47 matches
-
putem divulga numele) care producea ață și bandaje. Rectorul universității, domnul profesor Zbieran, citi ziarul adus de secretară, holbă ochii injectați de la susținerea, astă noapte, a doctoratului unei tinere speranțe și răcni: - Madam Perfidiu! Secretare principală se numea de fapt Profiriu însă cum era soția managerului trustului și nu putea să o dea cu capul de pereți când voia mușchiul său de rector, se răzbuna prefăcându-se că îi greșește numele. Doamna apelată intră în birou, îl strivi cu disprețul său
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
orbite... Cei doi dispărură precum un curent de aer pe sub ușă și, în timp de rectorul socotea cam cât va sifona din fonduri europene, ei scoaseră un proiect mai vechi îl mai adaptară la nevoile curente, îl depuseră la doamna Profiriu și plecară acasă destul de veseli. Nici ei nu excludeau unele mici sifonări! Peste două zile, proiectul era aprobat iar bune doamnă secretară principală le dădu banii pentru cercetare, adică, minus 50% rectorul, și 10% din suma întreagă pentru ea. Oricum
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
că i-a venit pensia. La plecare primarul și consilierii, bucuroși din motive diferite, i-au cadorisit cu merinde pentru drum considerând probabil că de aici pleacă la Polul Nord, iar ei au dus captura și raportul cercetării tot la doamna Profiriu. Femeie cu simț practic, aceasta a vândut șarpele, cu tot cu borcanul în care îl primise, unei grădini zoologice. Rectorul a semnat în nume propriu lucrarea de cercetare și a publicat-o într-o revistă de știință din străinătate. A luat bani
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
putem divulga numele) care producea ață și bandaje. Rectorul universității, domnul profesor Zbieran, citi ziarul adus de secretară, holbă ochii injectați de la susținerea, astă noapte, a doctoratului unei tinere speranțe și răcni:- Madam Perfidiu! Secretare principală se numea de fapt Profiriu însă cum era soția managerului trustului și nu putea să o dea cu capul de pereți când voia mușchiul său de rector, se răzbuna prefăcându-se că îi greșește numele. Doamna apelată intră în birou, îl strivi cu disprețul său
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
orbite...Cei doi dispărură precum un curent de aer pe sub ușă și, în timp de rectorul socotea cam cât va sifona din fonduri europene, ei scoaseră un proiect mai vechi îl mai adaptară la nevoile curente, îl depuseră la doamna Profiriu și plecară acasă destul de veseli. Nici ei nu excludeau unele mici sifonări! Peste două zile, proiectul era aprobat iar bune doamnă secretară principală le dădu banii pentru cercetare, adică, minus 50% rectorul, și 10% din suma întreagă pentru ea. Oricum
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
că i-a venit pensia. La plecare primarul și consilierii, bucuroși din motive diferite, i-au cadorisit cu merinde pentru drum considerând probabil că de aici pleacă la Polul Nord, iar ei au dus captura și raportul cercetării tot la doamna Profiriu. Femeie cu simț practic, aceasta a vândut șarpele, cu tot cu borcanul în care îl primise, unei grădini zoologice. Rectorul a semnat în nume propriu lucrarea de cercetare și a publicat-o într-o revistă de știință din străinătate. A luat bani
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
masă, Apa-i rece cristalină Coborâtă din colină Cu ulciorul adusă-n casă... Moș Pătru octogenarul, Toată viața a adus De la izvorul de sus Apa-n râuri cu ulciorul. Stă ulciorul plin de viață Cu-apa-n cristalinu-i viu, Că nici vechiul profiriu N-o întrece în dulceață... Nu întreb care-i secretul Și nici care e motivul, Că moș Pătru longevivul Urcă-n pas ca tineretul... În parcela de sub munte Lângă apa de izvoare, Zilnic stau fără dogoare Vechi stejari cu lată
APA CRISTALINĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340277_a_341606]
-
putem divulga numele) care producea ață și bandaje. Rectorul universității, domnul profesor Zbieran, citi ziarul adus de secretară, holbă ochii injectați de la susținerea, astă noapte, a doctoratului unei tinere speranțe și răcni: - Madam Perfidiu! Secretare principală se numea de fapt Profiriu însă cum era soția managerului trustului și nu putea să o dea cu capul de pereți când voia mușchiul său de rector, se răzbuna prefăcându-se că îi greșește numele. Doamna apelată intră în birou, îl strivi cu disprețul său
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
orbite ... Cei doi dispărură precum un curent de aer pe sub ușă și, în timp de rectorul socotea cam cât va sifona din fonduri europene, ei scoaseră un proiect mai vechi îl mai adaptară la nevoile curente, îl depuseră la doamna Profiriu și plecară acasă destul de veseli. Nici ei nu excludeau unele mici sifonări! Peste două zile, proiectul era aprobat iar bune doamnă secretară principală le dădu banii pentru cercetare, adică, minus 50% rectorul, și 10% din suma întreagă pentru ea. Oricum
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
că i-a venit pensia. La plecare primarul și consilierii, bucuroși din motive diferite, i-au cadorisit cu merinde pentru drum considerând probabil că de aici pleacă la Polul Nord, iar ei au dus captura și raportul cercetării tot la doamna Profiriu. Femeie cu simț practic, aceasta a vândut șarpele, cu tot cu borcanul în care îl primise, unei grădini zoologice. Rectorul a semnat în nume propriu lucrarea de cercetare și a publicat-o într-o revistă de știință din străinătate. A luat bani
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
str. Eliza Moroni 5, str. Finlanda 3. 8540. Paraschivescu Eugen, 2 apartamente, București, str. Lisabona 1. 8541. Onofrei Gheorghe, 7 apartamente, București, str. Barbu Bradescu 20, str. Mihail Spătaru 5. 8542. Puscariu Maria, 2 apartamente, București, str. Blanduziei 1. 8543. Profiriu Ana, 4 apartamente, București, str. Valeriu Braniște 58, str. Daniil Berceanu 2. 8544. Pappia C. Ion, 2 apartamente, București, str. Av. Drossu 4. b., str. V. Lascăr 21. 8545. Prager Heinrich, 2 apartamente, București, Bd. 1 Mai, 40. 8546. Răzuș
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
colaboratoarele mele de la înființarea Societății. Doamnele: Maria G-ral Gherescu, Zoe Daia, Ana Urlici, Maria Bărbulescu, Maria Sturdza, Maria Kercea, Margo Oromulo, Lucreția Dr. Gheorghiu, Elena ștefănescu, și pe cele mai noi ca Doamnele: Zina Moroianu, Sofia Meteș, Iulia Siminel, Bălășica Profiriu, Eugenia Popovici, Lucreția Herter, Cornelia Sassu, Elly Popovici, Irina Popescu, Angela Ghețu, Tina Dr. Papp, Emma Antonescu, Valeria Bejan, Atena Dumitrescu, Maria Potoceanu, Lucia Maior Gogulescu, Elena Dumitriu, Lucia Maior Seicărescu, Victoria Oprean, Lucia Dr. Stoixa, Domnul Nazarie din Galați
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini dalbe, unghii profirii,/ Sâni rotunjori, șolduri nurlii/ și spate drept și neted tot./ 645 „faimoasa descriere a ducesei Dalba și a caracterului ei, pe care Lowell a admirat-o atât de mult și în legătură cu care a afirmat că este <<unul dintre cele mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini dalbe, unghii profirii,/ Sâni rotunjori, șolduri nurlii/ și spate drept și neted tot./ 645 „faimoasa descriere a ducesei Dalba și a caracterului ei, pe care Lowell a admirat-o atât de mult și în legătură cu care a afirmat că este <<unul dintre cele mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
șî Frâncușa‟i grozavî! ..zice unu‟ lăudând soiurile de vin de Huși. - Da‟i mai strașnică tămâioasa... ori, mai cu samă busuioaca di Bohotin ..zice altul. Nu-i pi lumi bunătati mai mari, măi! părintili, la bisaricî, să‟mpărtășăști cu profiriu di Bohotin! .. Ci-o lăsat Dumnezău pi lumea‟iastă, măi omule... ci-o lăsat! Câte-e o dată, mă gândesc, așa... „Ci s-ar faci omu‟ făr‟un strop di vin, măi!.. - Ș‟aceala, să cie profiriu di Bohotin! ..se băgă în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la bisaricî, să‟mpărtășăști cu profiriu di Bohotin! .. Ci-o lăsat Dumnezău pi lumea‟iastă, măi omule... ci-o lăsat! Câte-e o dată, mă gândesc, așa... „Ci s-ar faci omu‟ făr‟un strop di vin, măi!.. - Ș‟aceala, să cie profiriu di Bohotin! ..se băgă în vorbă altul. - Strașnic vin, măi, zice altul! ..îmi vini să trântesc cu căciula di podele, măi. Îți dă atâta putere, că.., aș trânti un pumn în pământ, să iasă pe ceilantă parte, și se pregăti
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
chiar șî cânili turbat se îmblânzăști, dacă îi vorghești cu blândețe și dulceață... D‟apăi, cum nu s-ar îmbuna omu‟, măi.?! Ia, hai, ia cu mini un păhărel, măi Lisandri... vinu‟ îmblânzăști năcazurile omului... După ce ciocniră câte un paharel profiriu, de busuioacă de Bohotin, bătrânul continuă cu vorbă molcomă... socotită... - Nu, bre Lisandri... nu.. zâlili omului să nu le afurisăști niș‟odată, dragu‟ moșului, omu‟ să cadi să nu cie didisubtu‟ copacului... cari‟i prost șî nu înțălegi! .. Omu‟ să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la veston, ținându-se, ca la fotograf, de după cap, cu alți doi tanchiști, surâzând, tustrei, de sub un palmier cenușiu, făcut din carton, cu frunze late de pânză, mai late de-o șchioapă. Întorcându-se spre Vartolomei, care le turna vin profiriu în pahare de sticlă, l-au întrebat, arătând la poză: Este cine? Vartolomei lăsă cana de vin pe masă și o porni, cu mersul său de estropiat, încă din copilărie, către peretele cu fotografii. A indicat cu arătătorul, ca să priceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mare, care s-a prăpădit, într-o amară primăvară. A scuturat din cap și întorcându-se la masă, cu mersul lui de estropiat, completă vinul din pahare, umplându-le ochi: La voia dumneavoastră! le ură el, înălțând cupa cu vin profiriu. Koșon și Iovu căscau în răstimpuri, trăgând a somn... ...A doua zi-dimineața, o ciocănitoare harnică renunțase demult să mai toace, în felul ei, pe la toate ferestrele copacilor cu pielea crăpată, când Profetul a ieșit în ogradă. Deși avea pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
așternută cu pânză galbenă de borangic, căreia Trandafira i-a marcat centrul geometric, aterizând la punct fix, cu o pâine mare, coaptă în cuptor și cu bolta undelemnie. Vartolomei și el a scos, îndată, cana cea de sticlă, cu vin profiriu, din care pureci de argint săreau în sus, de mai bine de-o șchioapă. Turna vinul în paharele oaspeților și spunea păreri: Iarna nu-i ca vara: iarna, viața e mai îndelungată! Dacă, pe Pământ, ar fi numai iarnă, omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iarna, viața e mai îndelungată! Dacă, pe Pământ, ar fi numai iarnă, omul ar trăi mai mult. Dar cu mai puțină mulțumire, grăi el, râzând, cum fac oamenii, la hramuri și când au musafiri. La a treia cană de vin profiriu, trasă la canea de Vartolomei, scoase și Profetul, dintr-o geantă cu colțuri lucitoare, o sumedenie de ciorapi femeiești, ușori ca umbra, șaluri cu ciucuri mititei, de mătase roșie, și alte țesături, de să le spargi cu limba de subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu se mai codea, sfios, bătând pe ocolite șeaua, să priceapă iapa, ci dădea de-a dreptul: Luam pe Caterina cu noi, la mine și eu făcut la ea doamnă mare... Vartolomei, care în răstimpul deșertării a două căni de profiriu, se prefăcuse a nu pricepe apropourile lui învăluitoare, îndrăzni să protesteze molatec: D-apoi, unde s-a mai văzut profet însurat și care să-și ia nevastă cu cununie, ca oamenii de rând?... Urmărind, cu ochii, cum oleana lui nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
decât îți închipui netale! Apoi, întorcându-se spre mine, biata mamă îmi zice: Du-te, măi băiete și te-nchină, fă cruce și bate măcar zece mătănii și culcă-te! Că nu-s pentru tine aceste scorneli, ale Lionorei și Profirii... Vai, Mălină dragă, ce știi mătăluță, că ești încă tânără... Nu mi-o lua, te rog, în nume de rău! Dar eu am văzut lupul acela în mijlocul ogrăzii, venind spre intrarea căsuței noastre. L-am văzut cum te văd și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
colegului bănuit să fie autorul glumei. Îl caut pe unde intuiam că ar putea să fie pe la Cofetăria "Gaudeamus" din colț ori la bufetul "Codrul Cosminului" din piața "Sfântul Spiridon", unde mai obișnuiesc uneori să meargă colegii la un vin profiriu; dar nu-l întâlnesc decât târziu la Târgușorul Copou, la cantină. Când îi spun despre ce-i vorba, se face cum îi buba și sare-n sus de-o prăjină: Măi! Acesta-i om normal? Ce l-a apucat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Articolul 3 Pentru preschimbare cu se va încasa nicio taxa. Cei ce primesc noi brevete, vor plăti costul de 100 lei al imprimatului. Articolul 4 Direcțiunea Aviației Civile este însărcinată cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni. Ministru, Ing. N. Profirii
DECIZIE nr. 6.008 din 3 aprilie 1950 privind termenul de preschimbare a actualelor brevete aeronautice civile naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134002_a_135331]