468,170 matches
-
de sculptură, rolul lui Bochiș în articularea și în dinamica instituției trebuie definit explicit ca unul fundamental. Mai mult decît un simplu consilier de specialitate, mai exact ca un adevărat partener al lui Victor Florean în acest complex și riscant proiect cultural, Mircea Bochiș asigură permanent nu numai nivelul valoric al participării, ci și autoritatea și credibilitatea întregului fenomen. Faptul că simpozionul de sculptură este acum cunoscut în toată țara și în străinătate, că există deja liste de așteptare cu sculptorii
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
puținele din lume, la a cărui primă ediție au participat nume grele din Europa, și nu numai. Într-un moment ca acesta, pe care tocmai îl traversăm, în care bugetul public este consumat abuziv și clientelar în instituții fictive, în proiecte mimetice, născute din semidoctism și complexe culturale netratate la vreme, în care Cântarea României renaște sub înfățișarea noilor ofensive ale culturii de masă, un amestec bizar de americanism periferic, de manelism interlop și de insolență analfabeto-narcomană, în care oamenii de
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
doar Victor Florean, dar semne încurajatoare vin și dinspre Vâlcea și dinspre Botoșani, receptivă la profesionalismul real și la competența verificată și demonstrată public, are deja o autoritate recunoscută în rîndul mediilor artistice și sînt chiar semnale internaționale credibile că proiectului cultural i se poate adăuga o nouă dimensiune: cea economică. Dar pentru a funcționa legitim în condiții de libertate a creației și în cadrele unei piețe libere și ea, indiferent de cît de multe mai avem nevoie pentru stabilizarea acesteia
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
cu care adeseori ne vedem căzuți. Lacuna aceasta ne-o împlinește D. Bolintineanu, poetul care adeseori ne-a desfătat prin versurile sale cele frumoase (...). Cartea se va tipări într-un frumos format, pe hârtie velină, în Tipografia româno-franceză". Din păcate, proiectul lui George Sion nu a putut fi pus în practică. Abia în 1855, așadar, acum 150 de ani, Vasile Alecsandri izbutește să publice romanul Manoil în noua serie a României literare, începînd cu nr. 27, din 16 iulie 1855, până la
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
atât cititorilor interesați, cât mai ales participanților români la colocviul clujean). În afara sesiunilor de conferințe, întâlnirea a inițiat bazele unei rețele de excelență având drept obiectiv realizarea unei Enciclopedii a imaginarului european și a unor ateliere de lucru aferente (workshops). Proiectul se numește EURIMAG, este propus de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, organizatorul colocviului, și ambiționează să abordeze imaginile, stereotipurile și prejudecățile Europei. Este doar un proiect deocamdată, el urmând să primească (sau nu) girul participanților la colocviul clujean, împreună cu
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
unei Enciclopedii a imaginarului european și a unor ateliere de lucru aferente (workshops). Proiectul se numește EURIMAG, este propus de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, organizatorul colocviului, și ambiționează să abordeze imaginile, stereotipurile și prejudecățile Europei. Este doar un proiect deocamdată, el urmând să primească (sau nu) girul participanților la colocviul clujean, împreună cu observațiile și ideile lor complementare. În ce ne privește pe noi, românii, însă, este vorba de o premieră națională în domeniu, proiectul urmând, dacă el va fi
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
prejudecățile Europei. Este doar un proiect deocamdată, el urmând să primească (sau nu) girul participanților la colocviul clujean, împreună cu observațiile și ideile lor complementare. În ce ne privește pe noi, românii, însă, este vorba de o premieră națională în domeniu, proiectul urmând, dacă el va fi dus până la capăt din punct de vedere ideatic și administrativ, să fie depus la Bruxelles, în competiție. Enciclopedia ar urma să fie alcătuită din mai multe ateliere tematice, fiecare atelier fiind condus de specialiști în
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
și-l vor da reprezentanții celorlalte centre de cercetare din Europa), următoarele: imaginarul alterității, imaginarul artistic și literar, imaginarul cotidianului, imaginarul etnic, imaginarul socio-politic, imaginarul religios, imaginarul mediatic, imaginarul istoric, imaginarul geografic și imaginarul științific. Trebuie menționat că discuția asupra proiectului EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanții punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar fi mai degrabă realizabil un asemenea proiect prin intermediul unui lanț de colocvii internaționale pe temele
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
și imaginarul științific. Trebuie menționat că discuția asupra proiectului EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanții punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar fi mai degrabă realizabil un asemenea proiect prin intermediul unui lanț de colocvii internaționale pe temele atelierelor mai sus menționate, decât printr-un șir de volume, chiar dacă acestea ar fi axate pe teme de interes european?; s-a vorbit de adaptarea sau neadaptarea proiectului EURIMAG în funcție de politicile culturale
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
degrabă realizabil un asemenea proiect prin intermediul unui lanț de colocvii internaționale pe temele atelierelor mai sus menționate, decât printr-un șir de volume, chiar dacă acestea ar fi axate pe teme de interes european?; s-a vorbit de adaptarea sau neadaptarea proiectului EURIMAG în funcție de politicile culturale ale Comisiei Europene de la Bruxelles (în sensul următor: renunțăm la anumite tematici doar pentru a face din acest proiect un învingător sau ne păstrăm temele de lucru, indiferent de politicile culturale de la Bruxelles, cu riscul, firesc
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
chiar dacă acestea ar fi axate pe teme de interes european?; s-a vorbit de adaptarea sau neadaptarea proiectului EURIMAG în funcție de politicile culturale ale Comisiei Europene de la Bruxelles (în sensul următor: renunțăm la anumite tematici doar pentru a face din acest proiect un învingător sau ne păstrăm temele de lucru, indiferent de politicile culturale de la Bruxelles, cu riscul, firesc, ca acest proiect să fie respins?); fiecare Centru de Cercetare a Imaginarului din țările europene participante la colocviu trebuie să își consulte mai
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
politicile culturale ale Comisiei Europene de la Bruxelles (în sensul următor: renunțăm la anumite tematici doar pentru a face din acest proiect un învingător sau ne păstrăm temele de lucru, indiferent de politicile culturale de la Bruxelles, cu riscul, firesc, ca acest proiect să fie respins?); fiecare Centru de Cercetare a Imaginarului din țările europene participante la colocviu trebuie să își consulte mai întâi membrii, pentru a vedea dacă aceștia sunt de acord cu implicarea concretă (nu doar generală) în proiectul EURIMAG, în funcție de
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
ca acest proiect să fie respins?); fiecare Centru de Cercetare a Imaginarului din țările europene participante la colocviu trebuie să își consulte mai întâi membrii, pentru a vedea dacă aceștia sunt de acord cu implicarea concretă (nu doar generală) în proiectul EURIMAG, în funcție de mobilitățile fiecărui centru, eficacitatea participanților la proiect fiind esențială. În totul, EURIMAG ambiționează să realizeze un tablou european de familie sau un cub din oglinzi, care să surprindă sistemul de corespondențe sau de diferențe la nivel de fantasme
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
Cercetare a Imaginarului din țările europene participante la colocviu trebuie să își consulte mai întâi membrii, pentru a vedea dacă aceștia sunt de acord cu implicarea concretă (nu doar generală) în proiectul EURIMAG, în funcție de mobilitățile fiecărui centru, eficacitatea participanților la proiect fiind esențială. În totul, EURIMAG ambiționează să realizeze un tablou european de familie sau un cub din oglinzi, care să surprindă sistemul de corespondențe sau de diferențe la nivel de fantasme, viziuni, clișee, prejudecăți din mentalul popoarelor Europei, abordând mecanica
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
de diferențe la nivel de fantasme, viziuni, clișee, prejudecăți din mentalul popoarelor Europei, abordând mecanica și strategia modelor, morfologiilor și paradigmelor culturale care au marcat și marchează încă aceste popoare, relația între mituri și societăți. Este greu de spus dacă proiectul EURIMAG se va și concretiza într-o formă de ,euharistie" în analiza imaginarului european, dar măcar încearcă să facă acest lucru. În orice caz, ridicarea unei asemenea panorame pluri-perspectivice a imaginarului europenilor nu este o simplă muncă de erudiție științifică
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
existenței și un argument decisiv în negocierea cu eternitatea, că ființa noastră nu este pasageră și că esența ei nu este alterabilă. Și pentru a susține toate astea, ea și-a dezvoltat atît de utila funcție a ubicuității și, conform proiectului, instrumentează totul: merge la atelier, trezește conștiințe, activează memoria, provoacă imagini, încheagă discursuri de forme, își animă colegii, dă telefoane, scrie, își plastifiază revista, o distribuie, crede, se revoltă, speră, visează și, din cînd în cînd, organizează expoziții mari și
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
vicios de care vorbeam mai sus. E, de asemenea, o chestiune de caracter și de specific național. Un exemplu sugestiv în privința politicilor culturale care se practică la noi mi se pare unul colateral literaturii, dar petrecîndu-se după același tipar - acel proiect cultural care a înghițit niște milioane de dolari și al cărui nume se poate potrivi cu poveștile de genul celor spuse aici - Eterna și fascinanta Românie... Fiindcă de acolo ne tragem, cu tot cu literatură și cultură și tot acolo ne întoarcem
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
chiar la suprafață, mici învățături care, cu toate acestea, pot lipsi foarte bine. Miezul acesta de fabulă, semn de cumințenie a spiritului paulin, devenit din raționalist aproape un mistic catolic, nu strică însă cu nimic reușita unor povestiri ca Orestone, Proiect de exterminare, Cel mai mare scriitor, Librarul neverosimil, Domnul Baldassarre, cele mai bune din întreg volumul. Orestone e povestea unui pierde-vară, ,artist care s-a lăsat de meserie" și ,meșteșugar decăzut" care ajunge pînă la urmă cerșetor. Adevărata lui artă
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
a absenței lui Gheorghe Schwartz din poza de grup a prozatorilor români de azi ar fi cea întemeiată pe caracterul mai puțin convențional al romanelor sale. În ultimii ani, prozatorul și-a focalizat energiile literare în realizarea unui foarte ambițios proiect romanesc, Cei o sută. Acesta se dorește a fi o istorie inedită a umanității, din perspectiva succesiunii a o sută de generații aparținînd aceleiași ramuri genealogice. Aceasta urmează să acopere intervalul de timp din Antichitate (căderea Babilonului), pînă în zilele
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
în pamflet, Arghezi a stârnit patimi, reacții disproporționate și adversități. Destul de greu de situat teoretic, aș înclina să consider pamfletul o specie a genului oratoric, cu toată preponderența caracteristicilor lui scripturale, căci, în mod deloc paradoxal, pamfletul cizelează scriptic un proiect de oralitate, fiind, în fond, un aspru rechizitoriu cu o țintă precisă și un public imaginar foarte apropiat ca adresă, un public-martor imediat. Ștefan Melancu mobilizează o vastă bibliografie, în cadrul căreia autoritatea în materie o reprezintă exegetul canadian Marc Angenot
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
cu romanul Ceciliei Ștefănescu, Legături bolnăvicioase: comentată favorabil, epuizată din librării (chiar dacă tirajul relativ mic face irelevant acest aspect) și intrată destul de repede în bibliografia unor cursuri opționale sau chiar făcînd subiectul dizertațiilor universitare, cu o traducere în franceză (în cadrul proiectului Les Belles Etrangčres) și o ecranizare (în regia lui Tudor Giurgiu) aproape gata. Acum trei ani, cînd a apărut prima ediție, subiectul cărții i-a entuziasmat pe comentatori prin noutate și i-a făcut să creadă că romanul inaugura o
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
altfel de informație. The poetry reading is not the same thing like reading poetry. E vorba despre cartea în sine, despre felul în care ea te emoționează. Oricum, eu nu-mi imaginez viața fără cărți. LVR - Care sunt noile dumneavoastră proiecte? EF - Ca scriitor, voi publica un volum Selected poems în ianuarie 2006, iar ca editor, poezii de William Bronk și toată opera lui Gustaf Sabin. Sabin a murit în mod tragic în iunie, și înainte de a muri, când știa că
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
Sabin. Sabin a murit în mod tragic în iunie, și înainte de a muri, când știa că-și trăiește ultimele clipe, m-a sunat și m-a întrebat dacă pot să-i editez întreaga operă; o voi face așadar, chiar dacă acest proiect va dura doi ani. O să mai public și alți autori: Butler Yeats, Robert Duncan, Hilda Doolittle, Alice Notley și Jack Spicer. LVR - Un ultim gând al poetului despre poezie? EF - Dacă o persoană dragă, care scria poezie, a dispărut, iar
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
etică, fiindcă nu au nimic sfînt, fără operă, căci numai la scris nu le stă mintea." (Vierii minții) Mircea Cărtărescu a strîns din dinți ani în șir, și-a ales un țel înalt, nu s-a lăsat distras de la propriul proiect pe care și l-a urmărit conștiincios, nu l-au interesat cîtuși de puțin ceilalți (despre asta vorbește, în fond, Jurnalul său adesea prost înțeles în cheia egolatriei), iar acum, la adăpostul propriei valori și al succesului internațional chiar, cînd
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
că sunt o amenințare la adresa democrației. Naționalismul este o ideologie exclusivistă, care creează prejudicii, împiedică integrarea și apropierea de alte culturi și popoare. Din punctul meu de vedere naționalismul este unul din cele mai primejdioase și mai mari piedici pentru ca proiectul integrării europene să reușească, un proiect al unei Europe care pentru mine este cel mai important și cel mai idealist pe care l-a generat cultura democratică. MS: Ați afirmat cîndva că naționalismul este cultura incultului. Totuși, în România, dar
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]