29 matches
-
și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din biografia artistică și creația muzicală aparținând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din biografia artistică și creația muzicală aparținând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din biografia artistică și creația muzicală aparținând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din biografia artistică și creația muzicală aparținând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
cu scherzo (it. „glumă”), mai rapid, pentru prima oară. Alte simfonii la care se face referire mai frecvent: Simfonia a V-a în do minor („a Destinului”, 1808), Simfonia a VI-a în Fa major („Pastorala”, 1808) - vădește elemente de programatism și introduce o a cincea parte, experiment nereluat însă în următoarele creații de gen, Simfonia a VII-a în La major („Apoteoza dansului”, 1811) și Simfonia a IX-a în re minor (1824) - finalul acesteia din urmă introduce soliști vocali
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
acest punct de vedere, se poate considera că, în formele cele mai avangardiste ale sale, dar și în cele de inspirație simfonică, rock-ul progresiv poate fi alipit avangardei "clasice", prin adoptarea muzicii modale, a atonalismului, a liberei imporvizații, a programatismului. În argumentarea afirmației, să amintim faptul că, intuind apropierea conceptuală și aflat la începutul carierei sale, Frank Zappa l-a contactat pe Edgar Varese (unul dintre părinții avangardei simfonice), atât pentru a învăța de la acesta, cât și pentru a finaliza
Rock progresiv () [Corola-website/Science/311606_a_312935]
-
a treia și ultima dată, în "Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a fi mai mult decât un peisagist
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
compozitorului și prezența sa scenică, mulți dintre cei care asistaseră la un recital declarând ulterior că muzica lui Liszt ridica auditoriul pe culmile unui extaz mistic. În ceea ce privește creația sa, aceasta este una prolifică, Liszt fiind cunoscut ca un adept al programatismului, mai exact un compozitor care Își bazează ideile componistice pe lucruri din afara sferei musicale, cum ar fi poezia sau pictura. Un mare cunoscător al literaturii și al artelor În general, Liszt creează În unele dintre lucrările sale o Întrepătrundere Între
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
culturală era dominată de problematica „direcțiilor”, „curentelor”, „crizei”, „derutei”, S. nu urmează însă moda momentului printre micile publicații de frondă - care începea a se recunoaște drept „modernistă” - și nu arborează vreun manifest provocator. În schimb, sub blazonul titlului, practică un programatism al conținutului, înscris în aria simbolismului, prin exclusivismul selecției textelor și prin minusculele semnalări promoționale pe ultima pagină, la rubrica „Note”. Astfel, în planul experienței formelor și ca barometru al stării de spirit, S. ilustrează stadiul târziu al curentului, conjugat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
conținut expresiv este asociat prin intenția declarată a compozitorului de o sursă concretă de inspirație, fapt de viață, eveniment istoric etc. Altfel spus, muzicianul își propune un subiect pe baza căruia concepe un scenariu (program) în maniera globală sau secvențiala. Programatismul folosește cuvântul pentru a explica muzică. Muzică cu program este, în general, privită că o descoperire a maeștrilor secolului al XIX-lea. în realitate, lucrările muzicale cu anumite subiecte au existat și în perioade istorice mult mai îndepărtate, încă de la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
explica muzică. Muzică cu program este, în general, privită că o descoperire a maeștrilor secolului al XIX-lea. în realitate, lucrările muzicale cu anumite subiecte au existat și în perioade istorice mult mai îndepărtate, încă de la începuturile literaturii muzicale, iar programatismul - în gândirea orchestrala - a fost pregătit de uriașă lucrare de apropiere între cuvânt și muzica, între acțiune și muzica, săvârșită în cadrul operei, oratoriului și cantatei. Continuă asociere a domeniilor artei o putem urmări de la originile înseși ale muzicii: Euripide, Eschil
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
cel mai convingător este Antonio Vivaldi, cu ale sale concerti grossi, întitulate Anotimpurile, precedate de câte un sonet explicativ. Dar, înflorirea muzicii programatice o datorăm romanticilor, impulsionați de Beethoven prin simfonia Pastorala, uverturile Egmont și Coriolan. Hector Berlioz a ridicat programatismul la un adevărat principiu stilistic, prin plasticitatea puterii sale de expresie. Franz Liszt concepea programatismul că o artă cuprinsă între două noțiuni: program poetic și melodie caracteristică. Robert Schumann, nume notoriu al genului, a lăsat o bogată colecție de miniaturi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
câte un sonet explicativ. Dar, înflorirea muzicii programatice o datorăm romanticilor, impulsionați de Beethoven prin simfonia Pastorala, uverturile Egmont și Coriolan. Hector Berlioz a ridicat programatismul la un adevărat principiu stilistic, prin plasticitatea puterii sale de expresie. Franz Liszt concepea programatismul că o artă cuprinsă între două noțiuni: program poetic și melodie caracteristică. Robert Schumann, nume notoriu al genului, a lăsat o bogată colecție de miniaturi pianistice, în care se simte atât de firesc puternică legătură între muzică și poezie. Maeștrii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
mai puțină aplicare spre artă sunetelor. Sălile devin pline atunci cand afișele anunță Tablourile dintr-o expoziție, a lui Musorgsky, poemele lui Richard Strauss, simfonia Fantastică, a lui Berlioz, suita Șeherezada, suita din baletul Romeo și Julieta, de Prokofiev. Absolutizarea importanței programatismului are limite. Auditoriul, obsedat de subiect, poveste, text, se îndepărtează de puritatea imaginii sonore, îi constrânge imaginația, puterea creatoare și sentimentală (vor trece în plan secund ,,mai marii muzicii” Bach, Häendel, Mozart, Beethoven, Brahms). în ce măsură acest gen muzical poate avea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
de originalul opus care este Simfonia "Pastorala"; fa major-ul nu este aici bucolic ci expansiv. Este o simfonie care aparține lumii romantice a epocii, un moment deloc umbrit - încă! - de marile îndoieli. Este prima mare lucrare simfonică ce inaugurează programatismul muzical al secolului. Este bucuria cea simplă, incomensurabilă, care umple inimile și le apropie. Iar intemperiile trecătoare nu sunt decât încercări ce devin puternic întremătoare atunci când apar razele binefăcătoare ale soarelui. Atent determinați de Andreescu, muzicienii ansamblului au definit acea
Cu Horia Andreescu și Mihaela Ursuleasa ..."a new look" al clasicismului vienez by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8682_a_10007]
-
sîntem gata să o recunoaștem în cazul muzicilor pure, abstracte, fie ele formale sau informale, evolutive sau non-evolutive, expozitive sau dezvoltătoare, unidirecționale (închise) sau pluridirecționale (deschise). în aproape toate lucrările sale, Remus Georgescu instaurează (și nu doar pornește de la) un programatism implicit (nemanifest) și chiar explicit (manifest). Oricum ar fi însă, programul propriu-zis muzical sau extramuzical nu funcționează așa cum afirma, de pildă, Leonard Bernstein despre planul narativ al unei muzici - cam ca muștarul peste crenvurști -, ci dă un înțeles suplimentar muzicii
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
o dezvoltă muzicienii Cvartetului ,Stradivari". Pe o direcție similară privind demersul interpretativ a fost orientată realizarea marelui Cvartet în do minor de Dmitri Șostakovici, o dramaturgie amplă, o spiritualitate de tip slav excelent portretizată de muzicienii formației pe direcția unui programatism psihologic abil tensionat expresiv. Cred însă că orientarea pe direcția unei expresivități suculente poate atinge limite mai puțin dorite, cele ale unei șarje ce dislocă, spre exemplu, frumusețea simplă a melodiei schubertiene. Muzicieni originari din România am întâlnit și în
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
lasă de izbeliște). Fără acest baraj, lucrurile se complică. Alexandru Ecovoiu rămîne complet "neangajat". El nu încearcă să-și mobilizeze cititorii. Parabola regizorului conține problema autorului nostru. Acel film nu ar fi avut succes fără un îndemn extraficțional. În lipsa acestui programatism, literatura sa este condamnată la marginalitate (deși a fost premiat de Uniunea Scriitorilor și de Academia Română). Doar cu textul în față, este greu să decizi dacă demersul său este doar desuet, o perpetuare artificială a esopismului, sau deschiderea reală către
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
cu osârdie evitarea sensului unic și aureolarea textului muzical cu o remarcabilă densitate de sugestii, postulând intențional opera deschisă, polisemică, încărcată de narativitate. Tot ceea ce a urmat Romantismului (Impresionism, Expresionism, Neoclasicism, Concretism, Conceptualism etc.) și-a extras seva fie din programatismul (manifest ori implicit) intens narativ, fie din universul disciplinat al Barocului religios, accentuat contemplativ, ambele paradigme desfășurându-se sub semnul opiniei lui W.Y. Tyndall, conform căreia opera de artă este o construcție pe care oricine o poate utiliza cum
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
său, începând cu volumul Dragoste&Bravură, 1995 (titlu declarat trubaduresc) și culminând cu Cântecel(e), fast-food poems, 1998, către aceste teme și secvențialitatea muzicală; totul scris, desigur, ca pentru un cititor român din mileniul al treilea. Că e vorba de programatism, nu încape îndoială. Până și cele câteva citate din folclorul de mahala dovedesc dorința de a aborda fenomenul din toate unghiurile (canzonele de orient și de Balcani). După ani în care a scris "stângaci la lumina iluminării", înghețat de urmărirea
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]
-
ANTONIO VIVALDI Se împlinesc 325 de ani de la nașterea compozitorului și violonistului preclasic italian Antonio Vivaldi. A compus câteva sute de concerte pentru vioară (solo sau 2, 3 și 4 viori), dintre care „Anotimpurile“ constituie una din primele încercări de programatism în muzica simfonică pentru diferite alte instrumente. A mai compus numeroase concerti grossi și simfonii, sonate, 30 de opere, muzică bisericească, oratorii, cantate, arii etc. Miercuri, 5 martie Serghei Prokofiev Cu 50 de ani în urmă a murit compozitorul, pianistul
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
susținute la Casa Universitarilor, la Clubul Medicinii, la Conservator, prezentau exclusiv creații care nu intraseră în circuit; manifestările erau privite de autorități cu o vădită suspiciune în privința substratului lor ideologic. D. Av.- Era perioada de tristă amintire a realismului socialist. Programatismul muzical, descriptivismul, realismul vulgar se bucurau de o promovare oficială deșănțată. O.L.C. - Am avut șansa de a ajunge la studii la Leningrad. A existat un „examen de dosar”, cum se spunea atunci, și un altul profesional, o importantă probă
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
deveni trist. Comandanți autonumiți. Acești indivizi pe jumătate oameni, dezvoltaseră un sistem de conviețuire pentru stările de necesitate Și cine știe cum, în ciuda diformității lor fizice, ajunseseră simultan, la un înalt nivel științific. Un guvern autonumit ar fi putut merge. Aceasta implica programatism, ceea ce, în majoritatea situațiilor, ducea uneori la succese senzaționale. Autonumitul oarecine, ajuns într-un impas cu metoda - planul - scopul - cercetarea; care nu putea opune rezistență când un secund reclama comanda, afirmând că - ce-avea el - avea să dea rezultate. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
sonate ale sale poartă un titlu:,,Patetica”, ,,Appassionata”,,,A lunii”, ,,Les adieux”, ,,Aurora”, ,,Sonata primăverii”. În simfonia a VI-a, ,,Pastorala”,fiecare parte are un subtitlu programatic, iar în simfonia a IX-a, Beethoven introduce un text literar. Tendința spre programatism e atât de vădită în creația lui Beethoven încât putem spune că este cel dintâi care a promovat muzica programatică, pe care a transmis-o noii generații europene. Această tendință spre programatism, constituie altă trăsătură esențială a simfo nismului beethovenian
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]