18 matches
-
atât pe planul dreptului penal material, cât și pe cel al dreptului procesual penal, având o natură juridică mixtă, substanțială și procedurală. Astfel, plângerea prealabilă constituie atât o condiție pentru tragerea la răspundere penală (condiție sancționatorie), cât și una de procedibilitate (consecință a condiției de sancționare penală), ce intervine în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, cu îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond și de formă. Potrivit dispozițiilor art. 157 alin. (1) din Codul penal, în cazul infracțiunilor pentru
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
motive de ordin social și juridic, prescripția răspunderii penale apare ca o instituție juridică cu efecte atât pe planul dreptului penal substanțial, neîmplinirea termenului fiind o condiție de pedepsibilitate, cât și pe planul dreptului procesual penal, fiind o condiție de procedibilitate, împlinirea termenului de prescripție împiedicând exercitarea acțiunii penale“. ^15 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie 2014. În considerentele deciziei menționate și care au fost reluate ulterior prin Decizia Curții Constituționale nr. 341/2014^16 au
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
punerii în mișcare a acțiunii penale, de natură să fie comunicat unei instituții sau organizații profesionale. Prin urmare, nu poate fi stabilită natura juridică a acestei instituții de drept procesual, întrucât normele sunt redactate în termeni specifici unor condiții de procedibilitate, dar se referă la o instituție care nu este susceptibilă de a suporta condiția reglementată de texte. A admite că norma ar institui fără echivoc o condiție de procedibilitate înseamnă că aceasta nu ar putea fi adusă la îndeplinire, pentru
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
procesual, întrucât normele sunt redactate în termeni specifici unor condiții de procedibilitate, dar se referă la o instituție care nu este susceptibilă de a suporta condiția reglementată de texte. A admite că norma ar institui fără echivoc o condiție de procedibilitate înseamnă că aceasta nu ar putea fi adusă la îndeplinire, pentru că nu se poate identifica un moment procesual în care obligația să devină actuală, procurorul neputând să comunice o măsură pe care încă nu a dispus-o, așadar în
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 8. În ceea ce privește neconstituționalitatea textelor criticate față de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, Avocatul Poporului susține că, dacă textele legale sunt interpretate ca instituind o condiție de procedibilitate, atunci acestea contravin caracterului echitabil al procedurii penale. Exigențele procesului echitabil nu pot fi conciliate cu cerința ca înștiințarea colegiului al cărui membru este medicul care săvârșește infracțiunea sau a colegiului teritorial al cărui membru este medicul stomatolog să fie
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
față de dispozițiile art. 131 și 132 din Constituție, care reglementează rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, Avocatul Poporului apreciază că acestea sunt contrare dispozițiilor Legii fundamentale, întrucât în interpretarea potrivit căreia textele supuse controlului ar institui o condiție de procedibilitate, acestea subordonează activitatea procurorului față de un organism din afara sistemului judiciar - Colegiul Medicilor din România. Sintagma „înștiințarea prealabilă“ a colegiului al cărui membru este medicul care săvârșește infracțiunea sau a colegiului teritorial al cărui membru este medicul stomatolog, respectiv
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
un act prealabil punerii în mișcare a acțiunii penale, de natură să fie comunicat unei instituții sau organizații profesionale“, Curtea reține că înștiințarea CMR nu are natura juridică a unei instituții de drept procesual penal, nu instituie „o condiție de procedibilitate“ a procesului penal, așa cum susține autorul excepției, procurorul fiind obligat să dispună punerea în mișcare a acțiunii penale, atunci când sunt îndeplinite exclusiv condițiile prevăzute de legea procesual penală. Dispoziția legală care prevede înștiințarea colegiului CMR al cărui membru
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
dispozițiilor art. 393 alin. (3) din lege prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3), art. 131 și 132 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt întemeiate pe aceeași interpretare eronată potrivit căreia norma legală criticată instituie o condiție de procedibilitate. Or, exigențele după care se desfășoară un proces echitabil nu au nicio legătură cu cerința înștiințării prealabile a colegiului al cărui membru este medicul care săvârșește infracțiunea despre punerea în mișcare a acțiunii penale, de vreme ce organul de urmărire
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
probă, ci aceasta privește exclusiv sesizarea organului de urmărire penală, fiind o modalitate de învestire a acestuia cu privire la fapta săvârșită. Plângerea persoanei vătămate are o dublă natură, fiind act de sesizare a organelor penale, dar și condiție de procedibilitate. Proba este acel element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni și la identificarea persoanei care a săvârșit-o. Mijloacele de probă nu sunt strict și limitativ prevăzute de dispozițiile de lege criticate, ci sunt exemplificativ
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279522]
-
legea prevede că este necesară o astfel de plângere. ... 104. În raport cu consecințele pe planul răspunderii penale și al desfășurării procesului penal, instituția plângerii prealabile se înfățișează atât ca o condiție de pedepsibilitate, cât și ca o condiție de procedibilitate. ... 105. Cu titlu de excepție, în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. ... 143. Raportat la angajarea răspunderii penale, precum și la desfășurarea procesului penal, instituția plângerii prealabile se înfățișează atât ca o condiție de pedepsibilitate, cât și ca o condiție de procedibilitate. ... 144. Cu titlu de excepție, în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu, potrivit art. 157 alin. (4
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
motive de ordin social și juridic, prescripția răspunderii penale apare ca o instituție juridică cu efecte atât pe planul dreptului penal substanțial, neîmplinirea termenului fiind o condiție de pedepsibilitate, cât și pe planul dreptului procesual penal, fiind o condiție de procedibilitate, împlinirea termenului de prescripție împiedicând exercitarea acțiunii penale“; în același sens este și Decizia nr. 341/2014. ... 294. Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat astfel că, pe de o parte, în jurisprudența sa obligatorie, Curtea Constituțională a arătat în
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
blocând activitatea organelor judiciare (de urmărire penală sau de judecată) în astfel de cauze"; - în drept, în legătură cu aplicarea art. 109 alin. (2) din Constituție și a dispozițiilor Legii nr. 115/1999 , consideră că "se confruntă două interpretări" - "1. condiția de procedibilitate" care "este îndeplinită doar prin cereri cumulate ale tuturor celor trei instituții, prin aplicarea directă a art. 109 alin. (2) din Constituție (teza cererilor cumulate); o variantă particulară a acestei interpretări este cea promovată de către președintele Camerei Deputaților, în sensul
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
trei, prin aplicarea art. 16 alin. (7) din Legea nr. 115/1999 )" și "2. teza cererilor alternative, în conformitate cu care o singură cerere, formulată de către oricare dintre cele trei instituții enumerate în art. 109 alin. (2) din Constituție, satisface condiția de procedibilitate instituită". Cu referire la acest text constituțional, consideră că împotriva tezei cererilor cumulate există două contraargumente: "când legea (Constituția) atribuie unei instituții/autorități un drept/prerogativă și, mai ales, exclusivitatea acestuia, este implicit (pentru că legea e dată ca să producă efecte
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului - drept necondiționat, după cum se stipulează expresis verbis în Decizia nr. 1.133/2007 a Curții Constituționale - trebuie să producă efecte juridice (în acest caz, efectul juridic este de a îndeplini condiția de procedibilitate prevăzută de art. 109 alin. (2) din Constituție", "deci, să fie suficient, apt să producă efecte"; argumentul filologic, potrivit căruia "în art. 109 alin. (2) din Constituție nu sunt prevăzute «condiții», ci este o simplă enumerare de subiecți, conectorul conjuncțional
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
și al senatorilor, arată că primele două dispoziții legale se referă "la imunitatea parlamentară", care nu poate fi identificată cu garanția de ordin procedural prevăzută de art. 109 din Constituție, iar art. 35 lit. h) din lege satisface condiția de procedibilitate și în ipoteza în care exist�� o singură cerere de punere sub urmărire penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției. După constatarea neconstituționalității art. 16 din Legea nr. 115/1999 "a devenit și mai evident faptul că
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
competența Agenției Naționale de Integritate de a constata starea de incompatibilitate a senatorilor. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că existența concursului de legi nu împiedică desfășurarea procedurii în fața Agenției Naționale de Integritate și nici nu constituie o condiție de procedibilitate care să aibă înrâurire asupra soluționării dosarului de față. De altfel, cauza se află într-un stadiu procedural avansat, în momentul ulterior pronunțării unei hotărâri judecătorești, întemeiată pe lege și pe Constituție, care este opozabilă Senatului. Domnul judecător Tudorel Toader
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
conducătorul persoanei vătămate ar trebui să sesizeze o astfel de infracțiune și dorește să evite răspunderea penală pentru paguba creată de un anume funcționar, va putea în mod arbitrar să mușamalizeze această situație. Existenta plângerii prealabile ca si condiție de procedibilitate și pedepsibilitate este în contradicție majoră cu gravitatea faptei raportat, cel puțin, la cuantumul pagubei materiale mai mare de 200.000 lei. Aceasta ar limita drastic posibilitatea de intervenție a organelor statului în restabilirea echilibrului social în cazul în care
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]