23 matches
-
ei în prezent (aici și acum), odată cu Domnul și Stăpânul (cf. Mat. 12, 38; Lc. 17, 20). Mântuitorul nostru Iisus Hristos a conceput și întrupat întreaga Sa iconomie, în cuvânt și faptă, ca semn al apariției ei, „ca o prezență proleptică a viitorului. Dar există o prezență neîntreruptă a Împărăției lui Dumnezeu în cursul istoriei”. Rudolf Schnackenburg exprimă această idee în următoarele afirmații: „Că o împărăție vizibilă, Împărăția Eshatologică a lui Dumnezeu este încă așteptată, însă ea anunță deja venirea ei
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
ei în prezent (aici și acum), odată cu Domnul și Stăpânul (cf. Mat. 12, 38; Lc. 17, 20). Mântuitorul nostru Iisus Hristos a conceput și întrupat întreaga Sa iconomie, în cuvânt și faptă, ca semn al apariției ei, „ca o prezență proleptică a viitorului. Dar există o prezență neîntreruptă a Împărăției lui Dumnezeu în cursul istoriei”. Rudolf Schnackenburg exprimă această idee în următoarele afirmații: „Că o împărăție vizibilă, Împărăția Eshatologică a lui Dumnezeu este încă așteptată, însă ea anunță deja venirea ei
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
după prima lună plină {calculată după un calendar lunar} care cade în ziua de 21 martie sau după ea) să rămână aproape de acest echinocțiu. Următorul pseudocod determină dacă un an este bisect sau nu în calendarul gregorian și calendarul gregorian proleptic înainte de 1582. Variabila "year" testată este numărul întreg reprezentând numărul anului în calendarul gregorian, și testele sunt aranjate pentru a trata cazul cel mai comun la început. dacă ("year" nu este divizibil cu 4) atunci (an obișnuit)<br> altfel dacă
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
denumită după primele cuvinte "Printre foarte nobilele sarcini ale ministeriului nostru pastoral" (în latină: " pastoralis officii nostri curas"). Este datată la 24 februarie 1582. Bula reformează calendarul iulian introdus de Iulius Caesar, "Pontifex Maximus", în 46 î.Hr. din calendarul iulian proleptic. A fost creat calendarul gregorian care este folosit astăzi în cele mai multe țări ale lumii. Pentru creștinii catolici, ortodocși și protestanți, Paștile sunt sărbătoarea care comemorează Învierea lui Hristos, a treia zi după Patimi, care este situată în a paisprezecea zi
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
a lega cele două semi-fraze identice între ele într-o perioadă supraordonată unitară de 8 măsuri, în timp ce în ediția Litolff (și multe altele la fel), prin modificarea notației, consecventul se separă și apare precedat în măsura 4 de o anacruză (proleptică) (ex.2b), de care antecedentul nu a beneficiat (ceea ce contravine și principiului bunei continuări consacrat de teoria psihologiei gestaltiste, pe care editorii nu-l cunoșteau pesemne, dar Mozart îl aplica). Ex.2: Mozart, Sonata în Sib major K.333 p.
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
singulariza și de a domina schimbul de idei. În planul argumentativ, avem de-a face cu argumente punctuale (uneori chiar numerotate, pentru a facilita coerența ideatică), aserțiuni categorice cu verbe verdictive și comportative (J.L. Austin), enunțuri cu caracter axiomatic, strategii proleptice etc., dublate de o juvenilă gesticulație retorică. Astfel, tonul capătă accente patetic-imperative sau retoric-interogative care simulează efortul persuadării. De fapt, avem de-a face cu piruete gratuite, executate condescendent în locul în care discursul riscă să fie afectat de rigiditate. Spre
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
complinindu-se într-o poză artistică. Prin ea, polemistul construiește imaginea virtuală a unei posibile reacții din partea adversarului sau a publicului susceptibil de desolidarizare (cum am văzut mai sus), tocmai pentru a-i amenda reaua intenție sau invaliditatea. Atașată procedeului proleptic sau independentă de acesta, prozopopeea argheziană, întrebuințată în diverse scopuri (surplus de persuasiune, de pildă, când vorbește Coco, convingător, când sunt invocate personalități absente, comic, când cuvintele sunt puse în gura adversarului), constituie o altă sursă aparte a polifoniei discursului
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este "domn" în casa lui. Umbra gigantică a platanului la Maupassant și harta Franței cu cele patru fluvii ale ei, agățată pe tabla din sala de clasă goală și înghețată la Camus, constituie amândouă, plasate chiar la începutul narațiunii, imagini proleptice. Ele aduc o tușă decalată, una prin dominarea ei care aduce o amenințare în tabloul idilic, cealaltă prin reamintirea unei culturi colonizatoare, piesă adusă într-un mediu care, în ciuda ajutorului adus elevilor și locuitorilor (cu grâul venit din Franța) se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
povestirii avînd această structură ascendentă, evenimentele referențiale vizate sînt de ordinul experienței sau al ficțiunii. De aceea, se afirmă că textualitatea narativă este o textualitate a iconicității prin motivare. Desigur, această ordine progresivă poate deveni locul unor anacronii (mai rar, proleptică, prin anticipare, și, mai des, analeptică, prin întoarcerea în trecut), dar acestea nu au decît manifestare locală și anticipează ascendența. La nivel interfrastic, unitățile narațiunii apar înșiruite ca propoziții narative dominate de același principiu de organizare, iar așezarea în ascendență
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acum întrebarea dacă aceste evaluări să fie exterioare acțiunii sau să aparțină secvenței de acțiuni. Labov optează pentru comentarii interioare, care ar evita paternalismul auctorial. Dar și aici apare întrebarea dacă aceste pasaje nu ridică peste măsură frecvența unor comentarii proleptice care, pentru un cititor atent și avizat, ar distruge suspansul... Într-o narațiune „naturală”, unde preocuparea dintîi a naratorului este să asigure veridicitatea evenimentelor („Ce vă spun e adevărul gol-goluț. Nu mint o iotă”) propozițiile anticipative nu deranjează; în narațiunea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care sfîrșesc prin a fi narate mai tîrziu în text). Orice dezvăluire întîrziată este astfel analeptică (cititorul se aștepta ca, pe baza secvenței cronologice, să i se spună despre acest eveniment sau episod mai devreme), în timp ce orice dezvăluire prematură este proleptică (cititorul nu se aștepta să i se spună despre ea decît mai tîrziu, dacă cronologia normală ar fi fost menținută). Termenii lui Bal pentru cele două tipuri de anacronisme sînt „retroversie” și „anticipare”. O analepsă poate fi homodiegetică sau heterodiegetică
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că era neghioabă și mereu vinovată, și care și-a pierdut viața la vîrsta de douăzeci și trei de ani, într-un hotel în urma unui incediu, a îndrăznit să răspundă: - De aur. Astfel de exemple sînt mai degrabă considerate „urme” proleptice incluse în narațiune decît modificările temporale ample în care o porțiune mare de text, un capitol sau o secțiune, relatează întîmplări dintr-un viitor îndepărtat. În mod similar, primul meu exemplu de analepsă homodiegetică din Pnin poate fi perceput ca
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în acest moment putem înțelege sensul adverbului neprevăzut „inexorabil”; apariția acestui cuvînt este singurul indicator al unei secvențe temporale în primul paragraf. „Inexorabil” se referă la ceva deja început, continuu și de neoprit înainte de finalul predeterminat și nedorit: un indiciu proleptic al ghinionului. Mai departe, să luăm notă de cuvîntul secret folosit la începutul paragrafului al lll-lea („Trebuie dezvăluit acum un secret”). Cine este cel care intenționat ține în secret greșeala lui Pnin față de el însuși și, oare, sîntem noi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
propziție, are un altfel de efect: Toate astea nu schimbau faptul că Pnin se afla în trenul greșit. Rostul obiceiului lui Pnin, descris mai sus, este că, fiind frecvent și cu o durată incertă, el este atît analeptic cît și proleptic, un eveniment potențial de mai multe ori în timp. Acest obicei nu poate intra în joc în această călătorie a lui Pnin cu trenul din moment ce nu-l însoțesc studenții: putem deci să-i stabilim funcția textuală de anacronism, în sensul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
caz de nevoie, în așa fel încît să disloce în mod fatal textul împăturit al conferinței. Încurcătura lui Pnin este o formă acută a anxietății pe care o resimțim la gîndul unor posibile consecințe neplăcute ale acțiunilor noastre prezente, închipuiri proleptice și cu atît mai ironice cînd știm că Pnin este deja în încurcătură (și nu este nevoie să își imagineze o astfel de situație). Printre altele, condiționalul detașat „dacă ar fi fost cazul”, spre sfîrșitul fragmentului citat, denotă măiestria lui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ce fac”. El îi spune lui Stephanie: "Dar am sentimentul că va trece repede și la tine și la maică-ta”. Curînd, totuși, naratorul ne spune: "Am simțit panică în interior, un mic gol, mici înțepături de ac”, un indiciu proleptic tipic pentru un final negativ, ca și remarcile imediate la adresa permanentei amenințări cu moartea. Chiar și mai sumbra reflecție asupra relațiilor, în special relația de risc de infarct, care vine din faptul că "tata pune totul la inimă”. Toate asemenea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
continua doar până când ultima picătură de apă de pe Pământ se va solidifica, peste un minut sau peste o săptămână. Titlul cărții, Leagănul pisicii, vine de la un foarte simplu joc pentru copii. Inițial, naratorul dorise să scrie o carte, analeptic și proleptic numită Ziua în care s-a sfârșit lumea, despre ceea ce a făcut inventatorul bombei atomice în ziua experimentării ei asupra Hiroșimei. În carte, unul dintre inventatorii armei atomice este Felix Hoenikker. În ziua respectivă, din discuția cu unul din fiii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o unitate a "discursului repetat", aptă să funcționeze, la un nivel inferior, pe cont propriu. Dincolo de acest aspect pur formal, textemul are o importanță considerabilă în ansamblul romanului, funcționând ca un fel de "punere în gardă", ca o "evocare" anticipată/proleptică a înțelepciunii Domnului Stamatin și, nu mai puțin, a "filozofiei" crengii de aur. 4.1.2. Pe de altă parte, e de remarcat și că, în cadrul operei sadoveniene, textemul [2] evocă nu doar o "sintagmă", ci un întreg sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
105 3.2. Sfântul ca răspuns la o problemă seculară / 112 Capitolul 4. Taina Întrupării lui Iisus Hristos Revelația ca istorie / 117 4.1. Iisus Hristos: centrul și sfârșitul istoriei / 117 4.2. Revelația ca istorie. Taina Întrupării ca revelare proleptică a sfârșitului lumii la Wolfhart Pannenberg / 122 4.3. Istoria ca teologie și hermeneutică / 134 Capitolul 5. Quo vadimus, Domine? / 139 5.1. Apocalipsa după ... Apocalipsă! / 139 5.2. Profeții postmoderne cu privire la sfârșitul istoriei / 145 5.3. Destinul poporului lui
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a intrat odată pentru totdeauna (hapax) în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de țapi și de viței, ci cu însuși sângele Său, și a dobândit o veșnică răscumpărare" (Evrei 9, 12). 4.2. Revelația ca istorie. Taina Întrupării ca revelare proleptică a sfârșitului lumii la Wolfhart Pannenberg Ofensiva criticismului istoric, la sfârșitul secolului al XIX-lea, asupra textelor biblice și tentativele mai mult sau mai puțin reușite de a-l descoperi pe omul Iisus au demitizat imaginea creștină tradițională a Mântuitorului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
al Legii pe care El a interpretat-o. Îndeosebi această autoritate incontestabilă a lui Iisus de a explica Legea, ca și felul său de a acționa îl definesc drept exponent al spiritului ebraic și ca un mod special de dezvăluire proleptică a evenimentului eschatologic pe care autorii apocaliptici îl prevăzuseră. Ceea ce-l separă pe Iisus de aceștia este însă iminența sfârșitului pe care el îl propovăduiește, nu ca îndemn la pocăință, ci ca proclamare a mântuirii prin El însuși 30 -Calea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
că ideea de Dumnezeu nu se bazează pe inferențe logice sau speculații filozofice, ci pe revelarea de sine a lui Dumnezeu în istorie 35. Această Revelație de Sine este indirectă deoarece se desfășoară progresiv în decursul istoriei până ce atinge culminația proleptică în Iisus Hristos. Revelația este lanțul tradiției care începe cu evenimentele fondatoare ale lui Israel și continuă cu literatura apocaliptică, predica lui Iisus și prima comunitate creștină, inclusiv Sf. Pavel. Centrul acestei tradiții se află în Învierea lui Hristos. Momentul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
situează, așadar, pe o poziție deconstructivistă nedeclarată, în care absența, sincopa semantică, relația aleatorie, instabilă, dintre semnificant și semnificat, imposibilitatea fixării unui sens unic și unitar sunt ingrediente indispensabile ale jargonului critic. Astfel poziționat, autorul nu face decât să interpreteze proleptic operele lui Proust și Joyce ca „anticipări" ale postmodernismului. Pe de altă parte, dacă luăm în considerare anul în care scriitoarea franceză făcea afirmația cu pricina, i.e. 1956, demersul textualist-deconstructivist al lui Radu Lupan pare a fi unul demn de
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]