21 matches
-
recente: glorificarea U.R.S.S.-ului și proslăvirea noii ordini economice. Propaganda culturală filo-rusă se face prin institute, ziare și reviste, al căror număr sporește în fiecare zi. În ordine cronologică, prima asociație care și-a propus să sovietizeze și să proletarizeze cultura română a fost ,,A.R.L.U.S.”-ul, care, prin filialele sale întinse în toată țara, a integrat forțat pe toți intelectualii români într-o școală politică unde se explica numai catehismul comunist. Activitatea ,,A.R.L.U.S.”-ului va culmina cu serbările
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
export, cu un număr ridicat de persoane implicate direct în sfera productivă și un număr redus de pensionari. Liderii politico-economici,administrativi și religioși de după decembrie 1989 au distrus economia românească, au înstrăinat cele mai rentabile ramuri și obiective economice, au proletarizat în masă populația românească proprietară a avuției naționale furate, au redus drastic proprietatea națională în favoarea unor firme străine, au scăzut cumplit sfera creatorilor direcți, concomitent cu creșterea volumului de populație inactivă, au dus statul român în poziția de semicolonie falimentară
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Pavel_corut_program_de_prevenire_a_ge_pavel_corut_1354523278.html [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
va suferi din cauza unei distrugeri sistematice a culturii și a ieșirii din cadrul culturii europene civilizate! Felicitări, domnilor politicieni, care stimulați o cultură de zarzavat!!! Nu înțeleg de ce Filarmonica nu este și ea pedepsită!!? Pentru ca bunul ei nivel artistic să se proletarizeze, ar trebui să se asocieze cu Orchestra de muzică populară „Brâulețul”! Cu prietenie și regret, Prof. Dr.H.C.. GEORGE EMIL CRĂSNARU ” Și totuși... se pare că, „din motive regionale”, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța va scăpa
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1379585067.html [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
pe care un individ o are în sistem decât altor factori, n-a fost infirmată de realitate. De asemenea, faptul notabil că exact așa cum a prezis analiza marxistă, concurența va lăsa fără mijloace de producție o cantitate crescândă de întreprinzători, proletarizându-i, adică obligându-i să-și vândă forța de muncă altora, a fost confirmat și el de realitate: în primul sfert al secolului al XIX-lea 75% din americani lucrau pe cont propriu, în timp ce în 1986 doar aproximativ 10% din
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
și să nu încurce prea tare. Dacă în secolul al XIX-lea elita intelectuală și politică a căutat să-l lămurească pe țăran că e român și câte răspunderi implică această onoare, mai apoi au căutat să-l comunizeze și proletarizeze, pe coordonatele unei alte viziuni asupra lumii. Dar „folclorul” lui, articulat de specialiști, era sfânt și numai bun de folosit în tot ceea ce însemna propagandă și divertisment. După căderea comunismului, țăranul a început să fie împins pe poteca europenizării și
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
noile terenuri și adoptă cele mai recente metode de lucru. Cei rămași, eliberați de constrângerile sătești și familiale anterioare, inițiază o economie bazată pe cerere și devin cu toții mai bogați și mai productivi. Orașele sunt aprovizionate, iar țăranii nu sunt proletarizați”. Era extrem de clar că prejudecata Împotriva sistemului de „intercalare” se datora nu doar autonomiei satelor rusești, faptului că erau ilizibile celor din exterior și doctrinei dominante cu privire la agricultura științifică, ci și unor dovezi concrete. Autoritățile și reformiștii se gândeau că
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
militar; a operat o redistribuire a proprietăților agrosilvice în favoarea noilor veniți și, totodată, a încamerat, trecând în proprietatea statului, 145.349 ha de pământ agricol, păduri, pășuni și fânețe, în timp ce 115.000 de familii țărănești autohtone au rămas fără loturi, proletarizându-se, fie prin abuzuri, fie prin scoaterea la licitație a proprietăților îndatorate la cămătari, între anii 1868-1898 au fost scoase la vânzare 40.613 loturi țărănești. Ca urmare, din cei 194 mari proprietari funciari, existenți în 1894, se constată că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
uita nimeni la asemenea vorbe. Ce e trist, domnule judecător, e că oameni, oricât de respectabili, sunt aruncați pe drumuri fără nici o vină, cu eticheta - vă închipuiți! - că sunt oamenii „vechii societăți”. Chiar tratați ca infractori. În loc să îmburghezească proletariatul, ei proletarizează burghezia, la care de fapt râvnesc. - Numai partea a doua e adevărată, în ce privește partea întâi nu-i adevărat decât cu unele nuanțe, chiar diferențe. Observați: cu cât vorbesc mai vehement împotriva burgheziei, încărcând-o cu toate relele lumii, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
într-un mod nemaiîntâlnit condițiile de viață în societate 198. Rezultatul modului său de organizare a muncii 199 și producției îl constituie o tendință de ameliorare continuă a standardului mediu de viață, de îmbogățire crescândă a celor mulți. Capitalismul de-proletarizează omul obișnuit și îl ridică la rangul de burghez 200. Mises confirmă o temere mai veche a teoreticienilor socialiști, exprimată în operele lor,conform căreia socialismul nu va reuși niciodată în America pentru că acolo clasa muncitoare este îmbuibată și contaminată
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
scopul distrugerii Germaniei. Astfel, s-a crezut nu numai că Germania era „încercuită” de adversari, ci și că în corpul politic, organisme ostile, invizibile îi sabotau forța intenționând s-o distrugă. Al doilea eveniment, inflația de la începutul anilor ’20, a proletarizat economic mari segmente ale clasei de mijloc și a slăbit, dacă nu chiar a distrus, principiile morale tradiționale ale onestității și trnzacțiilor corecte. Protestând la adresa fenomenului, clasa de mijloc a îmbrățișat ideologia cea mai antiproletară și mai naționalistă cu putință
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lasă modelați] în buni, în adevărați comuniști” (Zinovieva); fie, în sfârșit, ei urmează a fi integrați într-un colectiv, socializându-i prin muncă, astfel încât să se ajungă la instaurarea unor raporturi de egalitate și de fraternitate - „școala industrială trebuie să proletarizeze educația tuturor copiilor, chiar dacă ei nu aparțin toți clasei muncitoare”, repetă insistent în 1927 comisarul poporului pentru problemele Instrucțiunii Lunacearski. Toate aceste proiecte vizează în mod prioritar sustragerea copilului de sub influența familiei, considerată a fi dăunătoare. Organizațiile de tineret din
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sau de cea a Federației Sindicale Mondiale. După 1945, alte partide* sau partide-stat* completează panoplia simbolică. Unele democrații populare* își adaugă spice de grâu. Dorind să aducă un omagiu truditorilor intelectuali, RDG alătură un compas la dipticul tradițional; PC albanez proletarizează și militarizează simbolistica, integrându-i cazmaua și pușca. Se impun și alte semne, cum sunt pumnul ridicat al trupelor de șoc ale PC german sau floarea pasiunii (pasionaria ori passiflora) în timpul războiului din Spania*. Această simbolistică evoluează odată cu inflexiunile de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
larg cunoscută. Literatura de specialitate converge În a accepta că anii 1970-1971 au reprezentat momentul când roata s-a Întors. Trond Gilberg observă, la Începutul anilor ’70, „un influx de muncitori, care este legat de campania lui Ceaușescu de a «proletariza» PCR-ul”. În opinia lui Michael Shafir, scopul principal a ceea ce este Îndeobște cunoscut drept „mica revoluție culturală română” era „de a reimpune controlul partidului asupra elitelor sociale, precum planificatorii și directorii economici, experții tehnici, personalul academic și intelectualitatea literară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
istorici, mediul profesional al tipografiei, a făcut legătura între teoria proletariatului și condiția muncitorului, sau, dacă nu vă vine să credeți, între himeră și realitate. Acesta a fost cel mai bun mijloc tehnic de a intelectualiza proletarul și de a proletariza intelectualul, dublă mișcare constitutivă a "Mișcării muncitorești". Ce este de fapt un tipograf, dacă nu, așa cum afirmă Jacques Cellard, evocînd universul defunct al maiștrilor (șefii din tipografie), al directorilor de conștiință (care îi supravegheau pe culegătorii plătiți cu ziua), al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în copilăria timpurie. A identității conturate în jurul lui: eu sunt X, cea cu holda „de peste vale”. Și a fost prima reacție de refuz al pierderii identitare: refuzul hranei asociat cu privarea de bucuria de a continua să trăiesc. Satul se proletariza într-un ritm incredibil. Uzina din Călan înghițea eco-comunitatea dându-i în schimb sirenă, funingine, salam și marmeladă. Curțile căpătau încet aspectul finalului marquezian al unui veac de singurătate: puii de oameni și animalele au început să se rărească, verzeala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
care a fost de fapt o spoliere de dimensiuni uriașe a averilor populației. De inspirație sovietică, scopul acestei legi era cel de a ruina dintr-o singură lovitură burghezia, moșierii, țăranii înstăriți, altfel spus, de a pauperiza și de a proletariza poporul român. Suma de lei vechi care putea fi schimbată în lei noi era limitată și varia după condiția socială (muncitori sau țărani) a persoanelor, exceptând forțele de ocupație sovietice și demnitarii comuniști importanți. Negustorii și țăranii, care fuseseră obligați
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
producea capitalism „zi de zi și în proporție de masă”, ci pentru că avea identitate. Celebra „independență” a lui Moromete asta era: identitate. Or, omul cu identitate, stăpân pe bucata lui de pământ (și mai ales de Cer), nu poate fi proletarizat. Distrugerea țăranului ca realitate antropică, proletarizarea lui, a fost obiectivul cel mai profund al comunismului, nu numai la noi, ci peste tot în lume. Or, cartea de față, recuperând mărturiile Elisabetei Rizea și ale lui Cornel Drăgoi, ne demonstrează că
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
crinii sînt albi/ doar în noaptea paharelor!"". (ibidem) Pascal e înfruntat prin antifrază, adus în fața agoniei umane, înfățișate fără menajamente. Se află aci, după toate probabilitățile, și o zvîcnire plebeiană, revendicativă, în fața aristocraticei culturi. Suferința generală a condiției umane e proletarizată, deci contrasă într-un caz particular: "Trestie/ ce cuvînt frumos, Domnule/ Pascal// dar n-ai spus trestie de carne,/ de vîrtejuri de nervi/ de celule care încremenesc de frică,/ care se blochează, se descompun/ cînd vuiește neantul prin ele// dar
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
obligate să aleagă la un moment dat Între muncitori și Wagner, și l-au ales pe Wagner. A fost elaborată ideea că noul subiect revoluționar nu este proletarul, ci deviantul. „În loc să-i faci pe proletari să devieze, mai bine-i proletarizezi pe cei ce deviază, și e mai ușor, dat fiind tariful piperat al doctorului Wagner”, Îmi spuse Într-o zi Belbo. Revoluția wagnerienilor a fost cea mai costisitoare din istorie. Editura Garamond, finanțată de un institut de psihologie, tradusese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
uita nimeni la asemenea vorbe. Ce e trist, domnule judecător, e că oameni, oricît de respectabili, sînt aruncați pe drumuri fără nici o vină, cu eticheta - vă Închipuiți! - că sînt oamenii „vechii societăți”. Chiar tratați ca infractori. În loc să Îmburghezească proletariatul, ei proletarizează burghezia, la care de fapt rîvnesc. - Numai partea a doua e adevărată, În ce privește partea Întîi nu-i adevărat decît cu unele nuanțe, chiar diferențe. Observați: cu cît vorbesc mai vehement Împotriva burgheziei, Încărcînd-o cu toate relele lumii, cu atît ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
sfârșitul biologic este practic un popor nou (p. 128). Acest schimb de generații este urmat de o modificare radicală a structurii sociale, nu mai puțin inexorabilă. Burghezia și păturile mijlocii au fost distruse. O largă categorie se urbanizează și se proletarizează doar formal, fără a înceta să aparțină, de fapt, păturii ț ărănești. Deci, schematic vorbind, jos, statul țăranilor și muncitorilor, sus, clasa sau casta nomenclaturistă, aparatul de partid și de stat. Este noua clasă conducătoare de care a vorbit M.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]