30 matches
-
Jean Genet) alții, în sfîrșit, pentru a se consacra, ca Michel Foucault unei intense munci de subminare a ideologiei preponderente. O ruptură profundă se va produce la mijlocul anilor 1970, consecință a unei răsturnări de situație care diminuează credibilitatea criticii modelului productivist și a crizei marxismului. Marile dificultăți prin care trec țările din Europa de Est, ecoul produs în Europa Occidentală de evenimentele de la Praga și de la Gdansk, traumatismul provocat în partidele europene de dreapta de publicarea în 1976 a "Arhipeleagului Gulag" a lui
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și milita nici mai mult nici mai puțin decît pentru "eliberarea de societatea abundenței". Marxismul și materialismul istoric erau placa turnantă a gîndirii sale. Teoria sa asupra unei societății unidimensionale critică în egală măsură și cmunismul, și fascismul, și capitalismul productivist și consumatorist, deschizînd calea postmodernismului și, în Eros și civilizație, New Age-ului, cel puțin prin pledoaria pentru libertate sexuală, care ne amintește de Republica lui Platon. Jurgen Habermas, dimpotrivă, dorește o societate administrată total, aflată permanent sub un control social
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
paliere distincte. Un palier negator al Artei preexistente („Jos Arta/ căci s-a prostituat...”) reia, mai teatral, dezideratele celui de-al doilea manifest al revistei De Stijl din 1920 (formule precum „Jos arta, trăiască tehnica” se regăsesc și în manifestul productiviștilor ruși din același an). Antisentimentalismul, antipaseismul, antiromantismul primelor propoziții - în care genurile artistice „vechi” sînt stigmatizate - uzează de retorica flamboaiantă și vitriolantă a futuriștilor. Ar fi totuși impropriu să vedem aici un simplu fenomen mimetic. Un articol al lui Vinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ce realizează o combinație dintre primele două. În orice caz, multiplicarea bunurilor materiale și a serviciilor este resimțită ca o "mutație fundamentală în ecologia speciei umane"349, care conduce la o etică de tip consumerist și la distanțarea de etica productivistă a muncii. În aceste condiții se pune și problema reificării și a alienării 350, din moment ce în dorința de personalizare a consumului, "subiectul, prin însăși exigența sa de a fi subiect, nu face decât să se producă drept obiect al cererii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care aparține schimbului simbolic, este una dintre cheile analizei teoriei baudrillardiene, care se va întregi în opera sa mai târzie într-o adevărată viziune metafizică asupra lumii. Diviziunea istorică pe care o propune gânditorul francez între societățile simbolice și societățile productiviste, pe de o parte atestă nostalgia sa pentru organizările primitive, precapitaliste, iar pe de altă parte identifică alternativa revoluționară la valorile și practicile societății capitaliste în chiar schimbul simbolic. U. Santamaria 413 interpretează teoria schimbului simbolic pe mai multe paliere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]