40 matches
-
generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985, pp. 64-65 12 Idem, Critică rațiunii pure, pp. 252-260, 276-277. 13 Ibidem, p. 59. 14 Idem, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 70-71. 15 Idem, Critică rațiunii pure, p. 46; Kant, Prolegomene, p. 147; Immanuel Kant, Critică facultății de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu și Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981, pp. 272-274; Idem, Scrieri moral-politice, op. cît., p. 437. 16 Idem, Critică rațiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
târziu (1959), cu o carte de istorie (Dincolo de ruine. Cetăți medievale). întoarcerea la literatură (așa se și cheamă un volum) se produce în 1978. Scrie cărți de filosofia culturii și estetică, de critică și teorie literară, una din ele - Metapoetică. Prolegomene, Ed. Univers, 1983 - primește Premiul "B. P. Hasdeu" al Academiei, face multe traduceri, predilect, poezie din literaturile hispanice și franceză. După 1990, Al. Husar, efectiv, "explodează": câte o carte pe an. Eseistică, poezie, lucrări de filosofia artelor și estetică, proză
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
glas, ci doar modulații mai complexe ale răcnetului. Senzația de-a avea întrebările potrivite pentru a putea cunoaște; ea este parte a "dispoziției cunoscătoare" ce e mai mult decât voință: e orientare. Ceea ce mă conduce la ideea întemeierii faptului-de-a-cunoaște pe prolegomene. Nu este îndeajuns să vrei să cunoști, ci trebuie să și poți; iar a putea pleacă de la o orientare potrivită pentru a putea cunoaște; orientare care e în fond tot un a cunoaște (fie și în varianta limitativă, la modul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
felurita splendoare a ființei", Convorbiri Literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * "Benjamin Fundoianu către Ștefan Lupașcu", Convorbiri literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu: Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei", Convorbiri literare, nr. 2 (38), februarie 1999. * Vasile Sporici, "Prolegomene la o concepție filosofică actuală", Antares, nr. 1-3, 1999. * Ștefan Olteanu, "Franța omagiază centenarul Ștefan Lupașcu", Deșteptarea, 1 iulie 1999. * Ștefan A. Doinaș, "Omagiu lui Stéphane Lupasco", Curentul, 9 iulie 1999. * Ștefan A. Doinaș, "Stéphane Lupasco. L'homme et l
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fi schimbat nici chiar de Dumnezeu. "Deci, așa cum Dumnezeu nu poate face ca doi cu doi să nu facă patru, tot astfel el nu poate face ca ceea ce este rău prin însăși natura sa să nu fie rău"63. În Prolegomene, capitolul introductiv al operei sale majore, De iure belli ac pacis (1625), după ce a argumentat că există o lege naturală, el a remarcat faptul că "tot ce am înfățișat până aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
60-61. 62 Hugo Grotius, Despre dreptul războiului și al păcii, traducere de George Dumitriu, Editura Științifică, București, 1968, cartea întâi, I, IX, 1, p. 108. 63 H. Grotius, op. cit., cartea întâi, I, X, 5, p. 109. 64 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 11, p. 85. 65 J. B. Schneewind, op. cit., p. 107. 66 Șt. Georgescu, op. cit., p. 61. 67 S. Buckle, op. cit., p. 197. 68 J. B. Schneewind, op. cit., p. 111. 69 H. Grotius, op. cit.,Prolegomene, 6, p. 83. 70 H. Grotius
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 109. 64 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 11, p. 85. 65 J. B. Schneewind, op. cit., p. 107. 66 Șt. Georgescu, op. cit., p. 61. 67 S. Buckle, op. cit., p. 197. 68 J. B. Schneewind, op. cit., p. 111. 69 H. Grotius, op. cit.,Prolegomene, 6, p. 83. 70 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 14, p. 86. 71 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 72 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 8, p. 84. 73 Șt. Georgescu, op. cit., p. 60. 74 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 75
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 85. 65 J. B. Schneewind, op. cit., p. 107. 66 Șt. Georgescu, op. cit., p. 61. 67 S. Buckle, op. cit., p. 197. 68 J. B. Schneewind, op. cit., p. 111. 69 H. Grotius, op. cit.,Prolegomene, 6, p. 83. 70 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 14, p. 86. 71 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 72 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 8, p. 84. 73 Șt. Georgescu, op. cit., p. 60. 74 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 75 H. Grotius, op. cit., cartea întâi, I, IV, p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
67 S. Buckle, op. cit., p. 197. 68 J. B. Schneewind, op. cit., p. 111. 69 H. Grotius, op. cit.,Prolegomene, 6, p. 83. 70 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 14, p. 86. 71 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 72 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 8, p. 84. 73 Șt. Georgescu, op. cit., p. 60. 74 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 75 H. Grotius, op. cit., cartea întâi, I, IV, p. 105. 76 J. B. Schneewind, op. cit., p. 131. 77 T. Hobbes, De Cive, în Filosofia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
G. Del Vecchio, Lecții de filosofie juridică, traducere de J. C. Drăgan, Editura Europa Nova, București, p. 200. 150 J. B. Schneewind, op. cit., p. 46. 151 Șt. Georgescu, op. cit., p. 35. 152 Hugo Grotius, op. cit., p. 105. 153 Hugo Grotius, Prolegomene, 8, p. 84. 154 J. B. Schneewind, op. cit., p. 122. 155 Ibidem. 156 Ibidem, pp. 122-123. 157 T. Hobbes, Leviathan, cap. XV, p. 61. 158 T. Hobbes, Elementele dreptului natural și politic, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 152-153. 159 J.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
op. cit., pp. 132-133. 110 H. L. A. Hart, op. cit., p. 174. 111 Ibidem. 112 Dan Banciu, op. cit., p. 109. 113 Christine M. Korsgaard, The Sources of Normativity, Cambridge, University Press, (tenth edition), 2006, p. 90-91. 114 Ibidem. 115 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 11, p. 85. 116 S. Pufendorf, De iure naturae et gentium, I, II, 6, trad. de C. H. și W. A. Oldfather, Oxford, 1934, pp. 29-30, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 177. 117 Ș. Georgescu, op. cit., p. 56. 118
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și al construirii răspunsurilor la întrebările vizând posibilitatea matematicii și fizicii pure. Ceea ce rezultă din întregul travaliu al Criticii rațiunii pure este proiectul metafizicii ca știință, prin urmare, conceptul unei noi metafizici. Avem aici și motivul pentru care demersul din Prolegomene... este, după cum spune Kant însuși, analitic. În această lucrare, filosoful desface conceptul "noii metafizici" (îi dezvăluie sinteza), construit în Critica rațiunii pure, încercând să-i dovedească îndreptățirea, condițiile de posibilitate. Kant răspundea astfel primei întrebări dintre cele trei formulate în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
condițiilor de posibilitate a metafizicii ca știință. Din perspectiva primei Critici, proiectul metafizicii-știință are semnificația unui "proiect antropologic", fiindcă posibilitatea metafizicii ține de o anumită alcătuire a omului, a facultăților sale sufletești. E drept, demersul devine mai degrabă "analitic" în Prolegomene (Kant însuși precizează acest fapt), ceea ce schimbă accentul de la proiectul antropologic la proiectul propriu-zis al metafizicii-știință, fără ca cel dintâi să-și piardă îndreptățirea. Sensuri ale proiectului antropologic reapar în Critica rațiunii practice și sunt întărite în cea de-a treia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru, Cu prilejul ultimei lucrări "Timp și destin", în "Revista de filosofie", 3-4/1940. EMINESCU, Mihai, Lecturi kantiene, trad. din Critica rațiunii pure, Editura Univers, București, 1975. FLONTA, Mircea, Studiu introductiv "Prolegomenele" și "Critica rațiunii pure", la Imm. Kant, Prolegomene..., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. FLONTA, Mircea, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993. FLORIAN, Mircea, Kant și criticismul până la Fichte, Societatea română de filosofie, București, 1937. GHIȚA, Simion, Kantianism și știință în concepția filosofică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Honoré de Balzac" Tratat de viață elegantă*tc "Tratat de viață elegantă*" PARTEA ÎNTÂItc "PARTEA ÎNTÂI" Generalități Mens agitat molem. Virgiliu Spiritul unui om poate fi ghicit după felul În care Își ține bastonul. Traducere fashionable CAPITOLUL Itc "CAPITOLUL I" Prolegomene Civilizația i-a Împărțit pe oameni În trei mari categorii... Nu ne-ar fi deloc greu să le zugrăvim așa cum făcuse Dl Charles Dupin; dar având În vedere că șarlatanismul ar fi lipsit de sens Într-o lucrare de filosofie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Crăciun, București, 1991, Nouăsprezece trandafiri, București, 1991, Huliganii, pref. edit., București, 1991, Șantier, pref. edit., București, 1991, Împotriva deznădejdii. Publicistica exilului, pref. Monica Spiridon, București, 1992, Întoarcerea din rai, București, 1992, Jurnal, I-II, pref. edit., București, 1993, Morfologia religiilor. Prolegomene, pref. edit., București, 1993, Mircea Eliade și corespondenții săi, I-III, pref. edit., București, 1993-2003, Isabel și apele diavolului, București, 1993, Maitreyi. La țigănci, pref. Eugen Simion, București, 1994, Erotica mistică în Bengal, pref.edit., cuvânt înainte Mircea Vulcănescu, București
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
că ortodoxia și țăranii cu miturile și morala lor mioritică reprezintă o povară pentru România și pentru „ethosul eroic” pe care vrea să îl impună acestor latini de răsărit inerți, vegetativi, resemnați în nenorocul lor istoric. V. pornește de la ideea (Prolegomene sociologice la satul românesc) că există două Românii, una profundă, eternă, creatoare, stabilizatoare (România rurală), alta impură, tranzacțională, instabilă (România orășenească). E o teorie veche în publicistica românească. Sămănătoriștii făcuseră din ea o utopie și un criteriu de judecată morală
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
a metafizicii și elaborarea principiilor metafizice ale științei matematice a naturii? Răspunsul la prima întrebare este simplu. Legitimarea metafizicii ca știință a fost înfăptuită de Kant prin elaborarea filosofiei sale transcendentale, expusă în Critica rațiunii pure (prescurtat CRP) și în Prolegomene (prescurtat Pr.), iar cercetarea fundamentelor metafizice ale științei naturii a fost întreprinsă în mod sistematic în lucrarea Principiile metafizice ale științei naturii (prescurtat Pmsn). Această din urmă lucrare apare în 1786, cu puțin timp înainte de publicarea celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vremii sale, în primul rând la știința matematică a naturii, la știința newtoniană, pot fi întâlnite în multe din lucrările de maturitate ale lui Kant. În acest studiu, vor fi avute în vedere cu deosebire cele din Critica rațiunii pure, Prolegomene și Principiile metafizice ale științei naturii. De cele mai multe ori, expresia folosită de Kant pentru a desemna știința matematică a naturii este știință propriu-zisă a naturii sau fizică propriu-zisă. În opoziție cu fizica pură, fizica propriu-zisă este constituită din totalitatea enunțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Longuenesse, „Kant et les jugements empiriques. Jugements de perception et jugements d’experience”, în Kant-Studien, Bd. 86, 1995, pp. 278-307. 63. Ibiden, p. 289. 64. Vezi Ibidem, pp. 291-295. 65. Vezi Ibidem, pp. 296-297. 66. Vezi Ibidem, p. 304. 67. Prolegomene, ed. cit., p. 113. 68. Pentru discuția acestei teme, vezi și P. Rohs, „Wahrnemungsurteile und Erfahrungsurteile”, în G. Schönrich, Y. Kato, (ed.) Kant in der Diskussion der Moderne, Suhrkam Frankfurt am Main, Verlag, 1996. Autorul conchide: „Sistemul experienței nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca pe un oracol ne învârtim mereu pe loc, fără a înainta un singur pas.” Autorul deplângea „că pe acest tărâm nu există nici o măsură demnă de încredere după care am putea deosebi ceea ce are temei de vorbăria goală”. (Vezi Prolegomene ..., traducere de M. Flonta și Th. Kleininger, Editura All, C.E.U. Press, 1996, pp. 51-52.) Idealul științei în metafizică este afirmat deosebit de net. Ceea ce acuză Kant este lipsa progresului, ca trăsătură care distinge activitățile cu caracter științific. 32. Critica rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
for the beginning to the end. The beginning of the end of the Warsaw Treaty was marked at the 1st of July 1991. The Protocol was signed, at Prague by the President of Romania and other Chiefs of States. I. Prolegomene În deceniile care s-au scurs după cel de-al Doilea Război Mondial, au avut loc evenimente care au adus mutații esențiale, acumulate treptat, precum și evenimentele deosebite de la sfarșitul secolului al XX-lea și începutul mileniului III și care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aflat că lui Dumnezeu nu-I poți fi indiferent. Ei singuri au înțeles că în trecerea noastră prin lume putem fi o mărturie a Binelui moral. Nu aș putea să nu amintesc de îndrăgitul filosof român și să închei acest prolegomene decât cu un îndemn spre Rugăciune, venit chiar dinspre el. “ Dumnezeu a făcut întâi ceață și norii, apoi ploaia. La urmă a făcut vremea frumoasă. Ești? În ce ani? Întreb prietenește. Pregătește-ți, ca Demiurgul, vremea frumoasă! Dumnezeu nu caută
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]