31 matches
-
era mare și proastă - prostuțele sunt invențiile noii ere, în care femeia se tot redefinește - iar dascălul Macovei, mic și isteț. Bine că nu ai fost Sânziana că cine știe ce pretenții-stăvilare ai ridica! veți continua cu insistență să mă agresați, Angineriferi Proconsulari Și Dezmăț, călcându-mi drepturile cetățenești în picioare, acum când femeia poate să facă, să ceară, să ofere, să profeseze și să strige orice. Poate vă voi spune despre cele șapte greșeli. Numai șapte? veți sări murmurând: “Degrabă, degrabă să
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
este de la sine înțeles motivul pentru care trebuie să-i acordăm acestui sfânt atenția noastră sporită, să aprofundăm rolul misionar pe care l-a jucat în această parte de lume. Pentru că, așa cum se adresa Sfântul Apostol Pavel creștinilor din Asia Proconsulară, poate și Andrei a spus creștinilor din Scythia Minor: „Nu mai sunteți străini și locuitori vremelnici, ci sunteți împreună cetățeni cu sfinții și casnici ai lui Dumnezeu, zidiți pe temelia apostolilor” (Efeseni 2, 19-20). Dacă ar fi, în cele ce
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
că cineva și-a îndeplinit datoria, iar individul se plătește cu conștiința de-a fi ușurat prin muncă compensatorie, prin sacrificii personale chiar un grăunte din mizeria la care neamul omenesc pare de-apururea condamnat. Pentru a-și permite cineva lefile proconsulare ale anticității și mesele ce costau milioane de sesterții ale unui Lucullus ar trebui să existe sclavia anticității, robia maselor. Și iată ceea ce nu voiește statul modern, a cărui țintă este a nu lăsa ca poporul muncitor să fie măcinat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ecclesiastica tripartita, tradusă de puțină vreme de Cassiodor și Epifanie (cf. p. ???), sau documentele conciliului de la Calcedon ori provenite de la alte episcopate din Orient. Bibliografie. Ediția: PL 68, 969-1052. 6. Victor din Tununa Tununa era un mic oraș din Africa proconsulară. Aici era episcop Victor, un alt adversar al condamnării celor Trei Capitole. Din acest motiv, în jurul anului 555, el a fost trimis în exil de către autoritatea imperială și a trebuit să își schimbe frecvent reședința. A călătorit în Egipt și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tripartita, tradusă de puțină vreme de Cassiodor și Epifanie (cf. p. 000), sau documentele conciliului de la Calcedon ori provenite de la alte episcopate din Orient. Bibliografie. Ediție: PL 68, 969-1052. 6. Victor de Tununa Tununa era un mic oraș din Africa proconsulară. Aici era episcop Victor, un alt adversar al condamnării celor Trei Capitole. Din acest motiv, în jurul anului 555, el a fost trimis în exil de către autoritatea imperială și a trebuit să își schimbe frecvent reședința. A călătorit în Egipt și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
este de fapt, că nimic nu mai seamănă cu vremea când Roma era condusă doar de Se natul Poporului Roman? Gândul îl poartă la actul legislativ care l-a învestit pe Augustus cu puteri ce depășesc cu mult orice putere proconsulară ori tribuniciană. Oftează. Numai că Octavianus a fost dintotdeauna hotărât ca noua constituție să poată fi definită de orice roman prin cuvintele sfințite de tradiție: res publica! — O, Pace! declamă în acest moment Velleius Paterculus. — Pacea este într-adevăr o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Caria... Ctesiphon): drumul trecea prin Imperiul parților și mai apoi al persanilor, avansând spre India și China; b) la sud-vest: pe uscat și pe drumul mării spre coastele Africii de Nord; aici menționăm prezența comunităților creștine din Egipt (Alexandria), Africa proconsulară (Cartagina, Scillium), Numidia (Madaura); în această zonă încep primele folosiri ale limbii latine pentru literatura creștină; c) la nord-vest (mai ales pe calea navigației): insulele (Creta, Cephalonia, Sicilia); Italia meridională, Spania și Gallia (Lugdunum și Vienne pe calea fluvială a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Cristos au schimbat scara valorilor antice, astfel încât violența a fost sancționată: adepții noii religii preferau mai degrabă să fie uciși decât să ucidă, pentru a nu-și păta mâinile sau conștiința. Fost retor la Sicca Veneria (oraș în Africa Proconsulară), autorul, prezentând creștinismul ca nonviolent, preamărește în paralel capacitatea virtuoasă a rațiunii de a rechema omul la conștiința propriilor fapte, abandonând instinctul orgolios și arogant și de a-l canaliza spre Cristos, pe un drum de pace socială. Referindu-se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de la 25 în timpul lui Tiberiu (14-37 p.Chr.), au ajuns după Vespasian (69-79), la 29 și chiar la 30. În mod obișnuit: 8 erau în poziționate Orient, 2 în Capadocia, 4 în Siria și 2 în Egipt; 1 în Africa proconsulară; iar restul în Occident, în cea mai mare parte de-a lungul Rinului și Dunării. Un număr consistent de soldați creștini se afla prezent în: a) Legio XII Fulminata care, după ce a participat la cucerirea Ierusalimului (70 p.Chr.) alături de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și anticreștin, fapt evidențiat de cuvintele de dispreț ale acestuia față de episcopii creștini. Opinia unor istorici potrivit căreia soldații martiri aparțineau doar obiectorilor de conștiință, fără a aparține credinței pur creștine, este considerată neîntemeiată alții, în ciuda apartenenței lor la Africa proconsulară, unde se impusese doctrina antimilitaristă a lui Tertulian mai mult decât în alte provincii. Unii îi văd montaniști pe Maximilian, Marcellus, Tarachus, Probus și Andronicus, martirizați la Anazarb (Cilicia, 304); pe Tipasius, ucis la 304 la Cezareea (Mauritania) pentru că, fiind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
străine celei de stat, care, prin răspândirea lor, acționau în detrimentul religiei romane și, chiar mai mult, tindeau să se universalizeze. Universalizarea creștinismului era un fapt împlinit, pe când cea a maniheilor se afla încă la începutul ascensiunii sale, pătrunsese în Africa Proconsulară, unde proconsulul acesteia, Iulian, a dat un rescript împotriva acesteia, căutând să o distrugă pe cea dintâi și să o oprească pe cea din urmă, considerate în antiteză cu universalitatea Imperiului roman. Preocuparea apărării religiei strămoșești, împotriva unor secte noi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nemenționând astfel martiriul lui Maximilianus, Marcellus și al altor soldați martiri citați acum, probabil fiind convins că aceștia erau uciși mai mult din motive de disciplină internă a armatei, decât din motive religioase. Dacă nu ne-ar fi rămas actele proconsulare și imnurile lui Prudentius nu am fi știut nimic despre acești martiri militari, considerați sfinți de către popor. În primele patru secole nu era sfânt martir numai cine murea pentru credința creștină, ci orice creștin care murea de mâna păgânilor. Pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a cărui obiecție de conștiință pare maturată de anumite considerații morale, superioare motivațiilor potrivnice idolatriei, chiar dacă se poate vedea și prezența acestora din urmă. Evenimentul a avut loc pe 12 martie 295 în forumul din Tebessa, lângă Cartagina, în Africa Proconsulară, pe când provincia africană se confrunta cu rebeliunea mauritanilor împotriva Imperiului roman (287-297). Autoritatea romană nu putea să accepte nici cea mai mică nesupunere din partea provincialilor însetați de independență. Maximilianus, fiul temoniarius Fabius Victor, recrutat pentru serviciul militar este prezentat ca
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
obștești, adică pe legi” . Punându-se la adăpostul „sistemului constituțional” conferit de Regulamentele Organice, Rusia avea posibilitatea de a interveni în mod legal în Principate, asigurându-și rolul de arbitru. In fond, Regulamentul Organic reprezenta „o veritabilă chartă a protectoratului proconsular ” al Rusiei. Prin Convenția ruso-turcă, semnată la Petersburg, la 7/29 ianuarie 834, Poarta recunoștea Regulamentul Organic. Se prevedea ca primii domni ai Principatelor să fie numiți de către cele două puteri semnatare ale Convenției. în consecință, pe data de 22
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Caius în Senat (anul 5 î. Hr.), l-a prezentat drept princeps iuventutes și l-a făcut comandant al cavaleriei, iar apoi în anul 2 î. Hr., Lucius a primit aceleași onoruri ca și fratele său. Caius a fost investit cu putere proconsulară asupra întregului Orient și trimis în provinciile de acolo unde trebuia să-și facă un mare renume. În mijlocul unei curți fastuoase formată din regi vasali și prieteni apropiați, tânărul căruia i se deschidea cel mai frumos viitor a primit, la
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
în parte era grijuliu de propria lui soartă. Oficial continuau să-l slăvească pe Seianus, între alte motive deoarece Tiberius, odată cu Caius, îi acordase atât lui Seianus cât și fiului acestui un sacerdoțiu. A mai fost onorat și cu puterea proconsulară și printr-un decret, se recomanda tuturor celor ce aveau să devină consuli să ia exemplu de la zelul lui Seianus, din timpul magistraturii sale. Tiberius l-a cinstit așadar cu un sacerdoțiu, dar nu l-a chemat la el, dimpotrivă
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
cu aspect inițial de hiperemie, apoi cu exudat opalin, organizat sub forma falselor membrane. Extină în perioada de stare către luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alte-rare senzorială. Difteria laringiană sau crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestânduse mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
publicată în „Contemporanul”4, la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în ipostaza memorialistului afectuos - schițează admirabile portrete unor familiari ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: „La Sburătorul, patronat de figura proconsulară a lui E. Lovinescu, tăiată în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne de o distincție nespusă, care a fost Hortensia PapadatBengescu, alături de chipul brăzdat al lui George Brăescu, de silueta spirituală de neuitat a lui Ticu Archip (de care
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
prezenta ca semne clinice: distensia venelor toracice - 65%, distensia venelor gâtului - 55%, edem facial și cervical - 40-45%, edemul trunchiului și extermităților superioare - 10-40%, pletora feței și cianoză - 15%, paralizia corzilor vocale - 3%, sindrom Claude-Bernard-Horner - 3%, distensia venei antecubitale, gât gros (proconsular), paralizia nervului frenic, chilotorax, zgomote cardiace anormale, retinopatia maculară, edem lingual, laringian, papilar. Iar simptomele pe care le acuză pot fi: dispnee - 50%, senzație de presiune la nivelul gâtului, cefalee, durere toracică, tuse, disfagie, obnubilare, acufene, tulburări de vedere, amețeli
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
angină exudativă, cu exudat opalin, care se organizează sub forma falselor membrane. În perioada de stare, pseudomembranele se extind pe luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alterare senzorială. Difteria laringiană (crupul difteric) Crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestându-se mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
adenopatiilor (mărirea ganglionilor care în mod normal nu se palpează) și caracterele lor. În leucemia limfatică cronică adenopatia generalizată este semnul major de boală, în timp ce limfomul Hodgkin debutează cu adenopatie cervicală. Dacă este bilaterală apare un aspect sugestiv numit "gât proconsular". Hepatomegalia apare în anemiile însoțite de hemoliză (Biermer, anemii hemolitice) caz în care se însoțește de paloare, subiter/icter franc. În leucemii, limfoame, paraproteinemii apare prin activarea focarelor extramedulare de hematopoieză. Splenomegalia se depistează și se caracterizează prin palpare. Există
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
României, aprilie 12, 2011, cu tema Tradiții Pascale. Au fost oferite materiale de promovare a programului Paște în Bucovina colegilor deputați și membrilor Grupului Ecumenic de Rugăciune.) Ora de religie Anul 156 după Hristos, în orașul Smirna din provincia Asia Proconsulară: unsprezece creștini sunt aduși în circul orașului înțesat de oameni. Proconsulul i se adresează celui mai cunoscut dintre ei, bătrânul episcop Policarp: „Jură (pe zei) și te voi elibera, blestemă pe Hristos !”, iar Sfântul Policarp i-a răspuns: „De optzeci
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
evocare publicată în "Contemporanul" , la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în ipostaza memorialistului afectuos - schițează admirabile portrete unor familiari ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: "La Sburătorul, patronat de figura proconsulară a lui E. Lovinescu, tăiată în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne de o distincție nespusă, care a fost Hortensia Papadat-Bengescu, alături de chipul brăzdat al lui George Brăescu, de silueta spirituală de neuitat a lui Ticu Archip (de care
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
stipula: „în viitor, nu va putea fi introdusă în Regulamentul Organic vreo modificare decât în urma unei autorizații prealabile a Porții, cu asentimentul Curții protectoare a Rusiei. Sesizând implicațiile acestui paragraf, Nicolae Iorga avea să denumească întregul document - Charta a protectoratului proconsular - domnitorii având de facto atribuțiile unor „prefecți ai Rusiei”, după expresia lui Bois le Comte. Principalele reforme introduse de Regulamentele Organice sunt: separația puterilor în stat - cea executivă, exercitată de domn, ale cărui atribuții sunt limitate, și de departamente - cea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a face față cu vandalilor în 441. Imperiul de Apus în timpul lui Valentinian al III-lea a închis un tratat în 442. Conform tratatului, vandalii au câștigat Byzacena, Tripolitania, o parte din Numidia, și a confirmat controlul lor asupra Africii proconsulare. În timpul următorilor treizeci și cinci de ani, cu o flotă uriașă, Genseric a jefuit coastele Imperiilor de Est și de Vest. După moartea lui Attila, regele hunilor, romanii și-au putut permite să-și îndrepte atenția înspre vandali, care controlau unele dintre
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]