137 matches
-
a dreptul geniu lingvistic, G. Călinescu este un autor a cărui putere de fascinație se leagă strîns de capacitatea de a da relief estetic discursului critic. Plăcerea nedisimulată a textului construit, regizat, jucat se însoțește, cu preaplinul știut, de una "profesionalizată", care este aceea a lecturii. Pentru criticul de profesie, vocația înseamnă deopotrivă aptitudine hermeneutică și talentul de a o exercita și de a o transmite, oarecum disimulat, cu nonșalanța pe care însuși o numea, la Sainte-Beuve, causerie. Călinescu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
doctorat. Volumul a apărut cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și al Studioului Regional Radio Reșița CUPRINS Acronime / 7 Prefață / 9 Introducere / 13 Capitolul I Asistența socială în România la începutul mileniului al treilea: de la trecutul filantropic eclezial la asistența socială profesionalizată conformă normelor europene / 21 1.1. Forme de asistență socială în spațiul românesc de-a lungul istoriei / 21 1.2. România și relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale / 34 1.3. Noul pachet legislativ al protecției copilului sau drumul României spre
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
domine marile universități ale țării (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța etc.). Pe lângă dezvoltarea continuă a învățământului în domeniul socio-uman, asistăm atât la transformarea substanțială, cât și la nașterea instituțiilor cu implicare socială. Asistența socială în România postcomunistă devine una profesionalizată, conformă standardelor mondiale, totodată prin abordarea participativă a practicii asistențiale 1, schimbând mai târziu implicit și imaginea de țară pătată spre exemplu de marile deficiențe ale sistemului de protecție a copilului, moștenit din perioada comunistă 2. De la început putem spune
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
relația voievodului/statului cu Biserica, în privința asistenței sociale în toate formele ei de practicare, a fost și este una de întrepătrundere reciprocă. Capitolul I Asistența socială în România la începutul mileniului al treilea: de la trecutul filantropic eclezial la asistența socială profesionalizată conformă normelor europene 1.1. Forme de asistență socială în spațiul românesc de-a lungul istoriei Există o expresie care este foarte des folosită în ultima perioadă și anume că poporul român s-a născut creștin. Această afirmație are la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
avut și are un rol important în ceea ce privește asistența socială. Ea a început și s-a dezvoltat mai întâi pe lângă Biserică (mai ales în perioada voievozilor români), ca apoi trecerea de la asistarea tradițională creștină la dezvoltarea unui sistem de asistență socială profesionalizat, în România, să găsească Biserica alături de Stat. Diferențierea dintre statele lumii moderne laicizate și România este destul de mare cu privire la implicarea Bisericii, cu valorile pe care le deține, în sistemul public de asistență socială, sistem finanțat în totalitate din resursele statului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
creștin și standardele moderne ale asistenței sociale laice. Implicarea Bisericii într-un asemenea proiect, pe care l-am prezentat destul de sumar și cu referire doar la partea în care grup-țintă erau preoții, aduce cu sine faptul că în asistența socială profesionalizată mai este nevoie și de o asistare creștină. De altfel, acest aspect a fost subliniat și în manualul editat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, în care se menționa: "Preoții, precum și alte categorii profesionale care interacționează cu copiii și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
teologie au secții de Teologie-Asistență Socială, în care nu putem vorbi doar de o experimentare a altruismului tradiționalist creștin, ci și de o familiarizare a teologilor care vor practica asistența socială, cu noile norme și standarde ale asistenței sociale performante profesionalizate. Într-adevăr "creștinismul nu ajunge brusc la o înțelegere a implicațiilor sociale ale credinței, ci le descoperă treptat, de-a lungul istoriei, de-a lungul mersului umanității și a Bisericii în ea: în istorie Biserica înțelege ceea ce, în patrimoniul credinței
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este destul de relevant și arată că, în România mileniului al III-lea, Statul și Biserica sunt într-o continuă cooperare în domeniul asistenței sociale. Se poate vedea cu mare ușurință că de la trecutul filantropic eclezial și până la asistența socială laică profesionalizată conformă normelor europene, Statul și Biserica, în România, au avut și au drumuri intersectabile. Studiu de caz: Dezvoltarea carierei profesionale de inspector de specialitate (preot) în cadrul DGASPC CS A. Generalități 1. Informații generale despre instituția la care lucrez: Direcția Generală
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Bisericii: teoretizare și înfăptuire În capitolul anterior, am arătat relația de întrepătrundere dintre asistența socială eclezială și asistența socială laică, pe de o parte, iar, pe de altă parte, trecerea succesivă de la asistarea empirică de tip eclezial la asistența socială profesionalizată, în decursul istoriei României. Expunerea pe care am realizat-o în acest prim capitol al lucrării atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic, a fost una care a adeverit existența unei relații permanente de simbioză între Biserică și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
într-o astfel de lucrare, aspect care s-a resimțit la o scară mult mai mare mai târziu, în perioada Evului Mediu, când Biserica a trecut de la forma clasică de întrajutorare la o formă de asistare socială, premergătoare asistenței sociale profesionalizate. 2.2.3. Perioada Evului Mediu practicarea de către Biserică a asistenței sociale Perioada Evului Mediu, pentru Biserică, a fost una destul de frământată cu schimbări destul de importante în ceea ce privește viața ei. În primul rând, Biserica a început să se dezvolte potrivit culturii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
relația DGASPC-Biserică la nivelul județului Caraș-Severin. Nu vom intra în amănunte, ceea ce vrem să demonstrăm este că existența unui asemenea sector arată clar, pe de o parte, că Biserica nu se rezumă doar la activități filantropice, ci realizează asistență socială profesionalizată, iar, pe de altă parte, prin intermediul acestui sector de asistență socială realizează activități împreună cu instituțiile de asistență socială ale statului român. a. Câteva aspecte istorice despre Episcopia Caransebeșului Primul cârmuitor al acestei eparhii a fost episcopul Ioan Popasu (1865-1889). Era
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în ceea ce privește relația DGASPC-Biserică. Biserica, în România, este implicată în foarte multe proiecte în ceea ce privește asistența socială. Ea dezvoltă consistent și profesional sectorul filantropico-social din cadrul fiecărei episcopii, astfel încât, după ieșirea întregii societăți românești de sub influența comunismului, putem vorbi de o implicare mai profesionalizată a Bisericii în domeniul asistenței sociale, dincolo de latura întrajutorării semenului pe care o deține a priori. În cadrul școlilor teologice cu tradiție, și nu numai, s-au creat și secții de Teologie-Asistență socială, în care dubla specializare ajuta studentul să se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
socială laică, așa cum am arătat în prima parte a cercetării efectuate la nivelul țării în domeniul protecției copilului, sunt complementare, complementaritate dată și de trecutul istoric al asistenței sociale, de la primele forme de altruism creștin și până la asistența socială modernă profesionalizată. La întrebarea Nr. 5 ne-am reîntors la modul de a afla, oficial, aspecte cu privire la relația Stat-Biserică în asistența socială, care, de data aceasta, ar însemna concretizarea prin existența bisericilor/capelelor/locurilor de rugăciune în cadrul unor instituții de ocrotire socială
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
România și celelalte state intervievate din Europa, diferența în modul în care se poate implica Biserica în sistemul public de asistență socială este destul de mare. Deși Biserica în țări ca Franța, Austria, Spania, Italia, Elveția etc. practică o asistență socială profesionalizată, totuși relația cu Statul pe linie de asistență socială este destul de distantă. Cercetarea întreprinsă și rezultatele la nivelul României arată că după 20 de ani de la căderea comunismului, Biserica și statul român desfășoară, fiecare în parte, o activitate de asistență
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pe linie de asistență socială este destul de distantă. Cercetarea întreprinsă și rezultatele la nivelul României arată că după 20 de ani de la căderea comunismului, Biserica și statul român desfășoară, fiecare în parte, o activitate de asistență socială la un nivel profesionalizat, conform cu principiile proprii ale fiecăruia, însă relația dintre cele două este una complementară, Statul nu o dată alocând resurse Bisericii în privința activităților cu caracter social întreprinse de aceasta; se ia însă în calcul și importanța Bisericii în societatea românească contemporană, menționând
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
consolidarea sistemului național de asistență socială. În acest caz, nu mai putem așeza simplu semnul egalității între asistența socială eclezială și filantropie, în sensul că în Biserică nu ar exista decât forma de întrajutorare, ci vorbim de practicarea asistenței sociale profesionalizate. Bibliografie ***Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Manualul formatorului în domeniul protecției și promovării drepturilor copiilor, f. ed., București, 2006. ***Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Rolul preoților în protecția și promovarea drepturilor copilului, Editura Trei, București, 2006. ***Academia Română, Istoria
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
implicată și Biserica, arătând importanța ei nu doar în acest proiect, ci chiar în ceea ce privește relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale din România, făcând desigur o referire și la relația de întrepătrundere dintre altruismul tradiționalist creștin și standardele moderne ale asistenței sociale profesionalizate. 16 "Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului împreună cu Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte au elaborat acest manual privind rolul preoților în protecția și promovarea drepturilor copilului. Manualul nu pretinde că epuizează toate aspectele din acest domeniu, dar
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unor cercetători în domeniul științei politice în care să se ridice problema "crizei științei politice". Este adevărat că de curînd s-a scris despre "tragedia științei politice" [Ricci 1984], dar, în mod paradoxal, tragedia constă în dobîndirea unui rol academic, profesionalizat și legat de scholarship, înțeles ca amestec de cercetare și teorie, în locul ridicării unor întrebări fundamentale, perene și al învățării explicite și exclusive a democrației. Întrebările perene În legătură cu întrebările fundamentale, pare oportun să ne punem mai ales întrebări la care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de mult timp, au încredere unii în alții și sunt legați de experiențe și cunoștințe comune, de lungă durată (Humphrey, Hugh-Jones, 1992). La fermele agricole studiate trocul coexistă adesea cu tranzacțiile monetare. Totuși, datorită accesului la credite bancare și rețele profesionalizate, schimburile non-monetare au o incidență mult mai mică în activitatea generală de producție și distribuție a fermelor mari în comparație cu fermele mici. În concluzie, am identificat trei tipuri dominante de relații socioeconomice în care fermele studiate se implică: Relații economice conduse
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
educație. întrucât sistemele educative se caracterizează prin dinamism iar formarea devine o pârghie importantă pentru a asigura reorientările necesare ale educației. Formarea inițială și continuă profesionalizează formatorul educațional încât domeniul să răspundă nevoilor personale ale educaților și obiectivelor educației. Educatorul profesionalizat are puterea de a ameliora calitatea, de a promova schimbarea, de a asigura eficacitatea educației, de a anticipa schimbarea. Formarea continuă este o necesitate permanentă a cadrelor didactice, indiferent de domeniul profesional și de nivelul pregătirii fiecăruia. Potrivit Legii învățământului
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
țărilor din Uniunea Europeană fiind foarte variată și neomogenă. Cele mai importante cauze care au generat schimbarea politicii educaționale cu privire la exercitarea profesiei de manager școlar sunt în opinia majorității teoreticienilor: * Deplasarea accentului de la managementul ca artă, la managementul științific, ca domeniu profesionalizat ce solicită competențe și cunoștințe specifice; * Descentralizarea învățământului, în general, și a activității manageriale, în special, care a favorizat diversificarea rolurilor și responsabilităților fiecărui director de școală, acesta devenind inițiatorul politicii de dezvoltare instituțională a școlii. Emil Păun (1999, p.
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
viața cotidiană, dar care, În orice Împrejurare are un caracter semnificativ pentru elev, el mobilizează diverse resurse. Din acest punct de vedere, competența are un caracter limitativ pentru Învățământul preuniversitar și superior, deoarece duce la un Învățământ utilitarist și prea profesionalizat. Deoarece Învățământul contemporan este bazat pe competențe, este cazul să existe un echilibru Între Învățământul „generalist”, axat pe acumularea de cunoștințe și capacități, și cel specific, mai operațional, bazat mai mult pe acumularea de competențe, care abordează direct problema reinvestirii
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
principiile transmise în mod direct de către scriitor. G. Pienescu avea marele avantaj - subliniez! - de a fi colaborat cu autorul la adunarea, corectura și pregătirea textelor pentru tipar și știa, ca nimeni altcineva, ce avea de făcut. Pe deasupra, era un editor profesionalizat, cu experiența, până în 1962, a îngrijirii unor ediții din scrieri de Alecsandri și Odobescu; în 1962 preia ediția de Opere Ion Agârbiceanu (scriitorul ardelean moare în 1963). În 1973, la "divorțul" de seria argheziană de Scrieri, G. Pienescu era un
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
Gabriel Dimisianu Acum douăzeci de ani Haralamb Zinca era unul dintre cei mai populari scriitori ai noștri, autor profesionalizat, si prolific, de române polițiste și de spionaj. Cu Taină cavalerului de Dolenga, cu Moartea vine pe banda de magnetofon, cu Un glonte pentru rezident și cu atâtea alte narațiuni dinamice, abil construite, Zinca devenise un nume cunoscut în cele
Haralamb Zinca octogenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/13736_a_15061]
-
Daniel Cristea-Enache Când Ioan Es. Pop a debutat cuieudul fără ieșire (1994), cititorii profesionalizați care sunt criticii au sesizat imediat ponderea unui autor ce se prezenta, la treizeci și șase de ani, pe deplin maturizat artistic. Tatonările anterioare ale poetului maramureșean descoperit de Laurențiu Ulici ar putea fi redescoperite, la rândul lor, însă numai
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]