1,870 matches
-
assolutamente, perfino fisicamente impossibile. (Se în un'aula uno avesse espresso un pensiero contro îl regime, sarebbe stato arrestato seduta stanțe dai presenti, sarebbe stato imbavagliato e sarebbe stato proclamato pazzo, oppure un agente che aveva avuto l'ordine di proclamare la ribellione armata, cosa che lo avrebbe portato alla fucilazione.) În queste condizioni, l'unica resistenza rimane la letteratura. La vera letteratura, liberă, come quella che și creerebbe se intorno non ci fosse la dittatura. Io non mi sono mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și recomandă chiar extinderea la scară națională a procedeului (punerea în relație, spre exemplu, a literaturii din Muntenia cu cea din Bulgaria). Un astfel de demers nu urmărește scopuri secesioniste (cum aberant continuă să se scrie în unele publicații), nici proclamarea unei eventuale superiorități a acestui tip de artisticitate față de cel promovat în celelalte regiuni istorice ale României. Miza explicită a acestui demers este aceea de a putea înțelege mai bine specificitatea literaturii produse în această zonă. Dacă pentru Milan Kundera
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
-și conservă cu gelozie și mândrie valorile, chiar dacă nu a fost așa mereu în istorie. Pasiunea aproape maniacală a vienezilor pentru muzică, "ifosele" lor imperiale, gustul pentru dezbaterile de idei ce au stimulat comtinuitatea unei adevărate școli filosofice, chiar și proclamarea gastronomiei la rangul de cultură - sunt tot atâtea valori care se bazează de fapt pe democrație, susține implicit și explicit Grete Tartlet. Indiferent de tulburările prin care trec conceptele de națiune și cultură /.../ stidiile culturale nu se vor putea lipsi
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
zilei de 30 decembrie 1947, pe muzică de Matei Socor. Trebuia oare să fie schimbat imnul național al țării, doar pentru că fusese înlocuită orânduirea de stat?... Pe alte meleaguri abdicarea împăratului german Wilhelm al II-lea la 9 noiembrie 1918, proclamarea Republicii de la Weimar, dizolvarea Reichstag-ului (4 iunie 1932), instaurarea dictaturii hitleriste (30 ianuarie 1933) și apoi chiar actuala Germanie democrată n-a renunțat la vechiul imn național "Deutschland, Deutschland über alles", compus de Joseph Haydn prin 1841 (versuri de
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
este recunoscut de statul român încă din anul 1881, când apare primul proiect de lege pentru construirea unei catedrale în Capitală. Finanțarea măcar parțială a Catedralei Ortodoxe este un angajament pe care Statul român și l-a asumat încă de la proclamarea României ca Regat (1881), dar care nu a ajuns să se materializeze niciodată până acum. Sume atribuite pe hârtie în mod repetat au fost redirecționate sau nu au mai fost alocate, iar întârzieri repetate în alegerea locului Catedralei au dus
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
publicate în presă”, „scriitor de mărunțișuri”), ci faptul că beneficiarul unei asemenea popularități nu e un valah get-beget! Promovarea acestui „străin deghizat în român” ar fi „o porcărie”, un triumf al „spiritului de autoînjosire” caracteristic, după Marian Popa, românilor. În spatele proclamării genialității lui Caragiale s-ar afla, desigur, o „temeinică acțiune ocultă de restructurare psiho-volițională a etniei române”. Cine e „Oculta” și ce-o fi urmărind Dânsa nu ni se mai spune. Și, fiind vorba de Caragiale, nici nu putem ghici
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
vigilentă: la locul lor apăreau și subversivii Setilă și Flămînzilă. Presa vremii permitea în mod excepțional, mai ales în perioadele de deschidere, culori, imagini sau pagini de umor. Oricum, Crăciunul fiind absent și Anul Nou precedat de "30 Decembrie - Ziua proclamării Republicii", destinderea tematică minimală apărea doar în ultimul moment. De altfel, politizarea - cu urările ei oficiale - " Noi succese în muncă în noul an"; "Calde felicitări cu prilejul zilei de 30 Decembrie și al Anului nou!"- a acoperit tot mai mult
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
abreviatorii Florus, Iustin sau Eutropius, ei au cercetat cu asiduitate dinamica relațiilor tensionate dintre Roma și Cartagina. Scriitori de factură foarte diferită se lasă atrași atât de legendele, cât și de istoria Cartaginei. Cato își încheie aproape toate discursurile cu proclamarea necesității de a fi nimicită capitala dușmană, inima puterii punice, Plaut se oprește asupra tipului comic al negustorului cartaginez, fiind frapat mai ales de sonoritățile barbare ale limbii punice, Cicero îl alege drept protagonist al dialogului filozofic De republica pe
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
a vizitat de patru ori, președintele nu a dorit să mă ia cu sine în Germania de Est într-un moment incredibil, pe 6 octombrie 1989. Regimul se clătina, dar nemții de răsărit țineau să aniverseze 40 de ani de la proclamarea republicii lor, iar Mitterand, în compania celor mai sinistre figuri staliniste, a decis să participe la festivități. E uluitoare lipsa lui de intuiție: Honecker avea să se prăbușească pe 18 octombrie, iar Zidul Berlinului pe 9 noiembrie. I-am telefonat
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
tăcere plină de umbre. - Cine? Niciodată n-am fost împreună, Miquel și cu mine. Ne vedeam pe ascuns. Sau printre oameni, prefăcându-ne că nu suntem ce suntem unul pentru altul. El, muncitorul, eu, ruda patronului, am asistat amândoi la proclamarea Republicii Catalane în Piața Sant Jaume, la Barcelona. Miquel era-nflăcărat și s-a-nscris curând în FAI1). Am bătut cu Miquel drumurile speranței, fără să putem să ne ținem de mână, dar uniți de bucuria nemăsurată pe care-o trezesc visurile
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
articolelor) diferă cu mult față de realitate. Bibliografiile ar fi oferit date mai precise. O altă "noutate" e contrazisă de orice manual școlar: "A publicat primul volum în 1927, Romanul adolescentului miop. Una din părerile eronate ale istoriografiei noastre literare este "proclamarea" lui Eliade drept anti-arghezian. Această opinie se bazează pe câteva articole apărute în Cuvântul în 1927. Primul dintre ele, la 12 ianuarie, pare mai "moderat": "Nu suntem împotriva Dlui Arghezi. Dimpotrivă. îi recunoaștem toate însușirile talentului său și-i admirăm
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
a conștientiza corect realitatea înconjurătoare. Ar fi corect ca în acest proces de salvare națională și de constituire a Comitetului de Salvare Națională în prima linie să stea Forumul Democrat al Românilor din Moldova (FDRM), care a fost fondat după proclamarea de independență a țării, structură care reprezintă în mod prioritar interesele autentice ale națiunii române și ale românilor de pretutindeni, interese de reunificare a două state românești, interese de dezvoltare economică și socială a țării, interese pentru o cultură și
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
pasămite, publicarea textului lui Aurel Baranga în primul număr al revistei Flacăra, apărut la 4 ianuarie 1948. Deschidem și noi colecția revistei. Între paginile 4 și 5 aflăm o filă nenumerotată, Poeții salută Republica ("În primele 24 de ore de la proclamarea Republicii Populare Române, Flacăra a primit spre publicare următoarele poeme"), cuprinzînd versuri semnate de Nina Cassian, Eugen Jebeleanu, Aurel Baranga, Dumitru Corbea, Florin Tornea, Maria Banuș, Al. Șahighian, Nicolae Nasta. Formula filei intercalate este, evident, un rod al precipitării, ceea ce
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
în anii tinereții idealiste, pentru a micșora cuantumul de suferință și nedreptate din lume, pentru a se ajunge la egalitate și fericire generală, cu șanse pentru toți și ajutor pentru cei năpăstuiți. Ca să constate, foarte repede după abolirea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române, cum noii tovarăși se comportă în disprețul oricărei norme morale, intrând cu bocancii în viața oamenilor, făcând liste negre, conducând ședințe demascatoare, organizând procese publice și trimițând în închisoare aproape întreaga elită a țării. Ion D. Sîrbu
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
generație de parlamentari de talia Generației Unirii de la 1918. Ca și ei cu forțe mici au făcut lucruri mari. Acest Soviet Suprem, care a devenit mai târziu primul parlament al Moldovei independente, a adoptat hotărâri care au pregătit terenul pentru proclamarea suveranității, apoi a independenței politice a Republicii. Printre primele acte legislative ale noului Parlament au fost cele referitoare la simbolurile statului. Mai întâi a fost adoptat Tricolorul (27 aprilie 1990), care ulterior și-a găsit expresie în elaborarea stemei de
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
statului - Republica Moldova la 23 mai 1991, de asemenea, condamnarea hotărâtă a intervenției trupelor sovietice în Republica Lituania din 12-13 ianuarie 1991, toate acestea demonstrau că Republica Moldova înainta rapid spre ieșirea din URSS. Declarația de Suveranitate a fost deosebit de importantă pentru proclamarea cursului strategic spre independență. Declarația conținea referințe la „adevărul istoric”. În „Declarația de la Chișinău” din 28 iunie 1990 se menționa că „Pactul Ribbentrop - Molotov și Protocolul său adițional secret sunt nule ab initio, iar consecințele lor trebuie eliminate”. Puciul eșuat
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
Tentativa loviturii de stat a devenit argumentul de bază pentru cei sceptici de a urma calea independenței hotărâtă deja și de alte republici. La 24 august 1991 prezidiul Legislativului a convocat pentru 27 august 1991 ședința extraordinară a Parlamentului dedicată proclamării independenței. În paralel cu ședința Parlamentului, în centrul capitalei avea loc Marea Adunare Națională moderată de ilustrul om de cultură și patriot Ion Ungureanu ,,deja ministru al Culturii și Cultelor”. A fost un eveniment de importanță majoră pentru această așchie
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
a statului Republică Moldova. Incontestabil, decizia Curții Constituționale privind restatuarea, la locul adecvat, de document fundamental pentru Constituție, a Declarației sfinte de Independență a basarabenilor, a început să reașeze lucrurile dureroase pentru noi, românii din stînga Prutului, umiliți și după proclamarea Independenței, printr-o clasa de politicieni vînduți Kremlinului. Pentru Republică Moldova, anul 2013, fără nicio îndoială, este unul al speranței, în pofida tuturor problemelor majore legate de corupție, injustiție, sărăcie, nedreptate. Este anul parafării documentelor asociative cu UE și, acum, depinde
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
mea, care a predat română, numită în perioada sovietică ”moldoveneasca”, nu a apucat cu doar doi ani aceste vremuri. Numai că forțele imperiale ruse au avut mereu grijă să devieze mersul normal al lucrurilor în Basarabia și, de aceea, după proclamarea Independenței, au operat prin servilii lor comploturi și scenarii care să ne oprească din mersul de care au dat dovadă balticii. De aceea, este extrem de important ca avem acum o Curte Constituțională ce a redat demnitate românească acestui pămînt și
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
avînd conștiința adevărului lingvistic, ca și de scriitorii și oamenii de știință ce au promovat denumirea corectă a limbii noastre în acest act de maximă importanță, la care, din cîte mai cunoaștem, au participat și diplomați de la București, deoarece după proclamarea Independenți celui de-al doilea stat românesc relațiile Chisinau-Bucuresti erau mai calde decît acum. Printre basarabenii care au contribuit la textul Declarației de Independență, din cîte știm, au fost academicianul Alexandru Mosanu, scriitorii și ceretatorii Valeriu Matei, Vasile Nedelciuc, juristul
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
ca diplomat, în anii ’80, si la Conferința” Pactul Molotov Ribbentrop și consecințele acestuia asupra Basarabiei din 1991 - reuniune ce a marcat 51 de ani de la raptul comis asupra României de imperiile roșu și nazist, si, desigur, cu ocazia pregătirii proclamării RM”. Aurel Preda a venit laChisinau pe 25 august 1991, la cererea prietenului sau Vasile Nedelciuc, cu care colaborase în timpul Conferinței. El nu a avut mandat... în scris, insă interesele supreme ale statului i-au fost - așa cum spune - mereu în
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
la contextul internațional. Capitolul Des principautés danubiennes ŕ la Roumanie (De la principatele dunărene la România) prezintă o necesară și binevenită trecere în revistă a principalelor evenimente din istoria agitată a provinciilor românești, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până la proclamarea Regatului, în 1881, precum și cele mai importante repere artistice din istoria arhitecturii noastre (pentru Moldova - epoca lui Ștefan cel Mare, pentru țara Românească - stilul brâncovenesc, și tipologia caselor țărănești din ambele zone și tipurile de influențe, de contaminare). Un capitol important
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Expoziția generală română (iunie - noiembrie 1906, București, Parcul Filaret, în prezent Parcul Carol) încheie perioada de tatonări de la începuturile stilului național. O atenție deosebită este acordată motivației și încărcăturii ideologice; Expoziția marchează o triplă aniversare istorică: 25 de ani de la proclamarea Regatului, 40 de ani de domnie a lui Carol I și 1800 de ani de la instalarea primilor coloniști romani pe teritoriul vechii Dacii. Dar "demersul manifestării nu se rezumă doar la a prezenta împreună trecutul și prezentul, România istorică și
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Călinescu îi citează cît se poate de ŕ propos prima propoziție: "Timpul mîntuirii noastre a venit!" Venise s-ar zice, odată cu Tratatul de Prietenie cu U.R.S.S. (acela denunțat ca înrobitor de înșiși comuniștii români în aprilie 1964) și cu proclamarea R.P.R., pe care Călinescu o salută cu entuziasmul unui neofit, după ce-l comparase pe Carol al doilea cu Louis Quatorze și se declarase monarhist constituțional. Citează copios din Marx, Engels, Lenin și chiar Jdanov. La moartea lui Stalin, "figură gigantică
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
o realizare trecătoare, o aspirație la veșnicie, aspirație izvorâtă din "simțul aproape tragic al nestatorniciei lucrurilor, al scurgerii universale, al devenirei". O filosofie mai complexă a creației găsim mai bine formulată tot în Memorii, unde cugetarea merge mai departe de la proclamarea imperativului de independență a criticului și punând în ecuația generală pesimismul și relativismul: "Venită oarecum pe cale deliberativă, hotărârea se adaptează, în realitate, la date temperamentale, după tendința ascunsă ce ne face să ne teoretizăm propriul temperament și se încadrează, așadar
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]