112 matches
-
în prima tinerețe a filosofului rădăcinile geniului său; pentru a pedepsi o deviere ideologică a acuzatului, tribunalele comuniste puneau la index toată opera sa (astfel erau interziși în țările comuniste Lukács și Sartre, de exemplu, chiar și cu textele lor procomuniste); "de ce străzile noastre poartă încă numele lui Picasso, Aragon, Eluard, Sartre?" se întreabă în 1991, într-o beție post-comunistă, un ziar parizian; ești tentat să răspunzi: pentru valoarea operelor lor! Dar în procesul lui contra Europei, Sartre a spus bine
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
hotărâri s-au publicat în numărul pe primul trimestru 1947 al oficiosului „Biserica Ortodoxă Română”. Este vorba de decăderea din treapta de arhimandrit a lui Teoctist Arăpașu, „care s-a asociat cu arhiereul-vicar Justinian Marina, prelat perceput de asemenea ca procomunist, care-și submina superiorul, mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei” după cum scrie Eugen Miron in ziarul „Crișana”. Această retrogradare fiind o avertizare împotriva oamenilor impuși de regim, devenea evidentă și pentru Justinian Marina, forțat adus vicar la Iași, ca eparhia cea
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
dintre corifeii avangardei istorice și internaționalismul comunist (subiectul este aproape exhaustiv tratat și în excelenta antologie realizată de Stelian Tănase, Avangarda Românească în arhivele Siguranței, Polirom 2008), reîntoarcerea triumfală a lui Tristan Tzara la București, în anul 1946, intransigența ideologică (procomunistă) a lui Geo Dumitrescu din anii 1948-1949 în virtutea căreia îi atacă în presa vremii pe Ovid S. Crohmălniceanu și pe Marin Preda, rolul romanelor postbelice ale lui G. Călinescu în resurecția prozei românești de la mijlocul anilor '60, suspiciunea că Ion
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
fiecăruia, de la om la om. Aș menționa ca în anomalia României dinaintea anului 1989, mai precis după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial erau mulți militari, dar numai de rang ofițeresc, care aveau misiunea de a executa o propagandă procomunistă, insistent și consistentă încât în neuronii fiecăruia, generali, ofițeri subofițeri și militari în termen se înserase percepția superiorității orânduirii sociale pe care a trăiam. Ofițerii din structurile politice ale armatei în ultimii douăzeci de ani de regim Ceaușescu, erau școliți
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
sau, în fericit caz, oportuniști jalnici. Această dublă măsură este inacceptabilă rațional și compromițătoare moral" (A.-P.I.). Vom vedea mai jos cum stăm cu morala. Deocamdată să reamintim o deosebire semnificativă dintre intelectualii atrași de extrema dreaptă și cei procomuniști. Cei dintîi au avut libertatea opțiunii, s-au apropiat de legionari în numele unor idealuri spirituale, regeneratoare (cruzimea extremei drepte care a compromis-o s-a manifestat din plin abia la finele anului 1940, prin subordonarea fatală a programului spiritual, pe
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
Europei, produsă de ciumă, a constituit un impuls esențial pentru revoluția tehnică din Renaștere (lipsa de lucrători a stimulat inovația mecanică)" (A.-P.I.). Novalis zicea: Ridicolul este explozia spiritului liber". Constatîndu-l, nu ne eliberăm oare și de marasmul pledoariilor procomuniste pe care le-am consemnat?
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
alte coordonate istorice". Deoarece, așa cum am relevat și alte dăți, "condamnarea comunismului", solemn proclamată în Parlament, ni se pare o haină mult prea largă pentru trupul istoricește firav a celui ce-a rostit-o. Ne atrage acum atenția discursul fățiș procomunist al unor autori care nu se dau în lături a atribui criticilor comunismului o nouă "limbă de lemn", în cuprinsul căreia, în vederile lor, "argumentele factuale și demonstrația istorică sunt substituite printr-un limbaj puternic energizat, în care adjectivele și
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
abundență" (Florin Abraham). Ca și cum "demonstrația istorică" ar fi trebuit să se umilească prin inexpresivitate, ca și cum stilul ei s-ar cuveni a fi neliterar, sterilizat de orice undă a emoției, precum într-un tratat de chimie. Dar în pornirea lor inexplicabilă, procomuniștii de nouă speță nu ezită a se contrazice. Nici maniera "factuală", "tehnică" nu le convine: "raportul Tismăneanu însuși este (global) un eșec, în ciuda părților sale Ťtehniceť, informative, bazate pe studiile efectuate de experți" (Adrian-Paul Iliescu). Nu ne dăm seama ce
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
ar fi normal să vorbească și de "reușitele" lui Mao, ale lui Kim Ir Sen, ale lui Castro? Dacă nu vor proceda astfel, nu riscă a fi mai puțin convingători ocupîndu-se exclusiv de cele ale "socialismului real" din România? Un procomunist ne explică cu suficiență: "Bunăoară, este limpede că la nivelul conducerii P.C.R. a existat, după 1956 și mai ales după1960, o preocupare pentru desovietizare. Acțiunile declanșate au avut succesele lor (în primul rînd, retragerea trupelor sovietice)" (A.-I P.). D-
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
și prietenești... Înrăutățirea relațiilor dintre clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului a fost cauzată, în mare parte, de calitatea structurii acestei clase, care, în mare parte, este alcătuită din vechea nomenclatura și de mentalitatea pro rusă, si de ce nu, procomunista, înțesata de acele elemente, care au fost împlântate de serviciile secrete ruse, si care, la comanda, reacționează așa cum le dictează Moscova. Republică Moldova, dar în mare parte și România, chiar de face parte din UE, au rămas în sfera de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
puternică alianță politico-militară. Fostul președinte s-a arătat deranjat de unele comentarii recente ale europarlamentarului democrat-liberal Monica Macovei. "Dacă tovarășul Iliescu spune că nu ne paște un război, asta arată încă o dată simpatiile lui din tinerețe și anume prosovietice și procomuniste. Aduc aminte românilor că în decembrie '89, când se murea la Timișoara, București, Sibiu și în alte orașe, Iliescu a spus țării că va chema trupele Uniunii Sovietice ca să apere România", a spus Macovei. Referitor la aceste declarații, Ion Iliescu
Iliescu: Macovei dă dovadă de mizerie morală by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30697_a_32022]
-
de efectele pe care ea le face posibile, și vă chemăm să ne fiți alături pe mai departe. Considerăm, alături de alți oameni de cultură și de personalități care au luat atitudine, că este vorba despre o lege anticonstituțională, antidemocratică, antinațională, procomunistă și stalinistă, ofensatoare la adresa culturii române, asimetrică (ține sub obroc vina comunismului și tolerează cultul hortyiștilor din Transilvania, dogmatică (impune citirea istoriei într-un singur mod) și voit ignorantă în fața adevărului, lăsând să se pună semnul egalității între legionarism, fascism
Scrisoare deschisă adresată vicepreședintelui Comisiei de Cultură a Senatului [Corola-blog/BlogPost/93409_a_94701]
-
răzgândească și s-a întors în scaun reașezăndu-i mai temeinic și pe ceilalți câțiva interesați să-și spele păcatele nu cinstit, ci prin compromisuri de la adevărata tradiție morală. Ba chiar ajungând a face o glorie din actele compromițătoare, nu doar procomuniste ci direct filosovietice, ale unei alte generații care-i slujise înaintașului său binecunoscut drept Patriarhul Roșu. Iată cum, o intervenție străină, în slujba unor interese străine a produs cel mai negativ ecou național decăzându-ne societatea într-o imoralitate din
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359408_a_360737]
-
România Liberă” precizează în articolul „O istorie sinceră a BOR sub comunism” de Cristian Vasile, din 3 decembrie 2005, ca : „Sfanțul Sinod de atunci îi anulează rangul de arhimandrit protosinghelului Arăpașu din cauza asocierii sale cu arhiereul-vicar Justinian, prelat perceput că procomunist și care își submnina superiorul - Mitropolitul Irineu” (Care nu era la prima provocare, făcându-i-se o întreagă campanie de calomniere în presa ieșeana iar, mai tarziu, demonstrându-se chiar că a fost otrăvit; în vreme ce, împotriva Episcopului Grigorie care redactase
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
și deferirea la Tribunalul Poporului). De asemenea, în ziarul “Crișana” din 13 ianuarie 2009, Eugen Miron reia informația aducând noi amănunte: „...La începutul anului 1947 Sfanțul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a retras rangul de arhimandrit, din cauza poziției sale procomuniste. Decizia Sfanțului Sinod este publicată în periodicul oficial al Patriarhiei Române, revista "Biserică Ortodoxă Română", nr. 1-3 din ianuarie-martie 1947. Teoctist Arăpașu s-a asociat cu arhiereul-vicar Justinian Marină, prelat perceput de asemenea că procomunist, care-și submina superiorul, mitropolitul
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
de arhimandrit, din cauza poziției sale procomuniste. Decizia Sfanțului Sinod este publicată în periodicul oficial al Patriarhiei Române, revista "Biserică Ortodoxă Română", nr. 1-3 din ianuarie-martie 1947. Teoctist Arăpașu s-a asociat cu arhiereul-vicar Justinian Marină, prelat perceput de asemenea că procomunist, care-și submina superiorul, mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei, prin atacuri în presa cotidiană. Autoritățile comuniste au organizat în paralel scoaterea lui Irineu Mihălcescu din scaunul de mitropolit și înlocuirea să cu Justinian Marină, fapt care a facilitat ascensiunea lui
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
Liturghie în toate sărbătorile. [...] (ASRI, fond „D”, dosar nr. 1775, f. 26-28) Fiind evidență înclinația acestui raport de a acuză toată opoziția de legionarism, ba folosind chiar și termenul de „sindicat legionar”, ca și descrierea situației din unghiul favorabil intereselor procomuniste reprezentate de Justinian Marină, recurgem la câteva informații din volumul semnat de DUDU VELICU: „BISERICĂ ORTODOXĂ ÎN PERIOADA SOVIETIZĂRII ROMÂNIEI, ÎNSEMNĂRI ZILNICE 1945-1947” Ediție îngrijita de Alină Tudor-Pavelescu: Luni, 2 iunie 1947 Maniu, informat de catolici, ca unit, asupra scopului
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
avertiza asupra atacului ce vine dinspre Moscova și a salva parohiile românești de ocupația slujitorilor ruși trimiși de KGB. Dar, decimat, acest grup nu mai are forță de opoziție din anii trecuți, cănd obținea fățiș câștig de cauză în fața asalturilor procomuniste. Acum are o altă structura, măi conspirativa, care se va dezvălui după ce preotul Vasile Leu ajunge la posturile de radio occidentale inițiind slujbele „Bisericii care-i unește în eter pe toți românii”. Predicile lui se sfârșeau duminică de duminică, citând
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
decât să fie slugi recunoscute. De altfel, am avut mereu câte , un judecător sever, la a cărui protecție apelau toți. Pe parcursul vieții mele, n-a fost bine să fii antigerman, antifrancez, antienglez, antiamerican, antisovietic, antislav, în general, anticomunist, iar apoi procomunist. Acum, cel mai grav este să fii antioccidental și, mai ales, antiamerican. Dacă ești antiroman nu-i nicio vină, ba dimpotrivă. Mulți au trăit și mai trăiesc foarte bine comercializând nu numai istoria, ci și antiromânismul. Se câștigă mult mai
PLOUA BACOVIAN… de MIRON IOAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376900_a_378229]
-
pentru o politică de propagandă la adresa Greciei. Continuitatea politicii române în Balcani este remarcabilă. CAPITOLUL III Frumoșii ani șaizeci UN NOU AVÎNT SAU REVOLUȚIE INSTITUȚIONALIZATĂ? România anilor '60 cunoaște un nou climat. Generația militanților, a fanaticilor, care au fost prosovietici, procomuniști sau antisovietici prigoniți și rezistenți, tace. Aceasta nu pentru că a dispărut pentru a ceda locul unor "oameni noi", ea existînd oricum. Această generație s-a maturizat și caută să evite, pentru ea și pentru copiii săi, întoarcerea la epurări și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Paris. Dacă În 1945, cînd a apărut primul său număr, publicau În Cahiers France-Roumanie Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Basil Munteanu, Tristan Tzara, Mihai Șora, Claude Sernet sau Mario Roques, după 1946 a Început să capete o tot mai pronunțată orientare procomunistă, cei menționați fiind Înlocuiți cu autori ca Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Al. Sahia. În acest sens, alegerile din noiembrie 1946 erau prezentate ca fiind „rezultatul voinței românilor”, În timp ce guvernul Petru Groza dovedise că „intenționa să protejeze proprietatea privată”. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decît lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști În timpul războiului a contat foarte puțin În campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au luptat În armata română nu au putut scăpa de vină, fiind de asemenea deportați. Dincolo de acestea, orice urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
suedeză, hindi, franceză, neogreacă, turcă, spaniolă, ivrit, cehă, maghiară, bulgară și esperanto, în România și în străinătate. Ca poet, M. s-a exprimat în primele două decenii de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj explicit antifascist, anticapitalist și procomunist, conform ideologiei epocii. Pe lângă temele oficiale - lupta antifascistă ilegală, instituirea și construcția socialismului real, glorificarea dezvoltării industriale, înfierarea imperialismului, dezarmarea etc. -, sunt „cântate” și dragostea, peisaje evocatoare, locurile copilăriei. În anii ’60, odată cu relativa relaxare a presiunilor ideologice, poetul se
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
și câțiva dintre ierarhii Bisericii ortodoxe au protestat în mod indirect împotriva regimului comunist care a separat Biserica de Stat, ignorând circulara venită de la Ministerul Cultelor care le cerea tuturor preoților să se înscrie în Frontul patriotic, o organizație politică procomunistă. În luna septembrie a aceluiași an, 1948, exarhul Ștafan a fost obligat să demisioneze, iar Sfântul Sinod a aprobat cererea venită din partea Ministerului Cultelor. O altă lovitură dată de guvernul comunist Bisericii a fost adoptarea, în 1949, a unei Legi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
controlul cărora se bazează. Ca urmare, băncile ca instituții și bancherii ca personaje devin extrem de importanți. Cu cât mai radicală este tranziția, cu atât mai importante sunt băncile și bancherii. Cum tranziția postcomunistă este mai radicală decât altele - doar tranziția procomunistă a mai fost la fel de radicală -, căci presupune schimbarea simultană a sistemului politic, a sistemului economic și al structurilor sociale, rareori băncile și bancherii au fost atât de importanți ca în acest tip de tranziție. Și-au dovedit importanța și importanți
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]