pe cîini, nu pe oameni! *O nouă grosolănie (a cîta?) de-a lui G.: „Mai terminați cu făcutul borșului pe-acasă!” Aluzia era la Mitocaru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-mi afla preocuparea plăcută pentru a-mi petrece acest timp păgân ,care merge precum inter-city-ul, să ajungă la timp în gara de destinație și nici să nu-mi las partenera de viață să mă aștepte prea mult singură, că mă probozește rău de tot. Presupun că nu am trecut prin viață chiar așa de nepăsător, fără ca să las urme, așa că atunci când nisipul din clepsidra vieții mele se va sfârși, voi putea spune că am realizat ceva în viața aceasta și că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
artist veritabil, de data aceasta pictor, găsim și în Zbor în triunghi, o istorioara - poate cea mai emoționantă din volum - despre dragoste, prietenie și bucuria pură a creației. Fantastul Mihnea trăiește în lumea să fascinantă de lumini, soția Gina îl probozește mereu pentru absența spiritului pragmatic, în timp ce-și vinde bijuteriile, dăruite de foștii ei bărbați, ca să poată întreține casă, Brian, gay-ul bolnav găzduit cu generozitate, mediază cu blândețe conflictele și nemulțumirile celor doi. Cu toata „nebunia“ inclusă, scena zborului
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
că simțul valorilor s-a alterat și că e ceva putred în Danemarca”. E o situație incontestabil dăunătoare culturii, pe care însă tot spiritul critic, chiar dacă se simte uneori “minoritar într-un cor al elogiilor gratuite”, riscînd a fi “imediat probozit prin «replici» coborîte în pamflet și calomnie, e chemat, el și numai el, a-i pune capăt. Chiar dificultățile sporite se cuvine a-l mobiliza, orice șovăială, descurajare, lamentație a acestuia fiind de natură a servi impostura. În continuare, dl
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
trestia știe că va muri atunci cînd va fi frîntă". Nu e de mirare că, în asemenea circumstanțe, mass media din Occident nu mai e interesată prea mult de România, pe care o trece sub tăcere, atunci cînd n-o probozește direct pentru numeroasele insuficiențe vădite pe calea "tranziției", impresionant deschise prin arcul de triumf al eroicelor evenimente din decembrie: "Presa franceză a comentat intens evenimentele din România după răsturnarea lui Ceaușescu. Pe măsură ce surprizele spectaculare apăreau, interesul presei franceze s-a
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
vă urmăresc cu plăcere și interes "tabletele" despre Brazilia, ca și cele precedente despre Lusitania. Acest sentiment s-a estompat și încețoșat brusc citind portretul-robot schițat recent (Rom. lit. din 11 aprilie) orașului Brasilia. Impresia mea este că prea îl proboziți pe nedrept pe bietul Niemeyer (totuși vârf în profesia sa și venerabil centenar), numindu-l "arhitectul-ideolog" care a dat brazilienilor prin Brasilia "o monstruozitate arhitectonică", bastion al "colectivismului", menit să "controleze de către puterea politică viața indivizilor". Că nu agreați "geometria
Ecouri by Pop Simion () [Corola-journal/Journalistic/8500_a_9825]
-
Streinu iubea - ca și Șerban Cioculescu - polemica, controversa literară. Părerile personale, fiecare despre opera celuilalt, și le spuneau pe față - fără ca acest fapt să le altereze relația. "între patru ochi, scrie Șerban Cioculescu în capitolul între complimentări și complementări, mă probozea că scriu prost, la care îi răspundeam că el scrie prea frumos și că face, de fapt, literatură, în marginea beletristicii." Sau altădată, în alt capitol intitulat O seamă de cuvinte ale lui Vladimir Streinu, o discuție între cei doi
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
ea justificarea ei când este practicată de alții, ci o cronică filologică, tehnică. Tipul de cronică pe care l-a propus, cu o desăvârșită consecvență, și-a avut și contestatari și aderenți. Cel mai "mordant" dintre cei care l-au "probozit" a fost E. Lovinescu, într-un foileton din "Adevărul", preluat în Istoria literaturii române contemporane 1900-1937. "Spectacol ciudat - scria Lovinescu - al unui spirit vioi, vindicativ, agresiv, căutând să-și ascundă zelul partizan în tranșeele amănuntelor și considerațiunilor de ordin bibliografic
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
pe cealaltă, mă pocnește-n ochii zemoși, de-mi duduie crierii în țeastă ca trenu-n tunel, și-mi zice c-o lăcomie verbală strofocată-n imprecații, muiată puținel și-n oblojeli picante, săltîndu-și vocea subțiatică, coborîndu-și-o apoi în îngroșări răgușite, mă probozește, își scapă sfințenia în sudalmă lată, mă și-alintă uneori, îmi unge gîndurile negre cu povidlă de prune și unt bleu, îmi scarpină eczema nemărturisită, turtește-o deznădejde, două, potrivește în lopățele fracturile afective etc. Și tam-nesam, iarăși ghionturi, izbaiuri
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14998_a_16323]
-
pe lîngă leafa modică, de un ajutor din partea cercurilor politice românești. Ieșit din temniță, acest brav luptător era strîmtorat, leafa de la Consistor nefiindu-i achitată luni de zile. Era, evident, neagreat de mitropolitul Miron Romanul, pe care N. Cristea îl probozea în jurnal, criticîndu-i vehement comportamentul. Și-a început jurnalul încă la Vaț fiind încarcerat, la 8/21 martie 1895, și l-a ținut pînă în noiembrie 1901, cu mari și frecvente intermitențe. Jurnalul n-are valoare expresivă. E, dimpotrivă, tern
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
răzvrătit împotriva a toate și a tuturor (avea în structura să intimă, ceva de un nihilism total, de aceea el admira pe Naceaev), nu se supunea disciplinar, comportîndu-se cum îi era felul, respingînd ideea de "autorlâc". Era un singuratic împătimit, probozind dineurile și recepțiile la care, uneori, era obligat să participe. Se năpustea, apoi, împotriva lor, în caietele sale, socotindu-le plictisitoare și curată pierdere de vreme, cu goalele și interminabilele conversații. Apoi privea cu sila uimită la colegii siguri de
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
pe G. Călinescu) de la rubrica "Note și polemici", revelându-se ca un talentat pamfletar. Șerban Cioculescu nu s-a supărat pe bunul său prieten, când acesta a recenzat cu destule rezerve critice Viața lui I. L. Caragiale și nici când îl probozea că "scrie prost". "Prin excelență poet", Streinu era, cum spunea, un "formulagiu", găsea cuvinte de caracterizare metaforice memorabile. Astfel, stilul cam înflorat l-a făcut pe autorul Paginilor de critică literară să-l numească pe Perpessicius "florăreasa literaturii române". Șerban
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
care și le îngăduie Cantemir la adresa unor defecte ale neamului său, în Descriptio Moldaviae (1715), sînt taxate, intempestiv, drept "excese". Ceea ce și-au permis un Schopenhauer sau un Nietzsche, vorbind despre germani, nu i se permite lui Cantemir cînd îi probozește pe moldovenii săi, cărora le-a arătat de altminteri decisive dovezi de prețuire și dragoste: "Din setea de a fi obiectiv în judecata asupra neamului său, Cantemir sfîrșește chiar la excese. În orice caz, în aceeași carte în care se
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
e, după cum vedem, departe de-o abordare uscată, rigidă a temelor, dînd, dimpotrivă, mereu probe ale implicării simpatetice, ale angajării vitale cu vîrf și îndesat. Pătimaș precum un cronicar, d-sa nu dă în lături a lua în derîdere, a probozi, a se lamenta, a se indigna cînd i se aprinde în conștiință becul roșu al neregulii: Există însă și o seamă de neisprăviți ce-și deschid magazine de memorialistică șugubeață fără să aibă ce pune în galantare. Pe tejghea, doar
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
că aștept în gol, eram o gîză rătăcită într-un spațiu închis". ,Normalitatea" fiind doar provizorie, instabilă la culme, ,coada" se eterniza. Nespus de bucuros la un moment dat că a căpătat o slujbă de magaziner, dl Mateescu se pomenește probozit de către șeful său ,de cadre", pentru vina grea de-a fi posedat o diplomă universitară: ,mi-a spus pînă la urmă dînd pe gît o ultimă îmbucătură (îi urmăream parcursul bolului pînă la dispariție, sub protuberanța omușorului), Ťexistă o problemăť
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]