388 matches
-
de la început de secol i se adaugă însă un nou deziderat în contextul de după unire: "Voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală între periferie și centru, străduindu-ne să răspândim aici cultura românească și să o îmbogățim cu producțiunile noastre literare"33. Gruparea din jurul liberalului Ion Nistor se dorea deci a fi consonantă cu activitățile culturale de la centru, localismul creator dezvoltat în paginile revistei nefiind generat neapărat de apăsătorul complex al provinciei. De altfel, Nistor a respins întotdeauna ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
exclusiv la configurația imuabilă a temperamentului său artistic ("moldovenesc"), înclinat către un anumit tip de creativitate (îndatorată "sămănătorismului"), și nu la voința bovarică de a scrie "altfel", i.e. o proză auster experimentală, de sentimente și idei generale, la antipodul elegiac-lăcrămoaselor producțiuni ale povestitorilor moldoveni. În mod previzibil, revenirea acasă declanșează ca de obicei automaticul impuls creator ("ca și anul trecut, avui senzația ciudată a unui singur ritm de viață, într-o materie nediferențiată"), deslușit mai întâi în ritmul roților de tren
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
niște povești, unde eroii Își schimbă doar numele, faptele, uneori ordinea și din care nu aflăm până la capăt mare lucru peste cele cunoscute Înainte de Începerea lecturii? Cam acestea sunt reflecțiile noastre pe marginea unora - din fericire doar o parte - din producțiunile nuvelistice, răspândite În mii de exemplare, puse la Îndemâna marelui public spre a-i forma gustul literar, spre a-l deprinde cu cititul. Iată de pildă istoria unui tânăr muncitor care, după vorba autorului nuvelei (Constantin Chiriță - n.n.), „cucerește viața” (Matei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și „pe puncte” În final. N-am citat aici decât câteva exemple (Ă). Oricine, cât de rău intenționat s-ar voi, sau ar fi, trebuie să recunoască faptul că În actuala nuvelistică românească o pleiadă Întreagă de scriitori au dăruit producțiuni deosebit de pretențioase, că În totalitate fenomenul prezintă Într-adevăr o Îmbogățire a prozei noastre prin lucrări care atacă aspecte nemaiîntâlnite, caracteristice, ale realităților de la noi, că genul a permis revelarea unor talente necunoscute. (Ă). Nu ne temem să afirmăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-a desfășurat logic, nu asimilând brusc realitatea În toate conexiunile și legăturile ei esențiale și intime, ci explorând-o deocamdată fragmentar, decupând În pânza vieții fâșii izolate și variate, nu mai puțin semnificative. (Ă). Trebuie să constatăm avalanșa de producțiuni tinere pe care noile condiții de viață le-au descătușat, Între care se disting unele vizibile talente ceea ce imprimă un caracter de fenomen amplu al prozei actuale. La acesta se adaugă desigur și contribuția nuvelistică a scriitorilor «vechi», maturi. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
comună și unor articole care trec În revistă etape ale dezvoltării literaturii noastre. Este cazul unui «bilanț» al prozei literare din anul trecut, făcut În Flacăra (nr. 56). În acest bilanț, autorul articolului, vrând să fie un observator imparțial, acordă producțiunilor literare citate, aprecieri pur formale, aprecierea lor politică rămânând vagă, greșit dozată. Un alt aspect al acestui apolitism al criticii este și așa-zisa trecere «sub tăcere». Câteva dintre ziarele cotidiene care publică cronici literare, au neglijat până În prezent să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rând, problema alegerii tinerilor poeți, care să fie reprezentativă pentru cadrele noi ale literaturii noastre. Această problemă n-a fost prea bine dezvoltată de Editura pentru Literatură și Artă. Din culegere lipsesc o serie de tineri poeți talentați, ale căror producțiuni sunt cel puțin la Înălțimea celor cuprinse În volum. Astfel sunt: Ștefan Iureș, Ilie Purcaru, Vitalie Tulnic, Costin Hâncu, Paul Anghel ș.a. (Ă). Această atitudine e rezultatul Înțelegerii Înguste, mecanice, a Încurajării tinerelor cadre de poeți. (Ă). Indicațiile staliniste cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dovedesc cu o serie întreagă de argumente că industria mare e imposibilă în Romînia: " Deci, oricum vom învîrti și suci lucrurile, este văzut că burghezimea noastră n-are cel mai mic teren pentru a întemeia o industrie națională, pentru organizarea producțiunii industriale"2 . Și dacă nici în viitor socialiștii nu prevăd o industrie națională, e clar că ei nu pot spera, nici pentru viitor, în existența unui proletariat. Socialiștii de pe atunci nu doresc nici proletarizarea țărănimii: 1 "Revista socială", 1886 ăan
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și mai ales acea parte a importului care face concurență producțiilor țării, cu atâta aceste producte și ramurile de industrie ce le produc pier, se sting. La țară, pier industriile casnice, la orașe, industriile și meseriile vechi. Despre însemnătatea ruinii producțiunii orășenești vom vorbi mai jos, cât despre ruinarea industriei casnice de pe la sate este ușor de văzut că lucru de seamă nu poate fi"2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Meseriașii noștri, expropriați prin concurența unei fabrici din Austria, nu vor merge în acea fabrică să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zic socialiștii, ca și Eminescu, printr-un număr nespus de mare de slujbași, "o droaie de prefecți, subprefecți, comisari, șpioni polițienești, controlori, controlori de controlori, copiști..., magistrați, portărei, avocați" etc., etc., creați de formele noi, "care iau mare parte din producțiune, consumînd-o fără nici un folos" - prin slujbași care se recrutează din vechile clase pozitive, "îndepărtîndu-se de la producțiune tot mai multe brațe". Această stare socială e apoi caracterizată, cum constată și Eminescu, "prin dezvălirea corupției, lipsei de rușine, de convingeri, de conștiință
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prefecți, subprefecți, comisari, șpioni polițienești, controlori, controlori de controlori, copiști..., magistrați, portărei, avocați" etc., etc., creați de formele noi, "care iau mare parte din producțiune, consumînd-o fără nici un folos" - prin slujbași care se recrutează din vechile clase pozitive, "îndepărtîndu-se de la producțiune tot mai multe brațe". Această stare socială e apoi caracterizată, cum constată și Eminescu, "prin dezvălirea corupției, lipsei de rușine, de convingeri, de conștiință la partidele noastre politice". Și, tot ca și Eminescu, iarăși, socialiștii văd catastrofa, "moartea chiar a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a face cunoscut publicului român cum privește știința contemporană lumea. Vroim să aducem în țara noastră discuții asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus..." Scopul nostru mai e de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales contra cărților de școală, căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic nici de la generația nouă... Cursurile profesorilor din toată țara încă vor fi criticate în revista noastră..." " Pentru a mântui cultura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
arbitrară a moștenitorilor trebuie să lăsăm să se înfăptuiască și chiar să îndrumăm o concentrare a proprietății în întinderi mai mari, în gospodării sănătoase de 20-25, până la 50 sau 100 ha, în ferme care să alcătuiască baza necesară a unei producțiuni calitative, ce ne lipsește azi cu desăvârșire [...] Se va crea astfel o clasă puternică de proprietari rurali mijlocii.[...] S-ar deschide îndată o altă problemă: aceea a muncitorilor agricoli, care vor rămâne lipsiți de pământ. Va trebui să avem în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]