86 matches
-
brusc doar cînd e privită din afară, dar în interior ea seamănă cu o mocnire înceată culminînd într-o izbucnire bruscă. Vulcanul erupe repede după o îndelungată acumulare. Sau, în termeni de patologie, orice boală e precedată de o perioadă prodromală a cărei lipsă de simptomatologie îți poate da impresia că, atunci cînd simptomele apar, ele apar din senin. În realitate, din senin nu apar decît minunile. Nu întîmplător Henry Chadwick, specialist în teologie creștină și profesor la Universitatea din Cambridge
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
de personalitate (trăsături de tip schizotipal), disfuncționalități cognitive (deficit de atenție, alterări ale memoriei de lucru), inabilitate relațională socială. În această etapă se evidențiază la peste 50% din pacienți semne minore neurologice (semne piramido-extrapiramidale, dismetrii, dificultăți de orientare stânga-dreapta). Etapa prodromală, caracterizată prin scăderea semnificativă a capacităților cognitive și pierderea tangențială a contactului cu realitatea (retragerea socială și inabilitatea de prospectare a viitorului). Primul episod psihotic, caracterizat mai frecvent prin simptomatologie predominent pozitivă. Remisiunea, definită prin următoarele criterii: ideație delirantă; dezorganizare
Peste 500 de mii de români sunt schizofrenici () [Corola-journal/Journalistic/70584_a_71909]
-
În situații de urgență cu potențial letal, se pot administra corticosteroizi. ... – Pentru tratarea sindromului de eliberare de citokine asociat cu administrarea tisagenlecleucel nu se recomandă administrarea antagoniștilor factorului de necroză tumorală (TNF). Severitatea sindromului de eliberare de citokine Tratament Sindrom prodromal: Febră de grad scăzut, fatigabilitate, anorexie Se observă pacientul; se exclude diagnosticul de infecție; se administrează antibiotice conform recomandărilor locale dacă pacientul este neutropenic; se asigură susținere simptomatică. Sindromul de eliberare de citokine care necesită intervenție ușoară – unul sau mai
ANEXE din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251585]
-
În situații de urgență cu potențial letal, se pot administra corticosteroizi. ... – Pentru tratarea sindromului de eliberare de citokine asociat cu administrarea tisagenlecleucel nu se recomandă administrarea antagoniștilor factorului de necroză tumorală (TNF). Severitatea sindromului de eliberare de citokine Tratament Sindrom prodromal: Febră de grad scăzut, fatigabilitate, anorexie Se observă pacientul; se exclude diagnosticul de infecție; se administrează antibiotice conform recomandărilor locale dacă pacientul este neutropenic; se asigură susținere simptomatică. Sindromul de eliberare de citokine care necesită intervenție ușoară – unul sau mai
ANEXE din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251585]
-
de citokine - Tratament - Se observă pacientul; se exclude diagnosticul de infecție; se administrează antibiotice conform recomandărilor locale dacă pacientul este neutropenic; se asigură susținere simptomatică. - Se administrează antipiretice, oxigen, fluide intravenos și/sauvasopresoare în doză mică, după cum este necesar. Sindrom prodromal : Febră de grad scăzut, fatigabilitate, anorexie Sindromul de eliberare de citokine care necesită intervenție ușoară – unul sau mai multe dintre următoarele simptome : Febră mare Hipoxie Hipotensiune arterială ușoară - mare nu mai sunt necesare, apoi doza se reduce treptat. Sindromului de
ANEXĂ din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261213]
-
nu se recomandă administrarea antagoniștilor factorului de necroză tumorală (TNF). - Severitatea sindromului de eliberare de citokine - Tratament - Se observă pacientul; se exclude diagnosticul de infecție; se administrează antibiotice conform recomandărilor locale dacă pacientul este neutropenic; se asigură susținere simptomatică. Sindrom prodromal : Febră de grad scăzut, fatigabilitate, anorexie - Se administrează antipiretice, oxigen, fluide intravenos și/sau vasopresoare în doză mică, după cum este necesar. - mare nu mai sunt necesare, apoi doza se reduce treptat. Sindromul de eliberare de citokine care necesită intervenție ușoară
ANEXĂ din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261213]
-
și el poate fi de următoarele forme: a) brusc, ca în cazul stărilor reactive, nevroze, episoade confuzionale etc.; b) lent și progresiv, ca în cursul demențelor, al psihozelor etc. Evoluția clinică propriu-zisă cuprinde mai multe faze și anume: a) faza prodromală, corespunzătoare debutului, a manifestărilor sub-clinice; b) faza de stare, în cursul căreia asistăm la manifestarea propriu-zisă a desfășurării evoluției clinice a bolii psihice; c) faza terminală, de retragere a simptomatologiei clinice, de remisiune a tulburărilor. Modalitățile de evoluție clinică în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decât în mod obișnuit. Stările de hiperstezie pot apare în următoarele situații: a) stări de oboseală prelungită sau surmenaj; b) în stadiile de debut ale unor boli psihice; c) în perioada de instalare a unui sindrom confuzional; d) în stadiile prodromale ale unor boi infecțioase; e) în cursul perioadelor de convalescență după bolile infecțioase. Tot în sfera hiperstiziilor se mai situează și imaginile eidetice care sunt reprezentări foarte clare, aproape cu caracter perceptiv net, ale unor fenomene anterior percepute. 2) Hiposteziile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un bolnav cu „alcoolism cronic”. Pentru Marchand și Courtois, delirium tremens trebuie înțeles ca o formă particulară de „encefalită psihotică acută”. Din punct de vedere psihopatologic, delirium tremens se caracterizează prin următoarele tulburări: a) criza este precedată de o stare prodromală cu tulburări de somn, coșmaruri sau insomnie totală; b) ulterior apare o cefalee constantă, cenestopatii difuze cu caracter penibil, tulburări gastro-intestinale și tremurături generalizate; c) se instalează o stare de neliniște agitată, angoasă, transpirații, tahicardie, tulburări neurovegetative, evoluând către o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
observă (ori s-au observat în cursul bolii) tulburări caracteristice în gândire, percepție, dispoziție, conduită sau personalitate de preferintă cel puțin două dintre aceste tipuri de tulburări. Diagnosticul se va limita la afecțiuni cu evoluție prelungită deteriorativă sau cronică. Simptome prodromale în debutul schizofreniei Problematica “anticipării” debutului acestei tulburări psihice grave, ridică pe bună dreptate, întrebarea în ce măsură pot fi decelate simptome “de avanpost” sau prodromale, care să sugereze pentru medicul practician dezvoltarea unei schizofrenii ulterioare. Nu foarte multe simptome au putut
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tipuri de tulburări. Diagnosticul se va limita la afecțiuni cu evoluție prelungită deteriorativă sau cronică. Simptome prodromale în debutul schizofreniei Problematica “anticipării” debutului acestei tulburări psihice grave, ridică pe bună dreptate, întrebarea în ce măsură pot fi decelate simptome “de avanpost” sau prodromale, care să sugereze pentru medicul practician dezvoltarea unei schizofrenii ulterioare. Nu foarte multe simptome au putut fi izolate și analizate statistic, însă 14 au prezentat o frecvență suficient de semnificativă. Ele sunt reprezentate mai jos: Simptom Ticuri Dispoziție fluctuentă Dezinteres
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
imediat. Din aceste considerente el nu poate fi înțeles decât prin referire la organizarea afectivă și relațională a grupului său familial. în fine, o altă problemă ce se cere a fi lămurită, înainte de a aborda orice discuție referitoare la simptomatologia prodromală (veritabile “simptome de avanpost” sau “santinelă”) este acea a clarificării diferențerii modalităților de debut utilizate: acut, subacut și insidios (termen pe care l-am preferat celui de “cronic”intrucât ni s-a părut mai puțin ambiguu). în acest sens am
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care ar putea fi valoarea diagnostică și/sau prognostică a acestora. Datele găsite par să indice faptul că pacienții de sex masculin, cu vârste sub 25 de ani (de regulă) par să prezinte o incidență mai crescută a unor caracteristici prodromale printre care tendințele de izolare și contactele dificile cu anturajul, precum și un nivel scăzut de adaptare premorbidă socială, familială, profesională compatibile cu riscul de a dezvolta un debut acut sau subacut a unei tulburări din spectrul schizofreniei. Referința la un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau schizotipale printre rudele biologice, de diverse grade, ale persoanelor cu schizofrenie. Pe de altă parte însă, trăsăturile schizotipale sunt legate fenomenologic cu schizofrenia; în fapt 5 din 8 criterii pentru definirea personalității schizotipale (DSM) sunt aproape identice cu criteriile prodromale ale schizofreniei! Posibilitatea unei continuități etiologice între aceste trăsături etiologice și schizofrenie merită desigur cercetări ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și personalitatea schizoidă aparțin împreună unui spectru al schizofreniei. Rămâne în continuare deschisă perspectiva ca simptomatologia prodromală din schizofrenie (ce este foarte asemănătoare din punct de vedere fenomenologic cu trăsăturile schizotipale) să sugereze nucleul acestei maladii. Date cumva asemănătoare (Holden 1987; McGuffin et al, 1991; Castle et al, 1993 etc.) Sunt raportate și pentru tulburările de personalitate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
predictor important al evoluției primului episod de schizofrenie. Durata simptomelor psihotice înainte de tratament pare să fie intim asociată atât cu timpul de remisiune cât și cu nivelul de remisiune. O durată mai lungă a bolii din momentul debutului oricărui simptom prodromal, pare a se asocia cu o evoluție defavorabilă și un răspuns mai slab la tratament Diferențele legate de sex în privința duratei bolii, sugerează că această variabilă ar putea avea o importanță considerabilă din punct de vedere prognostic Există o asociere
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Suprapunerea operativă a simptomatologiei depresive din schizofrenie este doar până la un punct similară cu cea întîlnită în tulburările depresive, iar factorii HAMILTON-DEPRESIE (și implicit MADRS) nu sunt corelați decât într-un procent ce variază între 48-80%. Simptomele depresive au fost prodromale în recăderile psihotice doar într-o proporție puțin semnificativă statistic (17% din ele). Capitolul 5 Principii generale de strategie terapeutică în debutul schizofreniei Farmacoterapia 1. Considerații generale. Pentru psihiatrul care se angajează într-o relație terapeutică cu un schizofren, este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ulterior, în special strategii cognitive: modificarea atenției, autoverbalizare; strategii comportamentale (creșterea sau diminuarea interacțiunii sociale de exemplu); modificări fiziologice (strategii de relaxare, exerciții respiratorii). Alte alternative de terapii asociate 1. Programe speciale pentru intervenție precoce Intervenția precoce la apariția simptomelor prodromale pote fi eficientă în prevenirea recăderii și a respitalizării și este parte a managementului psihiatric (Brooker et al., 1992; Huddleston, 1992; Birchwood et al., 1992). Studiile au arătat că recăderea este de obicei precedată de apariția unor simptome prodromale, care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomelor prodromale pote fi eficientă în prevenirea recăderii și a respitalizării și este parte a managementului psihiatric (Brooker et al., 1992; Huddleston, 1992; Birchwood et al., 1992). Studiile au arătat că recăderea este de obicei precedată de apariția unor simptome prodromale, care pot dura câteva zile, câteva săptămâni sau chiar mai mult. Asemenea schimbări, ce preced recăderea, indică ori emergența unor noi simptome ori amplificarea simptomelor deja existente în tabloul clinic. Pe lângă simptomele citate, schimbările în comportamentele observabile sunt notate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
grija pentru aspectul exterior. Mai multe studii controlate (Bagne & Lewis, 1992; Flanagan, 1992; Hunter & Storat, 1994; Mueser et al., 1992, Wong, 1993; Cramer et al, 1992) au demonstrat că programe specifice pentru informarea pacienților și familiilor cu date despre simptomele prodromale și intervenția timpurie, pot fi utile la apariția simptomelor, în vederea reducerii ratei recăderilor. 2. Alte programe de intervenții comunitare Pentru cei mai mulți pacienți locul principal de tratament îl constituie comunitatea și nu spitalul psihiatric. Mulți suferinzi cu schizofrenie îAPRegistrează un deficit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
modalități terapeutice ar fi observabile. - Nivelul adaptării sociale și apariția diskineziilor tardive par mai curând dependente de dozele de antipsihotice decât de caracterul intermitent/continuu al tratamentului. - Instituirea curelor discontinui presupune existența unor posibilități de intervenție precoce, odată cu apariția simptomelor prodromale ale unei eventuale recăderi: aceasta presupune o urmărire psihiatrică atentă și o bună relație terapeutică cu pacientul și anturajul său. - Utilizarea curelor intermitente poate fi luată în discuție (înafara condițiilor menționate) la pacienții capabili să tolereze o întrerupere de câteva
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o bună relație terapeutică cu pacientul și anturajul său. - Utilizarea curelor intermitente poate fi luată în discuție (înafara condițiilor menționate) la pacienții capabili să tolereze o întrerupere de câteva săptămâni (de regulă patru) a terapiei neuroleptice. Pacienții care manifestă simptome prodromale ale fazei de recădere încă de la momentul diminuării sau sistării neuriolepticului nu pot beneficia de astfel de cure. - Foarte important: curele intermitente pot pune probleme ulterioare de complianță din partea pacientului. Capitolul 7 Problema profilxiei în asistența debutului schizofreniei 1. Profilaxia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihice, doar în prezența unui mediu familial disturbat. Mai mult, impactul unor relații familiale disturbate pare a fi maximal în prezența unui genotip cu risc vulnerabil (Tienari, 1990 b). Programele speciale pentru intervenție precoce, vizează intervenția promptă, la apariția simptomelor prodromale ale bolii. O asemenea acțiune pote fi eficientă în prevenirea recăderilor și a respitalizărilor ulterioare și este parte a managementului psihiatric. Numeroși autori (Bland et al., 1976; Fenton et al., 1991; Huber et al., 1980; McGlashan, 1986, ș.a.) subliniază faptul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]