388 matches
-
a iscat, la noi, încă din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, o aprigă discuție pe tema nespecificității lui. Contestarea lui a fost începută, în chip paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se știe, a fost culegător de producțiuni populare și doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Și totuși, P. Ispirescu a atacat cu înverșunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureștene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
n-aș vrea să par trufaș și să zic, precum Arghezi, �am rămas debutant în perpetuitate". N-am reușit să debutez, cum mi-aș fi dorit, nici în pioniereștile reviste de pe-atunci �Luminița", nici în �Cutezătorii", deși am trimis producțiuni la redacțiile lor bucureștene, am debutat târziu, întâi într-o revistă manuscrisă (am �scos" doar două numere, dacă bine îmi amintesc) pe care noi elevii dintr-a XI-a am editat-o botezând-o �Răcnetul elevilor", apoi în revista �Zorile
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
ingerințelor politice, a interdicțiilor și a indicațiilor cenzurii, începând din deceniul șapte, autorul care se respectă va acționa după o intransigentă morală a "lucrului bine făcut". A crea un obiect de artă adevărat echivalează de fapt cu lupta împotriva falselor producțiuni impuse de comunism, polemizând indirect cu propaganda "literaturii angajate" agreate de partid. Autonomia esteticului va fi astfel maxima victorie a autorilor, ultima redută în fața imixtiunii puterii politice, cetatea ideală pe care scriitorii o recuceresc integral spre mijlocul anilor '60, refugiindu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
terenul moral și intelectual. Statul poate decreta și face să se execute încă trei poduri pe Dunăre, treizeci de vapoare pe mare, trei sute de mii de armată și așa mai departe; asta se poate; dar artă, literatură, filosofie!... Pentru aceste producțiuni ale spiritului omenesc trebuie - ceva mai mult decît un stat politic - o societate așezată de pe vremuri. O așa societate, în urma prefacerilor din Europa în secolul acesta, nu o avem. La noi n-avem azi decît o strînsură de lume din ce în ce mai
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul... (această ingenioasă și minunată producțiune a tehnicei moderne", azi regina Elisabeta)... "bulevardul Pake... bulevardul Colței" la început. Intre aceste artere majore se plasează un întreg hățiș de "strade" mai mari sau mai mici precum "Lipscani... Cuza-Vodă... Cuțitul de argint... Strada Uranus... Stirbei-Vodă... Brezoianu... Popa Tatu
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Păcii, pe care înaltă ființă franco-anglo-americană îl pusese de vreo douăzeci de ani în executare, trebuia în curînd să fie împins în afara din matcă în care fusese lucrat, în apele oceanului... Spăimîntătorul și minunatul Dreadnought al Păcii sleise însă întreaga producțiune a fierului după fața pămîntului, și ar fi rămas neispravit, daca omenirea nu s-ar fi aflat tocmai atunci într-o eră de liniște și împăciuire, așa că societatea în comandita a vasului obține, fără multă greutate, de la mai toate statele
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
un secret, dar nici demagogia nu merită aplauze, mai ales atunci când ignoră acumulările organice și strivește personalitățile de altă opinie, personalități care, prin munca, averea ori cultura lor "au misiunea de a administra și de a face să crească rezultatele producțiunii unei societăți întregi" 17). Deoarece liberalismul "a deprins oamenii a spera totul" "de la schimbările politice și a instaurat o nepermisă extensie a politicului în dauna cultului valorilor morale și a eticii aspre a muncii, oricine dorește vindecarea răului "care bântuie
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
al unui volum de eseuri, de ce ar fi, dar din domeniul literaturii, să ascundă fiscului fabuloasele venituri care l-ar înverzi de invidie pe Bill Gates însuși. Și nu e vorba aici de romancieri populari, ca Pavel Coruț, ale căror producțiuni absorb trâmbe de cumpărători în librării, ci și de cel mai firav debutant ce se va muta, grație, întâi de toate generozității editorului, dintr-o amărâtă de cameră cu oportunitățile pe coridor, într-un palace cu câte două garaje de
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
aparență, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi în zi mai adînc... Ca să
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
trivialitățile relatate sunt sarea și piperul publicisticii române; ceea ce, n-ar fi prea departe de adevăr, dacă nu am lua însă în considerare suflețelul, un pic ordinar. Totuși, în raport cu alții, complexat cum este, pare să fi înaintat ceva în lectura producțiunilor autorului lui Bubico,... mânca-i-ai coada, cucoană!... De pildă, s-ar putea ca cineva să fi fost atent chiar și la Câteva păreri, articolul de la pagina 31 al ediției monumentale Opere, 4. Publicistica. întâi că un cititor de astăzi
Caragiale publicist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11886_a_13211]
-
terenul moral și intelectual. Statul poate decreta, și face să se execute încă trei poduri pe Dunăre, treizeci de vapoare pe mare, trei sute de mii de armată și așa mai departe; asta se poate; dar artă, literatură, filozofie!... Pentru aceste producțiuni ale spiritului omenesc trebuie - ceva mai mult decât un stat politic - o societate așezată de pe vremuri. O așa societate, în urma prefacerilor politice din Europa în secolul acesta, nu avem. La noi n-avem azi decât o strânsură de lume din ce în ce mai
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
ATB, artistul house al momentului. S. Popovici din presa vremii acum... 100 ani „Un nou club cetățenesc. În cartierul timișorean Elisabetin cetățenii români au înființat un club“. (Temesvarer Zeitung din 14 ianuarie 1903). „Un jubileu meritat. După succesele obținute cu producțiunea arangiată, reuniunea noastră de cânt din Recița ne-a surprins cu un nou manifest de însuflețire și bucurie. Veteranul Vasile Cioran, maestru la branșa lemnarilor, și-a serbat adecă jubileul de 50 de ani, de când stă în serviciul societății, și
Agenda2003-2-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280564_a_281893]
-
istoricului religiilor fiind că filosofii, atinși cum sunt de aroganța unui punct de vedere personal, modifică datele după calapodul premiselor proprii, rezultatul fiind o cacealma exegetică făcută în marginea textelor vechi. Culianu respinge „truda sterilă depusă pentru a descifra atîtea producțiuni pretențioase și vane despre magie, provenite de la învățații în filosofie. Însă chiar și în paginile mai echilibrate și serioase, filosoful recitește datele textuale prin lentila deformantă a disciplinei sale, drept care înțelegerea problematicii reale se dovedește inevitabil distorsionată“. (p. 114) Exemplul
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
artistic") la placheta Pregătiri pentru călătoria din urmă. Acolo, se mărginise să pună sub semnul îndoielii ortodoxismul poetului, să exprime dificultatea de a crede, "oricît am vrea noi să despărțim sinceritatea artistică de cea psihologică, [...] în valoarea artistică a unor producțiuni mistice din care lipsește adevărata edificare creștină", apreciase "fondul sincer contemplativ" drept "foarte puțin", dar admisese totuși că "poetul a prins nota de elegie arhaică a sufletelor evlavioase înfricate de moarte și jălalnice de viață", că "tot așa de poetic
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Oricum, apropo de libertatea asta de care fac atâta caz artiștii ăștia plastici. Mă enervează la culme să aud patetisme de genul câtă libertate e în opera cutare, fiecare înțelege ce vrea din ea. Păi, de aicea rezultă că respectiva producțiune ar fi o chestie cam descheiată, făcută cam de mântuială. Și de unde până unde atâta dorință de libertate! Asta nu poate veni decât de la niște vietăți care n-au deloc experiența libertății, care au fost ținute din scurt, închise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
asemenea, am colaborat la diferite publicații locale și centrale (Zori noi, Gazeta învățământului, Crai nou, Monitorul de Suceava, Țara Fagilor, Bucovina literară) cu materiale vizând activitatea școlară, cu note, știri și reportaje din acest sector și din alte domenii, cu producțiuni literare și traduceri. În 2006, am publicat, la Editura Alfa, Iași, un prim volum de proză scurtă, memorii și amintiri, intitulat Surâsul lacrimii. În 2008, mi-a apărut al doilea volum de proză scurtă, cu titlul Bucurii spulberate, la Editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
un aspect (...) mai compact și mai palpabil”. Insistînd asupra prezenței permanente a conștientului în conștiința, filosoful enunța, în fond, ideea integralității spiritului creator, creațiile spirituale resimțindu-se cu deosebire de pe urma personanțelor. Distanțîndu-se de teoria psihanalitica a sublimării conținuturilor inconștiente în producțiunile artistice - pe care nu o refuză în întregime, filosoful român, definind inconștientul la modul jungian, elaborează, în fond, o teorie a imaginarului arhetipal, prin susținerea ideii că prin personanță „anume conținuturi inconștiente apar în conștiința, scăzute cu un ecou, dar
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
acesta a fost publicat „într-o primă redactare provizorie” - în limba engleză - în anul 1957. Autorul însuși, revăzîndu-l și remaniindu-l stilistic, după propria-i mărturisire, îl face public în 1958. Deci, în 1935, Blaga nu avea de unde să cunoască producțiunea cu pricina. 11. C. G. Jung, op. cît., p. 82-105. 12. C. G. Jung, apud Durand, „Imaginația simbolică”. 13. Cassirer reprezintă pentru Durand un moment de echilibru între hermeneuticile reductive și cele instaurative. Omul că animal symbolicum din Filosofia formelor
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
direcțiune este condusă de un director de specialitate, ajutat de un subdirector. Articolul 28 Direcțiunile și serviciile centrale ale Direcțiunii Generale sînt următoarele: A. Direcția Exploatărilor Agricole și Zootehnice, care are următoarele servicii: 1. Serviciul agricol, care organizează și conduce producțiunea semințelor selecționate. 2. Serviciul creșterii animalelor și reproducătorilor masculi, care organizează și conduce creșterea și folosirea animalelor de prașila. 3. Serviciul viticol, care organizează și conduce producția materialului săditor viticol. 4. Serviciul pomicol și horticol, care organizează și conduce producția
LEGE Nr. 939 din 27 noiembrie 1946 pentru crearea Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole Zootehnice, a Industriilor Agricole şi Maşinilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106094_a_107423]
-
diferendelor cu salariații. ... d) Administrează economatele. ... 4. Serviciul contencios. 5. Serviciul registraturii și arhivei. F. Serviciul casieriei. Articolul 29 Serviciile exterioare ale Regiei sînt următoarele: a) Inspectoratele regionale pentru controlul tehnic și financiar al Direcțiunilor județene și al unităților de producțiune. ... Șefii Inspectoratelor Regionale Agricole, Zootehnice și Sanitare Veterinare ale Ministerului Agriculturii și Domeniilor pot fi însărcinați a îndeplini și funcția de șefi ai Inspectoratelor regionale ale Regiei; b) Direcțiuni județene de exploatare a bunurilor agricole zootehnice, mașini și industrii agricole
LEGE Nr. 939 din 27 noiembrie 1946 pentru crearea Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole Zootehnice, a Industriilor Agricole şi Maşinilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106094_a_107423]
-
administrare bunuri care pot face obiectul unor exploatări separate. Aceste unități sînt: ... 1. Fermele, tamaslacurile, hergheliile, oieriile, crescătoriile de păsări, pepinierele, viile, livezile de pomi fructiferi, grădini de zarzavat. Organizarea fiecărei unități menționate mai sus, în ceea ce privește cadrul activității, ramura de producțiune și personalul, se va face de către Direcțiunea generală. 2. Stațiunile de mașini agricole, atelierele de reparat mașini, depozitele de piese de schimb, de combustibil și lubrifianți. Organizarea acestor unități, în ceea ce privește sediul, cadrul activității și personalul, se va face de către Direcțiunea
LEGE Nr. 939 din 27 noiembrie 1946 pentru crearea Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole Zootehnice, a Industriilor Agricole şi Maşinilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106094_a_107423]
-
poate face de către agricultori pînă la 5 hectare și în natură. 3. Fabricile, instalațiunile de orice fel pentru prelucrarea, industrializarea, conservarea, standardizarea produselor agricole de orice fel, pivnițele, cramele, serele. Organizarea fiecărei unități menționată mai sus, în ceea ce privește cadrul activității, ramura producțiunii și personalul, se va face de către Direcțiunea generală, în cadrul programului, fixat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Capitolul 4 Dispozițiuni relative la personal Articolul 30 Personalul Regiei este de două categorii: a) Personalul recrutat potrivit prevederilor Statutului funcționarilor publici sau a
LEGE Nr. 939 din 27 noiembrie 1946 pentru crearea Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole Zootehnice, a Industriilor Agricole şi Maşinilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106094_a_107423]
-
hectar, nu se poate ipotecă nici urmări decât pentru dările către Stat, județ și comuna și numai dacă urmăritul nu are altă avere mobilă sau imobila urmaribila. Titlul ÎI Îndrumarea și raționalizarea producției agricole Articolul 12 În vederea îndrumării și raționalizării producțiunii agricole, Ministerul Agriculturii și Domeniilor va întocmi: a) Un program general de lungă durată, și ... b) Un plan de lucru anual, pentru aplicarea programului general. Partea I Îndrumarea tehnică a lucrărilor privitoare la sol și plantele agricole Capitolul 1 Raționalizarea
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
agricole, Ministerul Agriculturii și Domeniilor va întocmi: a) Un program general de lungă durată, și ... b) Un plan de lucru anual, pentru aplicarea programului general. Partea I Îndrumarea tehnică a lucrărilor privitoare la sol și plantele agricole Capitolul 1 Raționalizarea producțiunii plantelor agricole Articolul 13 În scopul de a raționaliza producțiunea plantelor agricole, Ministerul Agriculturii și Domeniilor va face următoarele lucrări tehnice pregătitoare: a) Studiul și analiza solurilor cultivabile; ... b) Studiul condițiunilor economice și al condițiunilor de mediu ce pot înrâuri
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
general de lungă durată, și ... b) Un plan de lucru anual, pentru aplicarea programului general. Partea I Îndrumarea tehnică a lucrărilor privitoare la sol și plantele agricole Capitolul 1 Raționalizarea producțiunii plantelor agricole Articolul 13 În scopul de a raționaliza producțiunea plantelor agricole, Ministerul Agriculturii și Domeniilor va face următoarele lucrări tehnice pregătitoare: a) Studiul și analiza solurilor cultivabile; ... b) Studiul condițiunilor economice și al condițiunilor de mediu ce pot înrâuri producția și rentabilitatea plantelor cultivate; ... c) Studiul rentabilității și producțiunii
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]