28 matches
-
după placul lor, fără control de jos, fără control de sus. Nu credem că se poate descrie în cuvinte mai elocuente starea de slăbiciune a alegătorului pus față în față cu mașina guvernamentală decum s-a făcut aceasta deja prin proclamațiunile de la Mazar Pașa. În adevăr, din capul locului o mare parte din alegătorii noștri, unii lipsiți de indispensabila educație politică, alții zdruncinați în interesele lor prin mărimea impozitelor, alții în fine cu interesele agronomice cele mai vitale la discreția guvernului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru Bulgaria și că nu dispune de fonduri pentru 26 {EminescuOpXIII 27} a dărâma cetățile de pe Dunăre, conform Tractatului de la Berlin. Ministeriul se mai plânge, în fevruarie, în contra imigrațiunii prea numeroase din Macedonia. În aprilie prințul Alexandru (Battenberg) adresează o proclamațiune poporului bulgar prin care-i impune condiții constituționale pentru rămânerea sa mai departe pe tron. Prin alegeri, ieșite cu totul în senzul guvernului dar după energice presiuni, s-a consumat o lovitură de stat analogă cu cea de la noi de la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a le da oficiari din armata regulată și de a-i supune la toată severitatea disciplinei în vigoare în restul armatei. Aceasta însamnă aproape desființarea acestei miliții neregulate. Guvernul imperial se pregătește în acelaș timp de a adresa bulgarilor o proclamațiune făcută în vedere de a-i aduce la supunere. Tot Corespondența orientală spune următoarele în privirea atitudinei guvernului turcesc față cu memorandul puterilor de nord: Și în acest punt atitudinea guvernului a fost din cele mai hotărâte. Memoriul Gorciakoff, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
război. Aceste foloase n-ar întrece retrocesiunea Basarabiei cedată la a. 1856 până la malul de Nord al Dunării (esceptîndu-se așadar Delta Dunării), și cedarea Batumului împreună cu teritoriul. învecinat. În asemenea caz România ar fi despăgubită prin înțelegere comună sau prin proclamațiunea neatârnării sale, sau, "rămîind vasală", prin cesiunea unei părți din Dobrogea. Dacă Austro-Ungaria ar cere asemenea o compensație, fie pentru câștigurile Rusiei, fie pentru siguranță contra reformării făcute în favoarea principatelor creștine din Peninsula Balcanică, atunci Rusia nu se va împotrivi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Principate crește din ce în ce. Deja prin art. 2 al Tratatului de la Constantinopole (5 noiemvrie 1728) Petru cel Mare își asigură oarecare înrîurire asupra creștinilor din Orient. În vremea împărătesei Anei (1730 - 1741) emisarii mareșalului Muenich răspândesc aur și proclamațiuni prin provinciile Turciei, sub domnia Elisabetei (1741 - 1762) emisarii se îmulțesc, până ce în sfârșit, sub Ecaterina II (1763 - 96), politica rusească în Orient s-au copt cu desăvârșire. În 1769 Rusia declară război Turciei, Galițin ocupă Hotinul; în fevruarie 1770
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație, pentru ambele sexe și indiferent de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doilea, considerând că "sinele național", chiar dacă este imaginat inițial de către literații plasați în avangarda reflecției social politice, se articulează în conștiința indivizilor prin literatura didactică de masă difuzată în sistemul educațional. Bibliografie* Avangarda reflecției social politice și istorice românești *** (1881). Proclamațiunea Rescularei Nationale de la 1848 în Capulŭ căreia s-a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, Bucuresci: Tipografia modernă, Grigorie Luis. *** (1957). Educația patriotică și sarcinile științei istoriei. Studii. Revista de istorie, Anul X, 6, 9-15. *** (1964). Declarație cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cea mai mare importanță ne vine din Sofia. Cu toate că principele e constituțional, cu toate că guvernul demisionar al Bulgariei se bucură de majoritate în Adunare, plângerile continue în contra administrației, poate prea patriotice, l-au făcut pe principe să adreseze poporului bulgar o proclamațiune prin care amenință cu abdicarea în caz de-a nu găsi din partea țării un concurs suficient pentru îndreptarea stării de lucruri. Acum doi ani - zice proclamațiunea - o alegere unanimă mi-a încredințat soarta Bulgariei. Nu fără preget am primit guvernul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
administrației, poate prea patriotice, l-au făcut pe principe să adreseze poporului bulgar o proclamațiune prin care amenință cu abdicarea în caz de-a nu găsi din partea țării un concurs suficient pentru îndreptarea stării de lucruri. Acum doi ani - zice proclamațiunea - o alegere unanimă mi-a încredințat soarta Bulgariei. Nu fără preget am primit guvernul, pentru a duce Bulgaria pe calea progresului. Am lucrat cu o deplină dreptate de caracter; am permis toate încercările pentru organizarea și dezvoltarea regulată a principatului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
muncitor, face propagandă. Sărăcia amarnică a poporului este un ciment pentru propagandă și de aceea a reușit să împingă pe popor pentru prima dată, într-o luptă fățișă. Numita foaie mai spune că nihiliștii au publicat nu una, ci două proclamațiuni. Lucrătorii, între cari propaganda află mai mulți aderenți, s-au împărțit în două uniuni, dintre cari cea de nord recunoaște autoritatea comitetului executiv, iar uniunea lucrătorilor de sud lucrează de capul ei. Se zice că Uniunea de sud a luat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nouri. Mai întîi e întrebare dacă bulgarii cari au votat prințului o plenipotență întinsă, vor fi mulțămiți cu uzul ce va face de puterea sa. Dacă prințul va căuta într-adevăr să restabilească ordinea în țară, așa cum a promis în proclamațiunea sa, atunci va viola multe interese particulare și multe spirite bulgare pentru cari ordinea nu e încă bunul suprem se vor întoarce contra lui. Europa și atunci va putea să aplaude pre prințul, însă silințele lui pentru restabilirea unor condițiuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și prințul Alexandru, spre a obține un contrapond uniunii cu România, va trebui să promită a satisface aspirațiunilor poporului său și aceste aspirațiuni se știe că tind spre Rumelia orientală și restabilirea granițelor de la San-stefano. Astfel deci prințul zice în proclamațiunea sa că se va pune în fruntea aspirațiunilor poporului său, căutând să le realizeze, și apoi îndată se dă ca motiv dorința "de a se arăta demn de marea iubire pe care împăratul și poporul Rusiei o manifestă pentru frații
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cele mici din văile de la Morava. Țăranii sfioși și nedisciplinați ai Landverului sârbesc fură totdauna bătuți de către veteranii lui Ahmed Eiub, și prințul Milan s-a ținut cu prudență de-o parte de la câmpul războiului. În urma acestor împrejurări nenorocite, pompoasa proclamațiune a Iui Cernaeff nu făcu, chiar la sârbi, decât puțin efect. Ajunsă la cunoștința puterilor europene, majoritatea lor o considera poate în tăcere ca un eveniment comic, iar pe față o dezproba. Diplomaților din Belgrad li se dete de către guvernele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
IV lea Dimitrie Ghica b) Alexandru Dimitrie Ghica c) Ioniță Sandu Sturdza d) Barbu Știrbei 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Document al revoluției de la 1848 care a jucat rol de constituție a fost: a) Petiția Proclamațiune b) Principiile noastre pentru reformarea patriei c) Proclamația de la Islaz d) Petițiunea Națională 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Domnul Moldovei numit prin Convenția de la Balta- Liman a fost: a) Grigore Alexandru Ghica b) Grigore Dimitrie
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
informațiilor primite de la Alexandru Moruzi, „asociația s-a reunit în număr mare în noaptea trecută și a deliberat în mod liniștit în ceea ce privește adresa pe care și-a propus să o prezinte Domnitorului” . Este vorba despre programul redactat cu acest prilejPetițiunea proclamațiune în numele tuturor stărilor Moldovei. Documentul cuprinde treizeci și cinci de puncte și începe cu „principiul călăuzitor al întregii mișcări: Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său și fără nici o răstălmăcire” . Aceasta era o modalitate de a nu stârni suspiciunile puterii protectoare
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație, pentru ambele sexe și indiferent de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doilea, considerând că "sinele național", chiar dacă este imaginat inițial de către literații plasați în avangarda reflecției social politice, se articulează în conștiința indivizilor prin literatura didactică de masă difuzată în sistemul educațional. Bibliografie* Avangarda reflecției social politice și istorice românești *** (1881). Proclamațiunea Rescularei Nationale de la 1848 în Capulŭ căreia s-a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, Bucuresci: Tipografia modernă, Grigorie Luis. *** (1957). Educația patriotică și sarcinile științei istoriei. Studii. Revista de istorie, Anul X, 6, 9-15. *** (1964). Declarație cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
esprima dorintiele asupra tutuloru, obiecteloru de interessu localu. Consiliile comunale nu potu a se pune în comuticatiune cu alte consilii comunale, de catu în chuestii de interesse locale reciproce; le este opritu a face seu a publica vre-o protestatiune, proclamațiune seu adresse. Articolul 75 Consiliile comunale delibera asupra summeloru presentate în fia-care anu de catra primarii seu Capulu comunei. Ele cercetedia și ficsedia socotelile celoru alți funcționari ai comunei fără prejuditiulu acțiunii Comitetului permanentu, a Ministerului de Interne și a
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
agiutorulu ce'lu inlocuesce, si se contrasemnedia de Secretaru. Dacă casulu s'a hotaratu în Consiliu acesta se mentionedia în publicațiune și în cele-l-alte acte. Articolul 105 Regulamenetele și ordonantiele Consiliului seu ale Primarului se publică prin îngrijirea Primarului prin proclamațiuni și afisie. În sate publicațiunea se face prin citirea în publicu la esirea din biserică și la casa comunala. Aceste regulamente devinu indatoritore a cincea di după publicațiunea loru, afară de cașurile candu termenulu va fi determinatu prin însuși regulamentulu seu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
care prin Decretul MAJESTĂȚII SALE CAROL AL II-LEA REGELE ROMÂNIEI, cu Nr. 902 din 20 Februarie 1938, suntem numiți Înaltă Comisiune pentru a cerceta votul dat de Poporul Român asupra plebiscitului ce s-a propus de MAJESTATEA SĂ prin proclamațiunea de la 20 Februarie 1938, ne-am adunat la Ministerul Justiției în zilele de 25 și 26 Februarie 1938 și am cercetat listele de votare din întreaga țară și din numărul total de 4.303.064 (patru milioane trei sute trei mii
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
operațiunilor războiului rapoarte sau informațiuni neexacte, sau nu va trimite informațiunile și rapoartele obligatorii, din care cauza a urmat o gravă vătămare a unei operațiuni de razboiu. Tot astfel și acela care va răspândi printre trupele române sau aliate, manifeste, proclamațiuni sau comunicate de orice fel, favorabile inamicului, sau va colabora la alcătuirea lor. Articolul 474 Oricine, cu bună știință, tainueste în orice mod pe spionii inamici, se pedepsește cu moartea. Articolul 475 Se pedepsește cu moartea în timp de razboiu
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
Cazimir, C. Rolla etc. au convocat o mare adunare în fața hotelului Petersburg ( situat în perimetrul exterior al curților domnești, nu departe de actuala Școală „Gh. Asachi”), prilej cu care au stabilit programul de revendicări în 35 de puncte, intitulat Petițiunea proclamațiune a boierilor și notabililor moldoveni. Pentru a nu da pretext de intervenție Rusiei, documentul începea prin formula „Sfânta păzire a Regulamentului Organic”, dar cerințele sale (desființarea Obșteștii Adunări și alegerea alteia pe baze mai largi, desființarea cenzurii și constituirea unei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și-a primit răspunsul. De atunci n-am mai răspuns salutului domnului Tzigara. Mackensen, după ce a luat cunoștință de scrisoare, a trimis o anchetă la Herești și, constatându-se adevărul, a anulat internarea noastră acolo. Furios însă că am invocat proclamațiunea lui pentru protecțiunea populației Bucureștilor și a averii noastre, s a publicat o ordonanță hotărând 3 000 lei amendă și șase luni închisoare cui va mai menționa într-o petiție acest articol al proclamației. În acest interval ne soseau tot
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aliata Rusiei încă din 1876, după vizita lui Ion Brătianu la Livadia. În ziua de 11 aprilie, în clipa în care armatele ruse au pus piciorul pe teritoriul României, Marele duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruse, a adresat următoarea proclamațiune către români: „Locuitori români, Prin porunca Maiestății-sale împăratul a toatei Rusii, armata sa ce, sub a mea comandă, e însărcinată a combate în contra Turciei, intră astăzi în țara voastră, care nu pentru întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din 12/24 aprilie 1877, care venise special de la Chișinău pentru a explica motivele „intrării neașteptate a trupelor ruse în România“, principele Carol, în prezența lui I.C. Brătianu și M. Kogălniceanu, a amintit și de proclamația adresată poporului român („În ceea ce privește proclamațiunea marelui duce Nicolae către locuitorii români, aceasta a jignit pe M.s. Domnitorul, căci el singur este în drept a se adresa poporului român“), primind o motivație nesatisfăcătoare („Baronul Stuart scuzează această proclamațiune prin necesitatea de a anunța românilor în mod
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]