41 matches
-
1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
profanul", Ed. Humanitas, București, 1991 8. Gheorghe Enescu, "Tratat de logică", Ed. Lider, București, 1997 9. Friederich von Hayek, "Drumul spre servitute", Ed. Humanitas, București, 1993 10. Martin Heidegger, "Repere pe drumul gândirii", Ed. Politică, București, 1988 11. Immanuel Kant, "Prolegomene", Ed. Științifică și Enciclopedica, București, 1987 12. John Locke, "Eseu asupra intelectului omenesc", Ed. Științifică, București, 1961 13. Andrei Marga, "Introducere în metodologia și argumentarea filosofica", Ed Dacia, Cluj-Napoca, 1992 14. John Stuart Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, București, 2001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
profanul", Ed. Humanitas, București, 1991 8. Gheorghe Enescu, "Tratat de logică", Ed. Lider, București, 1997 9. Friederich von Hayek, "Drumul spre servitute", Ed. Humanitas, București, 1993 10. Martin Heidegger, "Repere pe drumul gândirii", Ed. Politică, București, 1988 11. Immanuel Kant, "Prolegomene", Ed. Științifică și Enciclopedica, București, 1987 12. John Locke, "Eseu asupra intelectului omenesc", Ed. Științifică, București, 1961 13. Andrei Marga, "Introducere în metodologia și argumentarea filosofica", Ed Dacia, Cluj-Napoca, 1992 14. John Stuart Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, București, 2001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
pus, pentru prima dată, bazele Învățământului superior În lumea occidentală, la cel fără de care chiar și Kant nu ar fi fost filosoful pe care Îl știm noi astăzi, mai ales cel din Critica rațiunii pure (o spune, Însuși autorul În Prolegomene: „fără Platon și empirismul lui John Locke, apriorismul meu...”). Deși nu cred că e cazul, amintesc, totuși, despre Academia din Atena ca despre o instituție și idee, funcționale, În același timp, chiar și pe vremea când, pentru o nouă carte
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
generis, caietele de Stampe, Imagini și Preludii. Analizele își fundamentează rezultatele pe criterii morfologice, conferind importanță și relevanță tuturor detaliilor constructive debussy - ene, de la figurile melodice și metroritmice, până la delimitarea structurală a agregatelor armonice și arhitecturării formale. Prof.univ.dr. Șerban-Dimitrie Soreanu Prolegomene Situată la confluența unor mari curente estetice (impresionism, pointilism, simbolism, fovism sau cubism), creația lui Claude Debussy (1862 - 1918) va reflecta orientările stilistice ale realității cultural-istorice, dezvăluind un univers de o complexitate remarcabilă. Astfel, „căutarea de sine” și autodefinirea stilistică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
I, Humanitas, București, 2006. Eliade, Mircea, Memorii (1907-1960), Humanitas, București, 1991, 1997. Eliade, Mircea, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, " Mitul eternei reîntoarceri", în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Morfologia religiilor. Prolegomene, Editura Jurnalul Literar, București, 1993. Eliade, Mircea, Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, Nuntă în cer, "Eus", Chișinău, 1995. Eliade, Mircea, Oceanografie, Editura Humanitas, București, 1991. Eliade, Mircea, Proză fantastică, Vol. I-V, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fi schimbat nici chiar de Dumnezeu. "Deci, așa cum Dumnezeu nu poate face ca doi cu doi să nu facă patru, tot astfel el nu poate face ca ceea ce este rău prin însăși natura sa să nu fie rău"63. În Prolegomene, capitolul introductiv al operei sale majore, De iure belli ac pacis (1625), după ce a argumentat că există o lege naturală, el a remarcat faptul că "tot ce am înfățișat până aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
60-61. 62 Hugo Grotius, Despre dreptul războiului și al păcii, traducere de George Dumitriu, Editura Științifică, București, 1968, cartea întâi, I, IX, 1, p. 108. 63 H. Grotius, op. cit., cartea întâi, I, X, 5, p. 109. 64 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 11, p. 85. 65 J. B. Schneewind, op. cit., p. 107. 66 Șt. Georgescu, op. cit., p. 61. 67 S. Buckle, op. cit., p. 197. 68 J. B. Schneewind, op. cit., p. 111. 69 H. Grotius, op. cit.,Prolegomene, 6, p. 83. 70 H. Grotius
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 109. 64 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 11, p. 85. 65 J. B. Schneewind, op. cit., p. 107. 66 Șt. Georgescu, op. cit., p. 61. 67 S. Buckle, op. cit., p. 197. 68 J. B. Schneewind, op. cit., p. 111. 69 H. Grotius, op. cit.,Prolegomene, 6, p. 83. 70 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 14, p. 86. 71 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 72 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 8, p. 84. 73 Șt. Georgescu, op. cit., p. 60. 74 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 75
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 85. 65 J. B. Schneewind, op. cit., p. 107. 66 Șt. Georgescu, op. cit., p. 61. 67 S. Buckle, op. cit., p. 197. 68 J. B. Schneewind, op. cit., p. 111. 69 H. Grotius, op. cit.,Prolegomene, 6, p. 83. 70 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 14, p. 86. 71 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 72 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 8, p. 84. 73 Șt. Georgescu, op. cit., p. 60. 74 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 75 H. Grotius, op. cit., cartea întâi, I, IV, p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
67 S. Buckle, op. cit., p. 197. 68 J. B. Schneewind, op. cit., p. 111. 69 H. Grotius, op. cit.,Prolegomene, 6, p. 83. 70 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 14, p. 86. 71 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 72 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 8, p. 84. 73 Șt. Georgescu, op. cit., p. 60. 74 J. B. Schneewind, op. cit., p. 113. 75 H. Grotius, op. cit., cartea întâi, I, IV, p. 105. 76 J. B. Schneewind, op. cit., p. 131. 77 T. Hobbes, De Cive, în Filosofia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
G. Del Vecchio, Lecții de filosofie juridică, traducere de J. C. Drăgan, Editura Europa Nova, București, p. 200. 150 J. B. Schneewind, op. cit., p. 46. 151 Șt. Georgescu, op. cit., p. 35. 152 Hugo Grotius, op. cit., p. 105. 153 Hugo Grotius, Prolegomene, 8, p. 84. 154 J. B. Schneewind, op. cit., p. 122. 155 Ibidem. 156 Ibidem, pp. 122-123. 157 T. Hobbes, Leviathan, cap. XV, p. 61. 158 T. Hobbes, Elementele dreptului natural și politic, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 152-153. 159 J.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
op. cit., pp. 132-133. 110 H. L. A. Hart, op. cit., p. 174. 111 Ibidem. 112 Dan Banciu, op. cit., p. 109. 113 Christine M. Korsgaard, The Sources of Normativity, Cambridge, University Press, (tenth edition), 2006, p. 90-91. 114 Ibidem. 115 H. Grotius, op. cit., Prolegomene, 11, p. 85. 116 S. Pufendorf, De iure naturae et gentium, I, II, 6, trad. de C. H. și W. A. Oldfather, Oxford, 1934, pp. 29-30, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 177. 117 Ș. Georgescu, op. cit., p. 56. 118
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a metafizicii și elaborarea principiilor metafizice ale științei matematice a naturii? Răspunsul la prima întrebare este simplu. Legitimarea metafizicii ca știință a fost înfăptuită de Kant prin elaborarea filosofiei sale transcendentale, expusă în Critica rațiunii pure (prescurtat CRP) și în Prolegomene (prescurtat Pr.), iar cercetarea fundamentelor metafizice ale științei naturii a fost întreprinsă în mod sistematic în lucrarea Principiile metafizice ale științei naturii (prescurtat Pmsn). Această din urmă lucrare apare în 1786, cu puțin timp înainte de publicarea celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vremii sale, în primul rând la știința matematică a naturii, la știința newtoniană, pot fi întâlnite în multe din lucrările de maturitate ale lui Kant. În acest studiu, vor fi avute în vedere cu deosebire cele din Critica rațiunii pure, Prolegomene și Principiile metafizice ale științei naturii. De cele mai multe ori, expresia folosită de Kant pentru a desemna știința matematică a naturii este știință propriu-zisă a naturii sau fizică propriu-zisă. În opoziție cu fizica pură, fizica propriu-zisă este constituită din totalitatea enunțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Longuenesse, „Kant et les jugements empiriques. Jugements de perception et jugements d’experience”, în Kant-Studien, Bd. 86, 1995, pp. 278-307. 63. Ibiden, p. 289. 64. Vezi Ibidem, pp. 291-295. 65. Vezi Ibidem, pp. 296-297. 66. Vezi Ibidem, p. 304. 67. Prolegomene, ed. cit., p. 113. 68. Pentru discuția acestei teme, vezi și P. Rohs, „Wahrnemungsurteile und Erfahrungsurteile”, în G. Schönrich, Y. Kato, (ed.) Kant in der Diskussion der Moderne, Suhrkam Frankfurt am Main, Verlag, 1996. Autorul conchide: „Sistemul experienței nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca pe un oracol ne învârtim mereu pe loc, fără a înainta un singur pas.” Autorul deplângea „că pe acest tărâm nu există nici o măsură demnă de încredere după care am putea deosebi ceea ce are temei de vorbăria goală”. (Vezi Prolegomene ..., traducere de M. Flonta și Th. Kleininger, Editura All, C.E.U. Press, 1996, pp. 51-52.) Idealul științei în metafizică este afirmat deosebit de net. Ceea ce acuză Kant este lipsa progresului, ca trăsătură care distinge activitățile cu caracter științific. 32. Critica rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
groupes, de la population toute entière, respecter et faire promouvoir leurs droits. A présent, il n'y a pas des autonomies qui puissent servir comme modèles applicables. Chaque statut d'autonomie reste fondé sur la législation de l'Etat en question. Prolegomene Sunt puține țări în lume care să nu aibă pe teritoriile lor grupuri minoritare, minorități cu caracter etnic, lingvistic, religios; cauzele care au determinat existența acestora sunt extrem de variate. Din varii motive, situația lor a fost și rămâne foarte diferită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
că ortodoxia și țăranii cu miturile și morala lor mioritică reprezintă o povară pentru România și pentru „ethosul eroic” pe care vrea să îl impună acestor latini de răsărit inerți, vegetativi, resemnați în nenorocul lor istoric. V. pornește de la ideea (Prolegomene sociologice la satul românesc) că există două Românii, una profundă, eternă, creatoare, stabilizatoare (România rurală), alta impură, tranzacțională, instabilă (România orășenească). E o teorie veche în publicistica românească. Sămănătoriștii făcuseră din ea o utopie și un criteriu de judecată morală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
aflat că lui Dumnezeu nu-I poți fi indiferent. Ei singuri au înțeles că în trecerea noastră prin lume putem fi o mărturie a Binelui moral. Nu aș putea să nu amintesc de îndrăgitul filosof român și să închei acest prolegomene decât cu un îndemn spre Rugăciune, venit chiar dinspre el. “ Dumnezeu a făcut întâi ceață și norii, apoi ploaia. La urmă a făcut vremea frumoasă. Ești? În ce ani? Întreb prietenește. Pregătește-ți, ca Demiurgul, vremea frumoasă! Dumnezeu nu caută
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
2009, p. 15. 55 Thierry Tardy, op. cit., p. 17. 56 Idem. 57 Marie-Claude Smouts, Dario Battistella, Pascal Venesson, op. cit., pp. 68-69. 58 Conseil de l'Union Europeénne, Civil-Military Coordination, doc. 12307/02, 24 septembre 2002, p. 4. 59 Marta Martinelli, "Prolegomene", în Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, op. cit., p. 13. 60 Ronald Fisher, Loraleigh Keashley, "The potential complementarity of mediation and consultation within a contingency model of third party intervention", Journal of Peace Research, 1991, 28/1, pp. 29-42. 61
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Galați, 1992; Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus, Galați, 1993; Literatura marilor clasici, Brăila, 1995; Eseiști români, Brăila, 1996; Retorica, Brăila, 1997; Spiritul critic junimist și renașterea culturală, Galați, 2000; Caragialiada, Galați, 2000; Creangă sau Orânduiala lumii, Galați, 2000; Mihai Eminescu. Prolegomene, Brăila, 2000; Literatura română, I-II, Galați, 2002; Fundamentele teoriei literare, Galați, 2002; Mihai Eminescu. Ontopoetica arheică, Galați, 2002; Teoria literară, Iași, 2002. Ediții, antologii: Carte pentru minte, inimă și literatură. O antologie a eseului românesc, pref. edit., București, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
for the beginning to the end. The beginning of the end of the Warsaw Treaty was marked at the 1st of July 1991. The Protocol was signed, at Prague by the President of Romania and other Chiefs of States. I. Prolegomene În deceniile care s-au scurs după cel de-al Doilea Război Mondial, au avut loc evenimente care au adus mutații esențiale, acumulate treptat, precum și evenimentele deosebite de la sfarșitul secolului al XX-lea și începutul mileniului III și care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985, pp. 64-65 12 Idem, Critică rațiunii pure, pp. 252-260, 276-277. 13 Ibidem, p. 59. 14 Idem, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 70-71. 15 Idem, Critică rațiunii pure, p. 46; Kant, Prolegomene, p. 147; Immanuel Kant, Critică facultății de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu și Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981, pp. 272-274; Idem, Scrieri moral-politice, op. cît., p. 437. 16 Idem, Critică rațiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]