9,624 matches
-
comunist. Teofil Pascal este un personaj în care modelul Alexandru Paleologu sare în ochi: născut într-o familie boierească, bon viveur, posesor al unei originale filozofii a frivolității, fost deținut politic pînă la mijlocul anilor '60, eseist nu din cale afară de productiv, dar foarte rafinat, laureat al unui premiu de excelență în valoare de multe mii de dolari, oferit de un foarte controversat om de afaceri, senator și, pe măsura înaintării în vîrstă, un om care înțelege tot mai greu sensurile modernității
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
este proiectarea unei perspective postmoderne asupra modernismului românesc, considerat epuizat. Pentru H.-R. Patapievici modernitatea nu este nici pe departe epuizată și alimentează în continuare postmodernitatea (v. Omul recent, p.447-450); ar fi o întrebare dacă modernitatea, rămânând deschisă și productivă, e compatibilă cu un modernism literar închis - dar aceasta nu e o problemă spre care să arate disponibilitate nici unul dintre exegeți. Dacă modernismul românesc e închis sau epuizat (a doua premisă a studiului lui I. B. Lefter), păcatul cel mare
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
atestare românească e găsită în 1982, la Alexandru Mușina, p. 20). Disocierile de modernism (p. 35-42), avangardă (p. 42-43, 59), textualism (p. 59) și analiza detaliată a breșelor făcute de experiment pentru anticiparea postmodernismului (p.94-111) sunt adecvate, necesare și productive. Criticul are o bună situare și față de bibliografia occidentală a subiectului, fișată selectiv, dar edificator (p. 26-34). Ion Bogdan Lefter practică o critică a ideilor înrudită cu aceea întemeiată la noi de Adrian Marino. Au în comun, de asemenea, militantismul
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
atunci când, din cauza unei structuri slab calitative a investițiilor străine prezente în România, relocarea lor către țările de origine a produs o cădere economică abrută, de pește 7% din PIB. Concluzii În loc de concluzii considerăm că ar fi mult mai interesant și productiv să încercăm să creionam câteva dintre soluțiile posibile pentru o dezvoltare armonioasă a valorii adăugate brute pe care o poate produce economia României pe termen mediu și lung. Evident că, recomandările nu pot face abstracție de următoarele două obiective: valorificarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci Cred că fiecare om trebuie să-și întemeieze deciziile, mai ales cele politice, pornind de la principii, dar, tocmai de aceea, discuția pe principii e rareori productivă pentru că principiile sunt, de cele mai multe ori, nenegociabile. Mi se pare mult mai util și mai interesant să încerci să vezi în ce fel reușește o măsură politică sau administrativă, luată în numele unui principiu, să pună tocmai acel principiu în practică
Politica redusă la absurd by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82782_a_84107]
-
Mass Riding vineri, 28 sept. 2007, ora 17.30, Parcul Izvor. Vezi link-ul http://www.petitieonline.ro/petiție/critical mass riding plimbare pentru vehicule nepoluante biciclete-p44400039.html Florin Leonte 0744.158.497 .... sincer, cred că ai făcut o greșeală. Ai fi putut să contribui și tu productiv la această “manifestație” - care necesită închiderea - parțială sau totală - a circulației pe anumite artere. Argumentul adus de tine este relativ irelevant - în centrul atenției a stat idea de a folosi bicicletă în viața de zi cu zi, de a se
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
inevitabil. Nemulțumindu-se a fi un simplu conspect al avangardismului sans frontières, un depozitar al clișeelor sale, poetul român a dezvoltat o meditație susținută a producției poetice practicate, fapt ce răspunde autoreflexivității textului literar modern, interesat nu numai de modul productiv intrinsec, ci și de confruntarea cu "planul primar", existențial, apt a-i comensura autenticitatea: "Poeticul și poieticul, remarcă Ion Pop, comunică intim, și avangarda, radicală în tot ce întreprinde, atinge nivele acute ale acestei osmoze, cu atît mai mult cu
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
termenii de plictis ori spleen, alteori doar difuz în masa textuală ca o ceață a Neantului ce se insinuează pretutindeni. Dar deznădejdea nu e totdeauna absolută. Porțile Neantului, chiar ele, se ornamentează, sugerînd o contrapondere, fie și derivată, a categoriilor productive abhorate, prin intermediul barocului, bizuit pe o dispoziție vitală, stenică. Sînt autori la care mecanismele temperamentale funcționează în direcția unui compromis, "rotunjind" (restaurînd) condiția umană pe ambele ei versante, cel declinant prin criza conștiinței și cel ascensional prin instinctua-litatea care cîteodată
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
lumii se află în Baudelaire, patronul en titre al lui Arghezi și, prin, în bună măsură, intermediul acestuia, al lui Caraion. Avem a face cu o demonie care, negînd spiritul, neagă și substanța materială a lumii în accepția sa pozitivă, productivă. E o părăginire, o deformare, o sterilizare a elementelor sufletești și deopotrivă naturale (ultimele sînt ambasadorii primelor), fenomen care, blocînd rodul, face loc Neantului. Blestemele alcătuiesc accentul maxim al unei atari negații ce se adresează Creației a cărei stîrpire o
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
Zafiu Seria derivatelor cu sufixul modern și internațional -ism e, cum se știe, deschisă și foarte bogată. Fenomenul nu este, de altfel, specific limbii române și nici foarte nou. Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943, 1947) considera sufixul "foarte productiv", ilustrîndu-și afirmația cu un lung șir de exemple culese din publicațiile vremii: copism, haotism, ienicerism, mareșalism, rudimentarism etc. Din presa ultimului deceniu se pot aduna altele, pentru a dovedi ușurința cu care se formează noi cuvinte: mai ingenioase sau mai
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
spart de ferocele satrap local, domni de la oraș se plîng de abuzurile Puterii recurgînd la anonima prin Internet. Există însă, să recunoaștem, și un motiv care dă dreptate, pînă la un punct armaghedonizanților: anonima a ajuns mai semnificativă și mai productivă, de la un anumit nivel în sus, decît acuzația formulată sub semnătură. Anonima a devenit un fel de instanță în România în chestiuni grave despre care dacă vorbești sau scrii sub semnătură nu te mai ia nimeni în serios. Chiar dacă înțeleg
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
sub semnul esteticului, al ludicului, al scriiturii manieriste și rafinate se ocupă de scriitura cea mai directă, de textele care, cu o redactare adesea elementară și neglijentă, își asumă condiția perisabilității. Din fericire, paradoxurile și contradicțiile sînt situațiile cele mai productive pe termen lung. Cum se vede și din faptul că în volumul de care ne ocupăm combinația de limbaje e cu totul nouă: mai curînd decît șocul cotidianului (important pentru imaginarul suprarealist) contează tocmai manierismul, pasiunea formei, simțul versificației; autorul
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
lui Dostoievski și ale lui Thomas Mann ș.a.m.d. Rezistent la tentațiile centrifuge apărute după 1989 în calea intelectualului român, autor chiar al unor teorii în acest sens, Ion Ianoși păstrează, și cu acest volum, o necesară (și foarte productivă, de altfel) distanță față de diferitele servituți și oferte publice ori economice, pentru a se consacra, în schimb, studiului, observației de pe margine, glosei culturale la situația socială, politică și existențială a epocii, uneori și a momentului. Ianoși preferă analiza la rece
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
omul de radio Mihai Goțiu publică un roman bine scris și foarte frumos 'împachetat' (calitatea hîrtiei, design-ul copertei etc. sînt impecabile) la editură bucureșteana Tritonic. Românul se înscrie pe un drum relativ 'nebătut' în cadrul peisajului literar românesc, dar extrem de productiv 'ailleurs': literatura cu nebuni. Al lui Mihai Goțiu (căruia autorul îi dăruiește propriul nume alături de unele date din biografia să) este un "obsedat sexual în serie care uneori mai face și cîte o crimă, una mică cum i-ar plăcea
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
nu te mai trezești". Totuși trezirea intervine, sub chipul gîndului îndreptat, precum o oglindă retrovizoare, către mediul obîrșiei. Oricîte minunății, oricît posibilități fabuloase i-ar oferi peisajul american, ele nu pot înăbuși amintirea celor lăsate acasă, apte a articula contrastul productiv al acestui lirism ce reciclează cu energie o schemă perenă: "Pot vîna lei în jungla de sticlă, luneta trage linie/ de ochire, frații mei rătăcesc prin Est întrebîndu-se unde/ va răsări soarele peste 7 ore, nici o speranță, le simt/ umbra
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
a pătruns și în scris iar elemente lexicale populare, argotice, împrumuturi și calcuri din engleză, în special, asimilate foarte repede au condus la o reală diversitate stilistică a limbii. Spune Rodica Zafiu în Introducere: "Mai puțin întemeiată și nu foarte productivă pare astăzi ideea unei clasificări omogene, în care stilurile funcționale să apară ca unități de același rang, net separabile: complexitatea fenomenelor stilistice, dependența lor de factori culturali și sociali se opune reducționismului bazat pe opoziții binare și ierarhizării rigide". (p.
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
căutărilor și spiritul aventurii creatoare. Nu de mult am coborît iarăși treptele ce conduc în subteranul Teatrului Act de pe Calea Victoriei ca să văd premiera cu spectacolul Premiera de (sau mai exact după) John Cromwell, în regia lui Theo Herghelegiu. Cea mai productivă în zona spațiilor și companiilor neconvenționale. Piesa este cunoscută iar subiectul o foarte bună chemare pentru o introspecție, teatrală, în culisele spectacolului și al tipologiei actoricești. De aceea, maniera de "teatru-n teatru" este poate cea mai bună formulă de
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
eclipsă”. Împreună cu reeditarea operelor, întreprinsă în ultimii câțiva ani de Michel Carassou și editura sa, Paris-Méditerranée, și cu “Caietele Benjamin Fondane”, editate la Ierusalim (editor: Monique Jutrin) de societatea de studii care poartă numele scriitorului, actele acestui colocviu îmbogățesc ecourile productive ale unei prezențe din ce în ce mai vii în peisajul actual al literelor franceze și românești. Ion Pop Un idol al tinerei generații americane Chuck Palahniuk are 41 de ani și trăiește în Portland-Oregon. Descendent al unor emigranți ruși pe linie paternă și
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
o «economie catolică». Biserica poate însă indica dimensiunile umane și etice din care trebuie să se inspire un sistem economic sau politic, astfel încît să nu lezeze drepturile fundamentale ale oamenilor, bărbați și femei deopotrivă, ce iau parte la procesul productiv și distributiv, fie ca protagoniști, fie ca beneficiari. Azi toată lumea vorbește de economia de piață, ce pare acum rămasă fără concurență. În realitate, însă, există mai multe forme de economie de piață și Biserica nu intenționează să canonizeze capitalismul” (p.
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
cu Sașa Pană, Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Ștefan Roll, Sestopal au determinat adeziunea lui temporară la suprarealism. De atunci datează câteva din operele conotate erotic, ca și seria Femeilor pisică. E interesant de observat că Victor Brauner, foarte productiv și generos, atunci când dăruia lucrări românilor veniți în Franța sau tablouri pictate în România, unde va mai sta între 1934-36, folosea un ton mult mai decent, mai cuminte. În 1928-1930 continua la Paris marea vogă a baletelor rusești ale lui
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
se grăbește/ cu pîine și sare în fața dușmanului.// Flutură steagurile albe ale nimicului,/ domnilor poeți, fraților de mucava!” (Glorie tristă). „Nimicul” alcătuiește fondul real al provinciei care e doar umbra sa... Sub emblema maniheismului intrăm într-un spațiu al dedublărilor productive pentru substanța moral-plastică a poeziei. De pildă, trupul se desparte de ființă, încercînd a viețui de unul singur, a se comporta așa cum crede de cuviință (e partea naturală, spontană, dumnezeiască a ființei prevăzute cu spirit demoniac): „Trupul meu nu mai
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
limbajul computerului și al Internetului. Dintre acestea, un caz caracteristic - destul de recent și cu frecvență în creștere - îl constituie verbul a downloada: adaptare tipică a formei englezești (to download) la morfologia românească, prin încadrare în clasa de conjugare cea mai productivă și cea mai regulată: cu infinitivul în -a, cu infixul -ez la prezent indicativ și conjunctiv. Verbul e totuși destul de șocant: nu are justificarea unor înrudiri latine (că a accesa), nici simplitatea pronunției și a scrierii (că a printă); dimpotrivă
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
Panofsky, Gombrich, Arnheim, Pierre Francastel, Louis Marin, V.I. Stoichiță), semiotica vizuală (Eco), retorica (Grupul m), teoria literaturii (Chatman, Kibedy Varga) etc. Un loc special îl ocupă modelul de analiză narativă al lui Genette (unul dintre cele mai flexibile și mai productive în analiza narațiunii literare), căruia i se testează posibilitatea de aplicare, prin parametrii săi constitutivi, în studiul imaginii: sînt examinate astfel timpul (ordinea, durata, frecvența; elipsa, sumarul, pauza), modul (punctul de vedere, focalizarea), vocea. Acestora li se adaugă elementul care
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
vedere, narator etc. - este enormă în teoria literară și a aplica această armătură teoretică altui domeniu - în care narativitatea poate părea exclusă (conform clasicei distincții dintre artele succesiunii și cele ale simultaneității) sau oricum marginală și atipică - e un act productiv atît pentru teoria literaturii (care își verifică astfel instrumentele de lucru), cît și pentru istoria artei (în care apar unghiuri de vedere noi). Autoarea ilustrează narativitatea imaginii prin exemple diferite, traversînd (în interiorul culturii europene) mai multe epoci, curente și spații
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
înregistrat recent Camelia Ușurelu într-un articol dedicat chiar acestui subiect ("Numele de profesiuni în limba română actuală. Exprimarea genului și a numărului", în volumul Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, coordonator Gabriela Pană-Dindelegan, EUB 2002). Modelul de derivare e productiv termenii intrînd, din punct de vedere semantic și formal, în paradigma lui bucătar, cofetar așa că putem găsi (căutat de un "Bar-restaurant") și un "shaormar" (RL 3875). Oricum, pizzar alternează cu o figură mai complexă cea de pizzar-bucătar sau cu corectul
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]