KorAP: Find »[drukola/base=profesură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

44 matches

Corola-website/Science/327032_a_328361

numeroase activități extracuriculare, instruind mai multe formații artistice din Ipotești, cu care participă la diverse festivaluri naționale. În 1965, a pus bazele primei orchestre de mandoline a Școlii din Ipotești, activitate pe care avea să o desfășoare pe toată durata profesurii sale. Ultima formație vocal-instrumentă ucrainiană instruită și pregătită de Iuri Lucan s-a numit Mрія („Visul”) și a activat până la moartea acestuia. Ca scriitor, Iuri Lucan debutează în anul 1979 cu romanul "„Balanța”", apărut la Editura Kriterion. Câțiva ani mai

Iuri Lucan (2017) [Corola-website/Science/327032_a_328361]
Corola-website/Science/337247_a_338576

științele naturale, mai ales pentru micologie. Mai departe a studiat cu pasiune plăcile colorate din cartea "Sylva fungorum" al părintelui Bruno Tozzi ( de asemenea naturalist, ornitolog și entomolog), al cărui discipol a devenit. În 1741 i s-a oferit o profesură pentru filosofie la seminarul din Savignano sul Rubicone, pe care l-a deținut timp de patru ani. Din 1748 până la sfârșitul anului 1754, Giovanni a întreținut catedra de filozofie în sucursala universității din Bologna la Rimini (inaugurată 1687). In anul

Giovanni Antonio Battarra (2017) [Corola-website/Science/337247_a_338576]
Corola-website/Science/332603_a_333932

fructifer și cele fără. Pentru această realizare îi s-a conferit "Marea medalie de aur a lui Linnaeus". În anul 1834, Fries Magnus a părăsit Universitatea din Lund, devenind profesor universitar de economie practică la Universitatea Uppsala, deci scaunul de profesură în botanică a fost ocupat de profesorul Wahlberg. Cel puțin a avut ocazia de a prelua în același timp conducerea grădinii botanice precum a muzeului local din oraș. El a fost, de asemenea, membru al parlamentului, reprezentând Universitatea Uppsala pe

Elias Magnus Fries (2017) [Corola-website/Science/332603_a_333932]
Uppsala pe ziua națională 1844-1845 și 1847-1848 precum și membru al Comitetului Constituțional. Poziția sa de la Uppsala a fost lărgită prin funcția de profesor de botanică în 1851. Cu câțiva ani înainte, marele Carl von Linné a întreținut acest scaun de profesură la fel ca fiul său Thore Magnus (1832-1913) care a fost și rector al universității. Savantul a emeritat în anul 1859. Elias Magnus Fries a fost, împreună cu compatriotul său Christian Hendrik Persoon, fondatorul taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi

Elias Magnus Fries (2017) [Corola-website/Science/332603_a_333932]
Corola-website/Science/306547_a_307876

Terapie Rațional Emotivă și Comportamentală și . A decis să rămână în România iar cariera sa academică a evoluat a rapid, în anul 2007, la 34 de ani, ajungând profesor universitar doctor, conducător de doctorat și șef de catedră, titular al profesurii internaționale "Aaron T. Beck" la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Ulterior, în anul 2008, a devenit profesor asociat ("adjunct professor") și la universitatea americană , SUA. În prezent, profesorul Daniel David este unul din cei mai cunoscuți psihologi/psihoterapeuți din spațiul public și

Daniel David (2017) [Corola-website/Science/306547_a_307876]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

la Facultatea de Litere din București, unde, în vederea necesității de mult simțită, Consiliul Miniștrilor, sub rezerva aprobării ulterioare a M.S. Regelui, a hotărât înființarea unei Catedre de Logică cu adaosul Istoriei filosofiei contimporane de la Kant încoace. Reintrarea D-voastră la profesură o faceți cu titlurile și drepturile ce le aveți deja câștigat[e] de profesor definitiv. Primiți etc., Ministru G. Chițu". Rezoluția a fost reprodusă de Simion Mehedinți care doar semnează cu pseudonimul Soveja și publică faimoasa biografie Titu Maiorescu, cu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

asupra folosirii resurselor financiare este net, iar calitatea și promptitudinea serviciilor se ameliorează vizibil. Acestea reprezintă doar unele mijloace de mai bună alocare a resurselor financiare, În care managementul academic al universității trebuie să intervină solidar cu managementul financiar. Marile profesuri fac marile universități 31. Profesurile au un statut cu totul special În spațiul vieții universitare. Ele reprezintă punctul de joncțiune dintre “politicile individuale” (fiecare cadru didactic dorește să obțină consacrarea profesională prin obținerea unei profesuri) și “politica instituțională” care vizează

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
solidar cu managementul financiar. Marile profesuri fac marile universități 31. Profesurile au un statut cu totul special În spațiul vieții universitare. Ele reprezintă punctul de joncțiune dintre “politicile individuale” (fiecare cadru didactic dorește să obțină consacrarea profesională prin obținerea unei profesuri) și “politica instituțională” care vizează susținerea unor profesuri reduse ca număr dar de mare prestigiu. Marile profesuri fac marile universități. O instituție academică are două alternative majore În domeniul profesurilor. Ea poate să ducă o politică laxă, chiar populistă, Încercând

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
universități 31. Profesurile au un statut cu totul special În spațiul vieții universitare. Ele reprezintă punctul de joncțiune dintre “politicile individuale” (fiecare cadru didactic dorește să obțină consacrarea profesională prin obținerea unei profesuri) și “politica instituțională” care vizează susținerea unor profesuri reduse ca număr dar de mare prestigiu. Marile profesuri fac marile universități. O instituție academică are două alternative majore În domeniul profesurilor. Ea poate să ducă o politică laxă, chiar populistă, Încercând că satisfacă politicile individuale și să promoveze imediat

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
În spațiul vieții universitare. Ele reprezintă punctul de joncțiune dintre “politicile individuale” (fiecare cadru didactic dorește să obțină consacrarea profesională prin obținerea unei profesuri) și “politica instituțională” care vizează susținerea unor profesuri reduse ca număr dar de mare prestigiu. Marile profesuri fac marile universități. O instituție academică are două alternative majore În domeniul profesurilor. Ea poate să ducă o politică laxă, chiar populistă, Încercând că satisfacă politicile individuale și să promoveze imediat la rang de profesor pe oricine care Îndeplinește anumite

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
cadru didactic dorește să obțină consacrarea profesională prin obținerea unei profesuri) și “politica instituțională” care vizează susținerea unor profesuri reduse ca număr dar de mare prestigiu. Marile profesuri fac marile universități. O instituție academică are două alternative majore În domeniul profesurilor. Ea poate să ducă o politică laxă, chiar populistă, Încercând că satisfacă politicile individuale și să promoveze imediat la rang de profesor pe oricine care Îndeplinește anumite criterii. Această alternativă atrage după sine demonetizarea profesurii, dispersarea resurselor (inclusiv de salarizare

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
două alternative majore În domeniul profesurilor. Ea poate să ducă o politică laxă, chiar populistă, Încercând că satisfacă politicile individuale și să promoveze imediat la rang de profesor pe oricine care Îndeplinește anumite criterii. Această alternativă atrage după sine demonetizarea profesurii, dispersarea resurselor (inclusiv de salarizare), scăderea prestigiului unei universități și a atractivității sale pentru potențialii beneficiari - studenții. Pe de altă parte, o instituție poate opta pentru menținerea unui număr redus de profesuri, instituite sau diminuate În funcție de Planul Strategic de Dezvoltare

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
anumite criterii. Această alternativă atrage după sine demonetizarea profesurii, dispersarea resurselor (inclusiv de salarizare), scăderea prestigiului unei universități și a atractivității sale pentru potențialii beneficiari - studenții. Pe de altă parte, o instituție poate opta pentru menținerea unui număr redus de profesuri, instituite sau diminuate În funcție de Planul Strategic de Dezvoltare Instituțională, nu În funcție de presiunea “de jos În sus” a personalului didactic, menit să sporească vizibilitatea națională și internațională a universității. „Una dintre multiplele cauze privind regresul calitativ al universității românești, adusă În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
numai la capitolul calitate, ci și la cel al cinstei. De jos si până sus ierarhizarea nu se face pe criteriul muncii și al valorii, acest fapt dăunând Învățământului românesc În ansamblu”. Consecințe și remedii ? „Continuarea politicii de creare a profesurilor În funcție de cât de mulți Îndeplinesc anumite criterii și nu În funcție de cum anume contribuie la dezvoltarea instituțională este contraproductivă. Ea nu numai că e În contradicție cu managementul antreprenorial, care se impune tot mai mult În universitățile performante, dar poate produce

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
lectori, asistenți. Parafrazând un personaj al lui Lampedusa, din Ghepardul («În Sicilia sunt latifundiarii apoi nimic, apoi nimic, apoi cafonii»), o să ajungem să spunem că “În UBB sunt profesorii, apoi nimic, apoi nimic, apoi studenții”! Revenind la calculul rece, Înmulțirea profesurilor duce la dispersia masivă a resurselor: aceeași bani trebuie Împărțiți la tot mai mulți, care devin tot mai săraci. Tendința e vizibilă deja: În departamentele cu multe profesuri, chiar și profesorii de mare prestigiu au salarii mai mici decât În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
profesorii, apoi nimic, apoi nimic, apoi studenții”! Revenind la calculul rece, Înmulțirea profesurilor duce la dispersia masivă a resurselor: aceeași bani trebuie Împărțiți la tot mai mulți, care devin tot mai săraci. Tendința e vizibilă deja: În departamentele cu multe profesuri, chiar și profesorii de mare prestigiu au salarii mai mici decât În departamentele În care numărul profesurilor e mai redus. Rezumând, tendința actuală duce la demonetizarea profesurilor, dispersia resurselor, dezechilibre instituționale și pauperizarea profesurilor. Nu văd cum ar putea contribui

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
a resurselor: aceeași bani trebuie Împărțiți la tot mai mulți, care devin tot mai săraci. Tendința e vizibilă deja: În departamentele cu multe profesuri, chiar și profesorii de mare prestigiu au salarii mai mici decât În departamentele În care numărul profesurilor e mai redus. Rezumând, tendința actuală duce la demonetizarea profesurilor, dispersia resurselor, dezechilibre instituționale și pauperizarea profesurilor. Nu văd cum ar putea contribui la creșterea prestigiului universității noastre și a vandabilității sale pe piața furnizorilor de educație și produse de

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
care devin tot mai săraci. Tendința e vizibilă deja: În departamentele cu multe profesuri, chiar și profesorii de mare prestigiu au salarii mai mici decât În departamentele În care numărul profesurilor e mai redus. Rezumând, tendința actuală duce la demonetizarea profesurilor, dispersia resurselor, dezechilibre instituționale și pauperizarea profesurilor. Nu văd cum ar putea contribui la creșterea prestigiului universității noastre și a vandabilității sale pe piața furnizorilor de educație și produse de cercetare. Analiza prezentată mai sus recomandă Senatului UBB următoarele: a

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
vizibilă deja: În departamentele cu multe profesuri, chiar și profesorii de mare prestigiu au salarii mai mici decât În departamentele În care numărul profesurilor e mai redus. Rezumând, tendința actuală duce la demonetizarea profesurilor, dispersia resurselor, dezechilibre instituționale și pauperizarea profesurilor. Nu văd cum ar putea contribui la creșterea prestigiului universității noastre și a vandabilității sale pe piața furnizorilor de educație și produse de cercetare. Analiza prezentată mai sus recomandă Senatului UBB următoarele: a) Asumarea unui principiu: Profesurile intră În gestiunea

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
de implementare a Planului Strategic de Dezvoltare Instituțională. Profesurile se creează În funcție de nevoile dezvoltării instituționale, nu În funcție de nevoile individuale ale corpului didactic. Având În vedere dezvoltarea disciplinelor și specializărilor universității administrația academică trebuie să se Întrebe mereu: Ce și câte profesuri sunt necesare și suficiente pentru dezvoltarea unei discipline / specializări? În ce măsură profesurile create contribuie la dezvoltarea instituțională și optimizează gestionarea resurselor? b) Instituirea unei proceduri: Crearea unei profesuri noi sau ocuparea unei profesuri vacantate se poate face după următoarea secvență: 1

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
În funcție de nevoile dezvoltării instituționale, nu În funcție de nevoile individuale ale corpului didactic. Având În vedere dezvoltarea disciplinelor și specializărilor universității administrația academică trebuie să se Întrebe mereu: Ce și câte profesuri sunt necesare și suficiente pentru dezvoltarea unei discipline / specializări? În ce măsură profesurile create contribuie la dezvoltarea instituțională și optimizează gestionarea resurselor? b) Instituirea unei proceduri: Crearea unei profesuri noi sau ocuparea unei profesuri vacantate se poate face după următoarea secvență: 1.Rectoratul creează o nouă profesură sau Rectoratul, la cererea Decanatului, aprobă

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
și specializărilor universității administrația academică trebuie să se Întrebe mereu: Ce și câte profesuri sunt necesare și suficiente pentru dezvoltarea unei discipline / specializări? În ce măsură profesurile create contribuie la dezvoltarea instituțională și optimizează gestionarea resurselor? b) Instituirea unei proceduri: Crearea unei profesuri noi sau ocuparea unei profesuri vacantate se poate face după următoarea secvență: 1.Rectoratul creează o nouă profesură sau Rectoratul, la cererea Decanatului, aprobă Începerea concursului pentru ocuparea unei profesuri vacantate. În ambele cazuri decizia e justificată exclusiv prin contribuția

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
trebuie să se Întrebe mereu: Ce și câte profesuri sunt necesare și suficiente pentru dezvoltarea unei discipline / specializări? În ce măsură profesurile create contribuie la dezvoltarea instituțională și optimizează gestionarea resurselor? b) Instituirea unei proceduri: Crearea unei profesuri noi sau ocuparea unei profesuri vacantate se poate face după următoarea secvență: 1.Rectoratul creează o nouă profesură sau Rectoratul, la cererea Decanatului, aprobă Începerea concursului pentru ocuparea unei profesuri vacantate. În ambele cazuri decizia e justificată exclusiv prin contribuția la dezvoltarea instituțională și optimizarea

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
pentru dezvoltarea unei discipline / specializări? În ce măsură profesurile create contribuie la dezvoltarea instituțională și optimizează gestionarea resurselor? b) Instituirea unei proceduri: Crearea unei profesuri noi sau ocuparea unei profesuri vacantate se poate face după următoarea secvență: 1.Rectoratul creează o nouă profesură sau Rectoratul, la cererea Decanatului, aprobă Începerea concursului pentru ocuparea unei profesuri vacantate. În ambele cazuri decizia e justificată exclusiv prin contribuția la dezvoltarea instituțională și optimizarea gestionării resurselor. 2.Desfășurarea efectivă a concursului se va face, deocamdată, conform reglementărilor

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
și optimizează gestionarea resurselor? b) Instituirea unei proceduri: Crearea unei profesuri noi sau ocuparea unei profesuri vacantate se poate face după următoarea secvență: 1.Rectoratul creează o nouă profesură sau Rectoratul, la cererea Decanatului, aprobă Începerea concursului pentru ocuparea unei profesuri vacantate. În ambele cazuri decizia e justificată exclusiv prin contribuția la dezvoltarea instituțională și optimizarea gestionării resurselor. 2.Desfășurarea efectivă a concursului se va face, deocamdată, conform reglementărilor În vigoare (Notă: Oricum, multe dintre ele depășesc competențele decizionale ale Senatului

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]