10 matches
-
prescrise în regulamente. Articolul 84 Orice exploatare este obligată să țină la zi: 1. Un plan exact al suprafeței indicând limitele și punctele topografice care definesc perimetrul, ivirile la suprafață și toate instalațiunile aflate pe ea. 2. Planuri exacte în proiecțiune orizontală ale lucrărilor subterane pe etaje sau orizonte, cu arătarea porțiunilor exploatate în fiecare an și a celor în curs de exploatare. Ridicările topografice trebuie să fie racordate cu cele de la suprafață, iar planurile respective trebuie să se poată suprapune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
unde a funcționat pe postul de conferențiar la Secția de Geografie a Facultății de Științe în perioada 1920-1938. A predat cursurile: Cartografie-topografie, Geografie matematică: Pământul, astru al Universului; Pământul, locuința omului; Harta și calendarul; Citirea hărților; Cartografie: suprafața cartografică în proiecțiunile azimutale și a susținut lucrările practice: Construcții de reliefuri și întocmiri de atlase, la Secția de Geografie a Facultății de Științe. La Secția agronomică a predat disciplina Topografie, curs și lucrări practice. A fost membru activ al Societății geografice „Dimitrie
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
puțin timp venit în capul acestui județ ca să se poată măsura bunăvoința sa, că trebuie multe îndreptate, lovindu-se chiar în interese personale, că are să convoace întreaga sa activitate pentru ca să aducă la un bun sfârșit tot ceea ce a pus în proiecțiune pentru acest județ"2917. De altfel, prezentând în fața consiliului județean raportul privind situația județului Tulcea în anul 1908, domnul I. C. Atanasiu afirma că "județul Tulcea, fiind unul dintre cele mai mari din țară, are necesitate de multe îmbunătățiri și reforme
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iau zborul - plecări mai line ca exodul norilor, limpezi, eterne plecări. Aceste gesturi vagi, aceste cuvinte abia rostite, au și plecat, imprimate în apriga rigiditate a undei. Sau dacă vrei, timpul lor e imprimat, o, prietene, în respirația spațiului, în proiecțiunea lui de energie"8. Un intermundiu diafan, nevăzut prin sine, euritmia trepidantă în care "armonia țese cu aripa ei, prin firele lumii, o zare măiastră de tonuri"9, transparența brăzdată de forme ale zbaterii, unduiri întrezărite ca într-un vis
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
De aceea în umbrele deșarte ale lumii, în simulacrele informe ale formei, sufletul acesta recunoaște, sufletul își mai aduce aminte" (ibidem, pp. 51-52). 6 Ibidem, p. 28. 7 Ibidem, p. 20. În unda luminoasă a pământului, spațiul nostru cunoaște o proiecțiune de coloană"; Timp și spațiu se identifică în undă. Acolo exist, drapat într-o piatră mai liniștită ca safirul. Aici, sunt ceea ce trece" (ibidem). "Cosmosul viu, lumea în eternă unduire" sunt imagini ale viziunii dionysiace (cf. Dan Botta, Frumosul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de finalitate, întoars, în care scopul devine mijloc. Ceea ce intereseaz e realizarea: aceasta e posibil numai când mijlocul se transform el însuși în scop. Dar orice ființ vie, chiar cele mânate de simple tropisme, sunt animate de tendințe, adic de proiecțiuni ctre scopuri. Numai arta reușește s paralizeze pentru o clip obsesia finalist, preocuparea de țel, de ajungere, de atingere a unei dorințe sau a unui proiect. A nu te mai gândi la ce urmrești, ci numai la cum urmrești, e
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de Italia, o repara îndată fie și exagerând asemeni unui arbitru care în timpul partidei își dă seama alergând încoace si-ncolo că a sactionat prea sever un fault de epocă, oricum. "Pictură lui Depărăteanu a zice el mărinimos a are proiecțiuni mari, dar e afumata, pastorala, ca la Salvador Roșa,... numai cu spațiul fără fund al epicii italiene": "Prin crângul acesta unde cântă cucul, Ah, pe-aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
absolutul ei o astfel de preocupare nu este nouă. Face parte din inexprimabilul nostru suflet, cu irizările lui între moft și dramă, între tragic și miticism, între patetism și nepăsare. Cadrul istoric, altul, oferă doar perspective noi, în care nebulosul proiecțiunilor se amestecă, învârtejit, cu realitatea clipei dure. Un tărâm sufletesc și uman nespus de generos cu creatorul atent la cele din preajma sa, îmbietor și, în același timp, dezarmant se dezvăluie. Realitatea pare a depăși orice imaginație. Personaje greu de închipuit
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
indiferența l-a ținut atâta vreme în margine. A îndurat mizeria morală, prea strâns unită cu cea materială, ca un brav ș...ț. Scriind Le Fou?, Macedonski a săvârșit cu sau fără voie, dar mai probabil conștient, un proces de proiecțiune a propriei sale imagini cu deghizarea poetului de geniu, într-un financiar de clasă mondială." De aprecieri elogioase s-a bucurat piesa Cine e nebun? de Anton Bibescu, scriitor român de limba franceză "cu succese verificate pe scenele străine": "...s-
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
că pe luciul apei s-a întins Amurgul și se apropie seara (II, p. 214), sunt cuprinși de spaimă la sosirea cuplului regal : Priviți ce umbră deasă s-abate asupra lor !/ O aripă imensă de vultur (II, p. 215). Remarcând proiecțiunea de umbră a aripilor Îngerului, Alkestis se întreabă la rândul ei Cine-i acesta ale cărui aripi/ Radiază atâta întuneric ? (II, p. 216). Când corul vede o ultimă rază pe creștetul muntelui, regina simte că peste ochi i s-așterne
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]