25 matches
-
Se înconvoaie timpul, materia e vis... Pășesc spre nemurire, în propria-mi neființă, Structuri atemporale de amalgam încins. Memoria erupe... Ce nu a fost se-ntoarce.. Nu văd îngeri sau diavoli, arhangheli sau prooroci, Dinspre-nceputuri lude, spre clipe noi, prodige, Pe aripi largi de fluturi ne poartă inorogi. Cosmogonia minții nu-i întâmplare pură... În noi sunt universuri, lumini și umbre reci, Iubiri, resentimente, indiferență, ură, Sunt amăgiri perene în temporale teci. Religii, științe , dogme pășesc pe-aceeași Cale... Ființă
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1452362801.html [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici țară, nici trecut, Monarhi sau dinaștii celebre, Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Sunt fiii buni ai unui timp Apus, demult, cu nepăsare... În ritm de tobe, vis trecut, Se arcuiește-o dansatoare. Simt adieri de vremuri vii, Se prăbușesc vechi catedrale, E-un timp păgân, lud, fericit
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
lud, fericit, Religii noi devin formale. Țiganii?... Dorm sub coviltir, Spre dimineață, după nuntă, Pășesc tăcuți cu-al morții gir, Cu-n secol lumea-i mai cărunta... Nu au nici țară, nici trecut ( Monarhi ori dinaștii celebre ), Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: ȘATRA ( trec țiganii ) / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
Compania Aviatică Română TAROM și de aici la translator, interpret și cenzor acreditat al Guvernului Australian). Limitându-mă la a vorbi doar într-un context artistic, afirm că George Roca se impune printr-o implicare prolifică pe plan cultural, promovând, prodig, o seamă de oameni care demonstrau înclinații literare, colaborând cu diverse publicații din România și din străinătate. Folosesc această formă de exprimare („din România și din străinătate”) pentru că, dintr-o firească noblețe de caracter, George Roca, deși stabilit într-o
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucian_dumbrava_1453735383.html [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SUFLET DE COPIL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Aș vrea sufletul să mi-l simt Ingenuu, de copil... Doar ei au suflet lud, curat, Prodig, viu, versantil. Fecioara-n alb m-a părăsit Iar timpul a-nnoptat - Copilărie, tu ai fost Fecioara ce-a plecat. Lacrimi de dor mă adumbresc Când mă gândesc la ea Păcat că te-am pierdut... Ești vis, Copilăria mea. Întoarce-mi
SUFLET DE COPIL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1464769561.html [Corola-blog/BlogPost/385303_a_386632]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > SEPTEMBRIE Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Peste oraș se-așează prima brumă... Anii trecuți îmi răscolesc prin oase, Orașul pare năclăit cu humă De ploile prodige, reci și groase. De-o săptămână supărat e cerul, Întunecându-mi inima și gândul, Mă simt bătrân și coroziv ca fierul, Stă optimismul așteptându-și rândul. E prima brumă... Uit ușor de ploaie, Pădurea îmbrăcată-n strai de nuntă Îmi
SEPTEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1443378132.html [Corola-blog/BlogPost/377535_a_378864]
-
voia sorții, mai pâlpâie abia. De-acum, impertinența-i în largul ei oriunde Și niciun mag nu poate s-o bage la podvig; De-a lungul și de-a latul, doar piezele imunde Foiesc prin atmosferă ca-ntr-un sabat prodig. Așijderea dau iama jigodiile care Se lăbărțează-n vatra unui întreg popor (Hâzanii succesive pe sticlă și-n ziare): Să lumineze plebea taman cu "doxa" lor. Și cine să priceapă de unde-atâta ură, De unde-atâtea zoaie prin fleancă li se
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
12 la 13. Fără reluare! Despre Bogdan Șerban: Introspect, articulat, decibeli, dicție, entuziast, trupa, elocinta, playlist, oral, reacțiune, transparent, revoltat, coleric, cultura, improvizație, insolent, hedonist, tumultos, vocal, jingle, independent, blank, improvizație, blasfemic, concupiscent, agasant, progresist, buclă, firesc, scrupulos, recalcitrant, obscurantist, prodig ... restul e radio. Despre Mihai Dinu: 12 ani... fan Joe Dolan 13 ani... primul contact cu AC/DC, căzut tare pe gânduri 14 ani... primul concert, lăsat o bucată pantalon într-un gard 21 ani... prima emisiune radio fără Rudotel
Top Show nou-nout la Radio Guerrilla by http://www.zilesinopti.ro/articole/1700/top-show-nou-nout-la-radio-guerrilla [Corola-blog/BlogPost/99715_a_101007]
-
România, anume 2,4 milioane de euro, fiind de fapt un proiect vechi de 13 ani al lui Caranfil. Conform spuselor regizorului, cartea din 1988 a tatălui său l-a introdus în atmosfera Bucureștiului acelor ani: "„Ce vremuri! Un enfant prodige de 19 ani, care amestecă frustrări și orgolii într-un proiect cinematografic de o ambiție gigantescă, invers proporțională cu statura lui! Un «producător» mesianic și vizionar care conversează direct cu Dumnezeu [...]! Ce vremuri”". Este de remarcat că în pofida informațiilor documentate
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Și astăzi, când M. Sa Țarul împărțește cu oștirea română pericolele și privațiunile războiului, când primește decorațiunea și medalia Virtuței a statului român, când acordă suveranului nostru distincțiuni care nu se dau decât suveranului unui stat independent, când ni se prodigă onorurile și decorațiunile (Trop de fleurs, trop de fleurs am putea striga), diplomația roșie ne declară că sîntem stat vasal și că nu putem trata. Așadară când vine vorba de interese pozitive, la un tratat în formă, d-nii Cogălniceanu și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
daruri deghizate", însă vocea acesteia era acoperită de zgomotul asurzitor al declasaților plătiți din iubitul buget proporțional cu insultele și vociferările lor. Alături cu sleirea resurselor, prestigiul țării față cu pretențiunile bancherilor străini devenise mai umilitor decât al unui bătrân prodig sau fanfaron desculț. Se văzu atunci, fapt unic în istoria statelor independente, milioanele Regatului român secuestrate la Berlin de către un sindicat de bancheri lacomi și perfizi. Guvernul, care profita de toate ocaziunile spre a se tămâia cu gloria fictivă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
A cincea stare, o rudă vârstnică i-a scris lui Camon o scrisoare lungă, care este un text extraordinar. Este vorba despre o critică intolerantă și indignată, dar, în același timp, nespus de delicată a romanului „fiului risipitor” sau enfant prodige, roman considerat scandalos și nedemn, deoarece folosește și manipulează personaje și evenimente adevărate, cu inexactitate, cu tendențiozitate, cu lipsă de pudoare, din interes moral, cu viclenie. Pe scurt, o carte ce discreditează și dezonorează familia Camon și sărmanul său sat
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din Iași, la 2 iunie 1817: „... Aici lumea s-așteaptă la depunerea domnitorilor, deși după tratate urmează ca ei să ocârmuiască încă aproape trei ani. S-ar părea că domnii actuali ar fi învinovățiți că au favorizat venalitatea slujbelor, au prodigat titlurile de boierie și au cruțat prea puțin țările în multe privințe. Principele Caragea este acuzat că ar fi ocârmuit în chip tiranic, dar această învinovățire nu poate fi făcută domnului Moldovei, căruia i s-ar putea reproșa prea multă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cea mai bună sportivă din România și Balcani 1976 este declarată cea mai bună sportivă din lume TEXTUL DESPRE NADIA COMĂNECI existent în Muzeul Olimpic de la Lausanne, sala Marilor Glorii Sportive ale Secolului XX "Dix sur dix gymnaste ballerine et prodige. Nadia Comăneci donne en recital de grace absolue sept fois la note maximale aux jeux de Montreal en 1976. Le monde entier, admiratif, n'en est pas encore revenu tant la perfection deroute et chavire aerienne. La jeune roumaine s
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
pentru temperamentul lor prea excesiv și neglijat În viața con jugală, sau chinuit de nimfomanii și obsedat de lascivități târzii, proprii vârstei lor critice. Când te gândești, dom’le (Îmi zic eu astăzi), În ce atârnă soarta carierei unui june prodig cu tinerețile lui la 17 ani! Un lapsus, cât de cât, În acel „liber-arbitru“, cât putea să-l aibă la această vârstă un mucos ca mine, și altul ar fi fost Întreg cursul vieții mele!... ...Ca atunci când, mult mai târziu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din lume și sunt traduse în toate limbile. Obiectiv, și în timp și în spațiu, activitatea lui din străinătate o depășește pe cea din țară. De fapt nu a făcut decât să confirme eclatant, la scara mapamondului, ceea ce acel enfant prodige din anii treizeci nu doar promisese, dar chiar realizase strălucit acasă. Eu unul, dacă mi se admite să-mi spun părerea, găsesc în Mitul reintegrării, în Comentarii la legenda Meșterului Manole, în Cosmologie și alchimie babiloniană, în Alchimie asiatică, într-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mod fatal, din retorica și imaginarul celor doi". Adevărul e că, retrospectiv vorbind, C. M. I,, cum îi vor spune generațiile de studenți, dar și prietenii, mulți și totuși foarte puțini (ca și în cazul lui Nichita), a fost un enfant prodige și totodată terrible al comparatismului românesc, al italianisticii, al eseului critic multidisciplinar, lansând în România acelor ani grile interpretative de anvergură europeană tip Jacques Derrida, Gérard Genette sau Gilles Deleuze. Pe scurt, nu ne temem să spunem că acel coleg
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Geo Vasile În memoria noastră pasivă Bianca Marcovici se înscrie că enfant prodige al școlii române de violonistica, ceea ce ni se confirmă în pagina de "Date biografice" a volumului recent de versuri Amprente, Ed. PAPYRUS, Țel Aviv, 1999. Aflăm totodată că în paralel cu concertele și turneele în țară și străinătate, aplaudata solista
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
în tinerime și că limba din el ar putea să devină limba urmașilor îi provoacă o adevărată spaimă 1 . Intrând în detalii, el recomandă Academiei să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor românești și în etimologism și să nu fie "prodigă" în neologisme 2. Să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor, căci slavonismele - mai ales de ele era vorba - sunt justificate prin uz, și dacă le-am alunga, am răpi originalitatea limbii române, care, în deosebire de alte limbi romanice (care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
datorite influenței a doua slavone, traducerilor bisericești, și încă acele care fac parte din limba bisericească actuală nu trebuiesc înlocuite decât foarte încet, pentru că limba bisericească are un caracter venerabil, care cu greu poate fi atins 3 . Să nu fie "prodigă" în neologisme, căci nu sunt necesare decât acele neologisme, care denumesc idei ori lucruri 1 Scrieri literare și istorice, II, p. 320, 330, 370, 405. ăIbrăileanu citează și trimite la ediția în trei volume, Buc., Socec. Trimiterile de mai sus
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasa și calma frenezie a unei nații atît de, în sfîrșit, permisiv-înțeleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul. 23 iunie Agapa din seara asta e prodigă. Ce nu-i pe masa locantei! (locantă blazonată cu parafraza la " Somnoroase păhărele", aducîndu-ne lăutărește aminte că în cotloanele astea voroveau Creangă cu Eminescu). Dar ce nu-i pe masa oferită nouă, amicilor indigeni, de demult plecatul din țară, protagonistul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
donc soit votre étude unique, Auteurs qui prétendez aux honneurs du comique. Quiconque voit bien l'homme, et d'un esprit profond, De tant de cœurs cachés a pénétré le fond; Qui sait bien ce que c'est qu'un prodige, un avare, Un honnête homme, un fat, un jaloux, un bizarre, Sur une scène heureuse il peut les étaler, Et les faire à nos yeux vivre, agir, parler. Présentez-en partout les images naïves; Que chacun y soit peint des couleurs
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Vernant, J.-P. și Détienne, M. (coord.), (1979), La cuisine du sacrifice en pays grec, Paris ștrad. it., La cucina del sacrificio in terra greca, Torino, 1982ț. Divinația Bloch, R. (1963), Les prodiges dans l’antiquité classique, Paris ștrad. it., Prodigi e divinazione nel mondo antico, Roma, 1977ț. Del Corno, D. (1992), „Mantica, magia, astrologia”, În M. Vegetti (coord.), Il sapere degli antichi, vol. III, Introduzione alle culture antiche,Torino, pp. 279-294. Edelstein, E.J. și Edelstein, L. (1945), Asclepius. A Collection
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În propriile Învățături, În propriile rituri și În propriile privilegii. BibliografieTC "Bibliografie" Sunt semnalate numai lucrările și articolele cu caracter general. Bayet, J. (1929), Herclé. Etude critique sur les principaux monuments relatifs à l’Hercule étrusque, Paris. Bloch, R. (1976), Prodigi e divinazione nel mondo antico, Milano. Catalano, P. (1966), Contributi alio studio del diritto augurale, Torino. Clemen, C, 1936), Die Religion der Etrusker, Bonn. Cornelia, A. (1978), Il materiale votivo tardo di Gravisca, Roma. Cornelia, A. (1982), Il deposito votivo
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Équinoxe) (Miclău, 1978 : 325) ; " setea de mântuire " " la soif du salut " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281) ; " la soif de rédemption " (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " la soif de rédemption " (L'âme du village) (Stolojan, 1992 : 43) ; " minunea " " le prodige " (Bunăvestire/Annonciation) (Loubière, 2003 : 63) ; " liturgic astrul mă-ntâlnește-n vai " " l'astre liturgique me rencontre seul " (Răsărit magic/Lever magique) (Miclău, 1978 : 433) ; " patrafir " " étole " (Tămâie și fulgi/Encens et neige) (Miclău, 1978 : 231) ; " étole sacerdotale " (Encens et neige
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]