54 matches
-
este un vierme lat parazit ce măsoară 0,6-2 m x 8 mm. Scolexul are rostrum armat cu o coloană dublă de croșete, diferite ca mărime. Gâtul este mai îngust decât scolexul. Proglotele imature sunt mai lațe decât lungi, iar cele ovigere sunt mai lungi decât lațe. Marginea posterioara a proglotei o depășește pe cea anterioară, imprimând strobilei un aspect dințat. Porii genitali sunt proeminenți și neregulat alterni; uterul are 8-10 ramuri laterale
Taenia pisiformis () [Corola-website/Science/316152_a_317481]
-
x 8 mm. Scolexul are rostrum armat cu o coloană dublă de croșete, diferite ca mărime. Gâtul este mai îngust decât scolexul. Proglotele imature sunt mai lațe decât lungi, iar cele ovigere sunt mai lungi decât lațe. Marginea posterioara a proglotei o depășește pe cea anterioară, imprimând strobilei un aspect dințat. Porii genitali sunt proeminenți și neregulat alterni; uterul are 8-10 ramuri laterale. Oul este ovoid și măsoară 35-40 x 30-35 micrometri. Specia parazitează în intestinul subțire la câine și alte
Taenia pisiformis () [Corola-website/Science/316152_a_317481]
-
hermafrodite mici sau de mărime mijlocie (3-38 cm), sub formă de frunză sau uneori alungite ca o panglică. Ca organizație amintesc trematodele. Scolexul este absent sau slab reprezentat. Corpul este constituit dintr-o singură bucată, deci nu este împărțit în proglote. Aparatul genital este, de asemenea, unic. Din ou iese o larvă caracteristică numită larvă licoforă, care este prevăzută cu 10 cârlige, ceea ce o deosebește clar de larva hexacantă. În interiorul larvei se găsește o mare masă de celule glandulare mari, a
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
și girocotile (girocotilide). Cestodarii au o mărime mică sau mijlocie (3-38 cm), sub formă de frunză sau uneori alungite ca o panglică. Corpul este unitar, nesegmentat (constituit dintr-o singură bucată) sau cu pliuri transversale, deci nu este împărțit în proglote. Scolexul este absent sau slab reprezentat. Nu au organe de fixare. Capătul anterior al corpului posedă fie o trompă glandulară retractilă, uneori foarte musculară asemănătoare cu cea de la rabdocoeli (la amfilinide) sau cu un organ adeziv (la girocotilide). Corpul este
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
cestode (viermi lați) la care scolexul are ventuzele lor foarte slab dezvoltate și două botrii (pseudobotridii), ele putând însă lipsi prin regresie sau să se multiplice până la șase. Lungimea corpului (strobilul) diferă, în funcție de specie, de la câțiva milimetri până la 12 metri. Proglotele nu se formează întotdeauna în regiunea gâtului, unde zona de creștere poate lipsi; ele se pot forma și prin diviziunea secundară a proglotelor. Ciclul evolutiv are în cele mai dese cazuri au trei gazde, una definitivă și două intermediare; rareori
Pseudofilide () [Corola-website/Science/333623_a_334952]
-
să se multiplice până la șase. Lungimea corpului (strobilul) diferă, în funcție de specie, de la câțiva milimetri până la 12 metri. Proglotele nu se formează întotdeauna în regiunea gâtului, unde zona de creștere poate lipsi; ele se pot forma și prin diviziunea secundară a proglotelor. Ciclul evolutiv are în cele mai dese cazuri au trei gazde, una definitivă și două intermediare; rareori au trei gazde intermediare și foarte rar au o singură gazdă intermediară. Prima gazdă intermediară este un crustaceu, iar a doua este un
Pseudofilide () [Corola-website/Science/333623_a_334952]
-
Proglota sau proglotul (din greaca "pro" = înainte, în fața + "glottis" = glotă, limbă - datorită formei) reprezintă fiecare din "segmentele" corpului (strobilul) la diferite cestode. Proglotele sunt dispuse cap la cap, în ordine liniară sub formă de panglică. Fiecare proglotă conține atât aparatul genital
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
Proglota sau proglotul (din greaca "pro" = înainte, în fața + "glottis" = glotă, limbă - datorită formei) reprezintă fiecare din "segmentele" corpului (strobilul) la diferite cestode. Proglotele sunt dispuse cap la cap, în ordine liniară sub formă de panglică. Fiecare proglotă conține atât aparatul genital mascul, cât și pe cel femel. După fecundație, fiecare proglotă devine un adevărat "sac cu ouă". Numărul proglotelor este foarte variabil de la
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
Proglota sau proglotul (din greaca "pro" = înainte, în fața + "glottis" = glotă, limbă - datorită formei) reprezintă fiecare din "segmentele" corpului (strobilul) la diferite cestode. Proglotele sunt dispuse cap la cap, în ordine liniară sub formă de panglică. Fiecare proglotă conține atât aparatul genital mascul, cât și pe cel femel. După fecundație, fiecare proglotă devine un adevărat "sac cu ouă". Numărul proglotelor este foarte variabil de la specie la specie, între 3 și 4500. La "Taenia solium", numărul proglotelor poate ajunge
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
limbă - datorită formei) reprezintă fiecare din "segmentele" corpului (strobilul) la diferite cestode. Proglotele sunt dispuse cap la cap, în ordine liniară sub formă de panglică. Fiecare proglotă conține atât aparatul genital mascul, cât și pe cel femel. După fecundație, fiecare proglotă devine un adevărat "sac cu ouă". Numărul proglotelor este foarte variabil de la specie la specie, între 3 și 4500. La "Taenia solium", numărul proglotelor poate ajunge până la aproximativ 900, iar la "Taenia saginata", care este, de obicei, mai lungă, numărul
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
strobilul) la diferite cestode. Proglotele sunt dispuse cap la cap, în ordine liniară sub formă de panglică. Fiecare proglotă conține atât aparatul genital mascul, cât și pe cel femel. După fecundație, fiecare proglotă devine un adevărat "sac cu ouă". Numărul proglotelor este foarte variabil de la specie la specie, între 3 și 4500. La "Taenia solium", numărul proglotelor poate ajunge până la aproximativ 900, iar la "Taenia saginata", care este, de obicei, mai lungă, numărul lor poate trece de 1200. Dimpotrivă, la "Taenia
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
panglică. Fiecare proglotă conține atât aparatul genital mascul, cât și pe cel femel. După fecundație, fiecare proglotă devine un adevărat "sac cu ouă". Numărul proglotelor este foarte variabil de la specie la specie, între 3 și 4500. La "Taenia solium", numărul proglotelor poate ajunge până la aproximativ 900, iar la "Taenia saginata", care este, de obicei, mai lungă, numărul lor poate trece de 1200. Dimpotrivă, la "Taenia echinococcus", corpul este format din 3-4 proglote. Unele specii inferioare de cestode sunt constituite dintr-o
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
specie, între 3 și 4500. La "Taenia solium", numărul proglotelor poate ajunge până la aproximativ 900, iar la "Taenia saginata", care este, de obicei, mai lungă, numărul lor poate trece de 1200. Dimpotrivă, la "Taenia echinococcus", corpul este format din 3-4 proglote. Unele specii inferioare de cestode sunt constituite dintr-o singură bucată, deci nu au proglote. Proglotele se formează în urma scolexului, în regiunea "gâtului", care funcționează ca o zonă de creștere continuă; procesul de formare a proglotelor se numește "strobilație". Pe măsură ce
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
iar la "Taenia saginata", care este, de obicei, mai lungă, numărul lor poate trece de 1200. Dimpotrivă, la "Taenia echinococcus", corpul este format din 3-4 proglote. Unele specii inferioare de cestode sunt constituite dintr-o singură bucată, deci nu au proglote. Proglotele se formează în urma scolexului, în regiunea "gâtului", care funcționează ca o zonă de creștere continuă; procesul de formare a proglotelor se numește "strobilație". Pe măsură ce se dezvoltă, proglotele se maturează și apoi se rup la extremitatea posterioară a strobilului. Astfel
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
la "Taenia saginata", care este, de obicei, mai lungă, numărul lor poate trece de 1200. Dimpotrivă, la "Taenia echinococcus", corpul este format din 3-4 proglote. Unele specii inferioare de cestode sunt constituite dintr-o singură bucată, deci nu au proglote. Proglotele se formează în urma scolexului, în regiunea "gâtului", care funcționează ca o zonă de creștere continuă; procesul de formare a proglotelor se numește "strobilație". Pe măsură ce se dezvoltă, proglotele se maturează și apoi se rup la extremitatea posterioară a strobilului. Astfel, strobilul
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
este format din 3-4 proglote. Unele specii inferioare de cestode sunt constituite dintr-o singură bucată, deci nu au proglote. Proglotele se formează în urma scolexului, în regiunea "gâtului", care funcționează ca o zonă de creștere continuă; procesul de formare a proglotelor se numește "strobilație". Pe măsură ce se dezvoltă, proglotele se maturează și apoi se rup la extremitatea posterioară a strobilului. Astfel, strobilul se regenerează mereu, păstrându-și dimensiunea specifică. Pe baza constituției corpului, cu sau fără proglote, clasa cestodelor se împarte în
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
inferioare de cestode sunt constituite dintr-o singură bucată, deci nu au proglote. Proglotele se formează în urma scolexului, în regiunea "gâtului", care funcționează ca o zonă de creștere continuă; procesul de formare a proglotelor se numește "strobilație". Pe măsură ce se dezvoltă, proglotele se maturează și apoi se rup la extremitatea posterioară a strobilului. Astfel, strobilul se regenerează mereu, păstrându-și dimensiunea specifică. Pe baza constituției corpului, cu sau fără proglote, clasa cestodelor se împarte în două subclase: La "Taenia solium" proglotele sunt
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
continuă; procesul de formare a proglotelor se numește "strobilație". Pe măsură ce se dezvoltă, proglotele se maturează și apoi se rup la extremitatea posterioară a strobilului. Astfel, strobilul se regenerează mereu, păstrându-și dimensiunea specifică. Pe baza constituției corpului, cu sau fără proglote, clasa cestodelor se împarte în două subclase: La "Taenia solium" proglotele sunt foarte scurte, mult mai scurte decât late în spatele gâtului. Mai departe, proglotele cresc în lățime, dar mai mult în lungime. Astfel, pe o anumită porțiune, ele ajung să
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
dezvoltă, proglotele se maturează și apoi se rup la extremitatea posterioară a strobilului. Astfel, strobilul se regenerează mereu, păstrându-și dimensiunea specifică. Pe baza constituției corpului, cu sau fără proglote, clasa cestodelor se împarte în două subclase: La "Taenia solium" proglotele sunt foarte scurte, mult mai scurte decât late în spatele gâtului. Mai departe, proglotele cresc în lățime, dar mai mult în lungime. Astfel, pe o anumită porțiune, ele ajung să fie pătrate, iar apoi lungimea depășește lățimea. Proglotele cele mai dezvoltate
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
Astfel, strobilul se regenerează mereu, păstrându-și dimensiunea specifică. Pe baza constituției corpului, cu sau fără proglote, clasa cestodelor se împarte în două subclase: La "Taenia solium" proglotele sunt foarte scurte, mult mai scurte decât late în spatele gâtului. Mai departe, proglotele cresc în lățime, dar mai mult în lungime. Astfel, pe o anumită porțiune, ele ajung să fie pătrate, iar apoi lungimea depășește lățimea. Proglotele cele mai dezvoltate au lungimea cam de 15 mm, iar lățimea de 7—10 mm. Singurele
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
La "Taenia solium" proglotele sunt foarte scurte, mult mai scurte decât late în spatele gâtului. Mai departe, proglotele cresc în lățime, dar mai mult în lungime. Astfel, pe o anumită porțiune, ele ajung să fie pătrate, iar apoi lungimea depășește lățimea. Proglotele cele mai dezvoltate au lungimea cam de 15 mm, iar lățimea de 7—10 mm. Singurele particularități morfologice externe ale proglotelor este prezența unei "papile genitale", situată pe una din marginile laterale, puțin mai în urmă jumătății lungimii sale. Papile
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
mai mult în lungime. Astfel, pe o anumită porțiune, ele ajung să fie pătrate, iar apoi lungimea depășește lățimea. Proglotele cele mai dezvoltate au lungimea cam de 15 mm, iar lățimea de 7—10 mm. Singurele particularități morfologice externe ale proglotelor este prezența unei "papile genitale", situată pe una din marginile laterale, puțin mai în urmă jumătății lungimii sale. Papile genitale alternează de la un proglot la altul, adică una se găsește pe o parte, următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
un proglot la altul, adică una se găsește pe o parte, următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor și organele de reproducere mascul și femel. Proglotele sunt străbătute de numeroase fascicule de
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor și organele de reproducere mascul și femel. Proglotele sunt străbătute de numeroase fascicule de fibre musculare dorsoventrale de la o față la alta. Datorită acestei musculaturi
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor și organele de reproducere mascul și femel. Proglotele sunt străbătute de numeroase fascicule de fibre musculare dorsoventrale de la o față la alta. Datorită acestei musculaturi, la multe specii
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]