9,149 matches
-
ale vieții, am trecut pragul restaurantului Neacșu din cartierul Dunărea. Ispita s-a arătat pe prima pagina a listei meniu, unde erau trecute mai mult de zece preparate noi. Nu sunt multe restaurante din împrejurimi care să fie așa de productive în luna ianuarie. Tentația începutului de an este și recomandarea noastră din acest număr : rulou din pulpă de pui cu sos de smântână și broccoli, umplut cu bacon și mozzarella. Pentru garnitură vă sugerăm să savurați cartofii gratinați, iar ca
Restaurant Neacşu by http://www.zilesinopti.ro/articole/1654/rulou-din-pui-restaurant-neacsu [Corola-blog/BlogPost/99701_a_100993]
-
forță de resuscitare a stagnării noastre naționale. Când se for face mari acești olimpici, vor fi pur și simplu prea puțini ca să imprime majorității covârșitoare, care se zbate la limita de jos a raționamentelor, o direcție de creștere și angajare productivă într-un viitor coerent planificat. În consecință, una dintre cele mai mari probleme rămâne analfabetismul funcțional - inabilitatea cititorului de 15 ani de a face deducții pe marginea unui text citit, înțeles la nivel grafic și sonor, dar nu la cel
Mândri că suntem mediocri by https://republica.ro/mandri-ca-suntem-mediocri [Corola-blog/BlogPost/337858_a_339187]
-
Nu știu nici o alta care să o egaleze. Și gândesc asta cu regretul că limba noastră, neavând universalitate, nu oferă întregii lumi acces la marea ei literatură. E adevărat că structura pragmatică a vremurilor ne împinge mai degrabă către activități productive, că pentru cei care încă mai au timp să citească, opera literară pierde în fața textului de ziar, că facebook-ul care abundă în rețete culinare și recomandări îndoielnice privind viața sănătoasă, abia de mai postează câte un vers cu cine știe ce ocazie
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
doar 508.210 tone cărbune. Febra revoluționară a muncitorilor transilvăneni dintre anii 1918 și anul 1920 a cuprins și Valea Jiului unde puterea a fost preluată de către Consiliile Muncitorești. Printre primele măsuri luate pentru protecția muncitorilor s-a numărat organizarea activităților productive la mine pe trei schimburi de lucru cu program de 8 ore, în locul programului de lucru de 12 ore, care a avut consecințe negative asupra randamentelor și producției realizate. Introducerea de la 1 septembrie 1920 a monedei naționale „LEUL”, care a
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
minelor nerentabile din cauza tectonicii și calității inferioare a cărbunelui; - reducerea volumului la lucrările de pregătire; - restabilirea ordinii și disciplinei în rândul muncitorilor; - prelungirea timpului efectiv de lucru; - folosirea rațională a forței de muncă prin reducerea posturilor neproductive, în favoarea posturilor direct productive din abataje; - selectarea pentru încadrarea posturilor de conducere-supraveghere și control a unor persoane bine pregătite profesional și devotate societății; - ridicarea valorii profesionale a cadrelor tehnice, de supraveghere și a muncitorilor, prin procesul de școlarizare; - studiul fiziologic și psihotehnic al muncitorului
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori să aibă învățătură de carte. Aceasta a dus la înființarea de școli particulare, la casa dascălului, în tinda bisericii, chilii, etc. Încă semnau ca dascăli la Rucăr în anii 1810-1811, Nițu Dușescu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
care să ilustreze convingător inventivitatea românilor. Plus întâlnirile cu publicul, show-uri de știință care, mă bucur să v-o spun, continuă și acum. Dar nu totul a curs lin pentru echipa S&T. Nefiind ceea ce se numește un business productiv în capitalismul de cumetrie de după 1989 (de tip „alba-neagra” sau, să zicem Hustler sau Click), Știință și tehnică s-a izbit de nevăzutele ziduri pe care le ridică legile - scrise și nescrise - ale economiei de piață. Cu unele excepții, publicația
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentația stilului sentențios. În paralel, la fel de productiv în planul retorici poetice, apare, cu o mare recurență, termenul tăcere, ce înglobează sensuri multiple. Mai întâi, cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul unde se ascunde geamănul, apoi, în accepțiune abstractă, reluat și prin sinonimul “cuvânt nerostit”, stare de
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
a făcut teza de licență la noi. Acum 2 ani două studente din Gent au făcut o cercetare științifică în Centru, timp de 4 luni. În fiecare an, 15 elevi de la Instiututul Maria Margareta din Kortermark fac două săptămâni practică productivă la noi. Avem spații amenajate pentru logopedie, kinetoterapie, psihopedagogie, stimulare senzorială și un atelier de terapie ocupațională MÂINI CARE VORBESC. Programul este mai mult axat pe socializare. Beneficiarii ies des în spațiul comunitar, la magazin, la Teatrul de Păpuși, librărie
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_darului_vietii_cand_ninge_cu_aripi_de_ingeri_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
stat să ne plângem lipsurile la nimeni sau să protestăm „organizat” împotriva celor care ni le fac, după cheremul celor care așteaptă să le vină rândul, să ne facă și ei altele, ci am plecat cu zestrea anilor cei mai productivi ai vieții noastre, să ne sacrificăm și să întâmpinăm greutățile necunoscutului, trăind departe de rădăcinile noastre. Într-o astfel de frumoasă lună a anului 2012, mă aflam în vizită la o prietenă. Și, cu o ceașcă de cafea aburindă în fața
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
de a privi și lua parte, în egală măsură, la evenimentele tumultuoase ce au marcat ultimul an din viața acestuia, Jay Parini își invită cititorul să dezlege taină alături de el. Jay Parini (n. 1948) este un universitar american plurivalent și productiv, deopotrivă cercetător academic, critic și eseist, poet și romancier. Cele două autentice vocații, de om de știință și de artist, par a fi inseparabile de vreme ce au marcat atât de evident Ultima gară, încât cartea a fost percepută că un hibrid
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
acestea? Rodica DACIN: De fapt sunt doar două publicații, una privind metodica predării biologiei: „Fiziologia aparatului osteo-muscular” (publicată în revista „Natura”) și una privind metodica predării chimiei: „Învățarea prin descoperire la obiectul Chimie” (publicată în volumul: „Educarea elevilor prin munca productivă”). George ROCA: După ieșirea la pensie... nu v-ați lăsat în acel „dolce far niente” pensionăresc, ci din contră ați profitat de timpul liber și v-ați implicat în mai multe acțiuni care țin de domeniu obștesc, acțiuni de caritate
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
drept „eleganța calmă”.De fapt sunt doar două publicații, una privind metodica predării biologiei: „Fiziologia aparatului osteo-muscular” (publicată în revista „Natura”) și una privind metodica predării chimiei: „Învățarea prin descoperire la obiectul Chimie” (publicată în volumul: „Educarea elevilor prin munca productivă”). După cem-am pensionat am realizat următoarele lucruri importante:Ce m-a determinat să intru în Lions? Cred că sufletul meu, moștenirea mea genetică. Soțul meu a înființat primul club Lions din Oradea, un club mixt, pentru domni și doamne. Îmi
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
fac parte din “showbiz-ul autohton” (mi se pare cea mai urâtă combinație de cuvinte), nu sunt o casă de discuri mainstream care scoate “pe piață” “n'importe quoi”-uri pe bandă rulantă. Dar asta nu înseamnă că nu sunt productivă. Compun întruna. Cu asta respir. Unele piese le cântăm în concerte și le înregistrăm. Altele le mai las la dospit. Nu concurez cu nimeni, nimeni nu mă presează, așa că îmi permit să rămân in slow motion. Delia: "După Pod", prima
Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul by https://republica.ro/alexandrina-cu-toata-dragostea-pentru-limba-romana-rusa-e-mai-darnica-dar-si-mai-dramatica-eu-stiu-ce [Corola-blog/BlogPost/337954_a_339283]
-
1977 când nea Pavel CREȚU s-a pensionat. Ce aveam de făcut ca maistru șef de schimb? În subordine aveam alți 4 maiștri și peste 100-150 de muncitori. Fiecare maistru își avea un revir compus din cel puțin 5 abataje productive și alte lucrări auxiliare sau de investiții, suitoare sau galerii de pregătire. Aveam în subordine o echipă de transport compusă din mecanici de locomotivă, care asigura transportul minereului de la abataje la puțul care scotea vagonetele la suprafața minei. Pe lângă fiecare
1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_1980_am_devenit_maistru_princi_mihai_leonte_1348985823.html [Corola-blog/BlogPost/348459_a_349788]
-
Pe lângă fiecare locomotivă exista un însoțitor așa numitul cuplător de vagonete. La schimbul întâi primeam și multe echipe de întreținere care lucrau numai în schimbul unu pentru a nu încărca cheltuielile de producție a întreprinderii. Pentru lucrările de pușcare din lucrările productive aveam și artificieri calificați și autorizați în acest sens. Pentru lămurirea cititorului neavizat precizez că un revir era un mic sector de lucru care revenea unui maistru miner. Referință Bibliografică: 1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER / Mihai Leonte : Confluențe Literare
1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_1980_am_devenit_maistru_princi_mihai_leonte_1348985823.html [Corola-blog/BlogPost/348459_a_349788]
-
care fac strângeri de fonduri!, Rachetele alimentate de energie prin fuziune ar putea reduce în mod semnificativ timpul și costurile unei expediții umane spre Marte! și Fabricarea atomică precisă va face ca mașinăriile, infrastructura și alte sisteme să devină mai productive și mai ieftine! Sursa : revistamagazin.ro Ultimă oră
10 predicții ştiinţifice pentru anul 2014 by http://uzp.org.ro/10-predictii-stiintifice-pentru-anul-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93327_a_94619]
-
existat mereu pe parcursul evoluției civilizației și culturii umanității. Alternanța dintre idealurile clasice și nonclasice a caracterizat această evoluție. Deoarece condițiile configuratoare ale vieții omenirii, ca să folosim termenii lui E. Lovinescu, sunt în permanentă schimbare, idealurile estetice, oricât de generoase și productive ar fi la un moment dat, nu sunt imuabile. Ideea adoptării până la venerație a principiilor antichității, cu directă răsfrângere asupra culturii și artei începe, cu timpul, să se perimeze, iar unele dintre acestea tind să fie abandonate. O asemenea viziune
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
se poate de nocivă prin influența tiranică exercitată asupra indivizilor și grupurilor umane, prin invidiile cărora le dă naștere și prin competițiile nimicitoare pe care le antrenează. Este adevărat că o situație materială bună se constituie într-o liniștitoare și productivă certitudine pentru spiritul pornit pe calea acumulării de bogății nepieritoare. Dacă Platon și Goethe, bunăoară, ar fi fost hărțuiți de lipsuri și de grijile sâcâitoare ale imediatului, oare cât ar fi izbutit ei să finalizeze din ceea ce au dat umanității
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
moderne înspre prosperitate, iată că România își permite să le folosească doar din când în când și numai pentru manevre. De unde se vede limpede că lucrurile pe aceste meleaguri nu vor intra degrabă pe un făgaș normal, adică destins și productiv, atâta timp cât agricultura va rămâne în continuare cenușăreasa economiei noastre muribunde și atâta timp cât Traian Băsescu și ciracii lui vor susține că Nemulțumiții n-au decât să plece din țară. Păi chiar asta fac oamenii de valoare ai acestui pământ batjocorit de
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
statistic și juridic, democrația, de fapt, nu există. Dacă ea poate fi considerată speranța rezolvării nevoilor de dezvoltare sau măcar de existență națională, atunci trebuie scoasă din acest marasm politicianist, găsindu-i o cale reală de serviciu public, de inițiativă productivă, de gospodărire a bunului comun și de protecție socială în slujba nevoilor reale ale populației. Poate că un asemenea grup de reflecție e un gest timid și puțin eficient față de imperativele stării în care am ajuns. Dar problema care se
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_politica_romaneasca_de_corneliu_leu_1345726400.html [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
Industrie a României în Italia, Eugen Terteleac. În cadrul raportului de cooperare, cele două organizații se angajează să promoveze investiții atractive în teritoriul de competență, să construiască relații comerciale în domenii cu mare potențial, să încurajeze noi investiții, să prezinte realitățile productive și industriale locale, prin organizarea de forumuri economice, seminarii și alte evenimente specifice, cu scopul de a face schimb de know how și bune practici, facilitând în același timp o colaborare în ceea ce privește procesul formativ pentru a favoriza sectorul afacerilor. Memorandumul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/protocol-de-colaborare-italia/ [Corola-blog/BlogPost/93734_a_95026]
-
fundamentală a universului social, încă insuficient studiată și recunoscută ca atare. Companiile cu care lucrez, fac proiecții financiare elaborate, dar mereu predicate pe ideea amuzantă că „la anul” vor fi ceea ce nu sunt azi: mult mai eficiente, mai norocoase, mai productive și, nu în ultimul rând, mult mai iubite de către măria sa clientul. Istoria personală este un erzaț de fatalitate, un vicariat teribil al determinismului, aproape infailibil. De aceea, după miraculoasa vârstă de de 32 de ani, am încetat a-mi mai
Corporatistul la cumpăna dintre ani. La ce visează oamenii din birourile de sticlă by https://republica.ro/corporatistul-la-cumpana-dintre-ani-la-ce-viseaza-oamenii-din-birourile-de-sticla [Corola-blog/BlogPost/337773_a_339102]