2 matches
-
Binecuvântează, Doamne, România! Nu mai trec prin iarbă stelele din gânduri, Cănd răsare luna, lin, pește pământuri, Nu se mai prelinge harul, dintre nouri Inima jelește cu prelungi ecouri, Parcă nu-s pe dealuri turme, ca odata Suferă pădurea rasă, procustată, Muntele, pleșuvul însetat îmi pare, Stăncile, uscate, scrijelesc pe zare. Arde din înalturi soarele, ca focul, Pasărea-însetată nu-și găsește locul, Porțile închise stau sub lacăt, mute Nu mai are cine, doina, să te-asculte. Fluierul, la stana, stins mai
BINECUVÂNTEAZĂ, DOAMNE, ROMÂNIA! de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1470059824.html [Corola-blog/BlogPost/375861_a_377190]
-
tâlharul care impunea oaspeților, aduși cu forța, o încadrare într-un spațiu socotit ideal. Titlul romanului este simbolic; Patul lui Procust poate fi societatea ostilă valorilor, impunând anumite dimensiuni, în care eroii nu se pot încadra și devin procustanți și procustați, în același timp. Până la un punct, destinele personajelor masculine sunt la fel de tragice. G.D. Ladima, un poet împins la marginea societății, își caută alinarea în iubirea față de vulgara Emilia, dar încercarea sa eșuează. Fred Vasilescu, fiul unui industriaș, spirit monden, diplomat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]