70 matches
-
ogor și deplasează “ancheta socială” de la colectivitatea retardaților în halat la cea a înapoiaților în cizme din cauciuc de anvelopă. Cartea e împărțită în trei secțiuni cu sonorități faulkneriene: Oamenii din Glimboca, Familia Plătică, Alte dialoguri, fiecare ocupîndu-se de efectele proletarizării lumii rurale în epoca stalinistă și ceaușistă și, prin extensie, de psiho-dramele brutelor sătești. Cum Glimboca este o comună reală, ușor de găsit pe hartă la 5 km. de Oțelul Roșu, ni-l putem imagina pe Monciu-Sudinski călătorind într-un
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
România, instituțiile încă dețin imense puteri premoderne. Agricultura românească a revenit la tehnologiile și la unele relații aproape feudale. În familie se întărește sistemul clanic. Individul nu este chiar atît de rupt de tradiții pe cît s-ar crede, chiar dacă proletarizarea eșuată a țăranilor a tulburat vechile repere. Cum putem vorbi de dispariția unor mari obiective colective, odată cu dispariția marilor ideologii, cînd în România nimic nu pare a fi mai urgent decît proiectul construcției Catedralei Mîntuirii Neamului! Oare este literatura postmodenă
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
au produs. Rezultatul nu e o literatură mai liberă, mai inteligentă, mai expresivă, mai inventivă, mai demnă de admirat. Literatura exprimă mărginit politica unei clase, proletariatul, și a fi, mai departe, în serviciul unui partid e o simplă formalitate. Eroarea proletarizării, adică a intrumentalizării literaturii în lupta de clasă, e aceeași, luată însă pe cont propriu, ca și cum ar fi un mare adevăr sau o inspirată opțiune. Cultura proletară fără partid nu-i radical altceva decât cultura proletară de partid și nu
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
trecutului nostru istoric, cu efecte la fel de nefericite asupra celor ce se întâmplă azi. Rareori sunt exprimate speranțe, rareori câte o tresărire de umor. Mircea Dinescu deplânge situația țărănimii, dezafectarea satelor (continuând-o pe cea începută în comunism), deprofesionalizarea muncitorilor și proletarizarea intelectualității prin sărăcire totală. O speranță de mai bine nu-și poate îngădui Mircea Dinescu decât luându-se după vorba că „vacile slabe sunt urmate de cele grase”. Ar fi prea frumos, conchide Dinescu, și așa la mai mult de
În labirintul tranziției (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5727_a_7052]
-
caricatural-folclorică în care îl plasează amintirile universitare sau șarja călinesciană. Un element ce adaugă complexitate figurii interioare a lingvistului este reprezentat de reala sa preocupare pentru lumea țărănească românească și pentru destinul ei în anii ’80, de totală și definitivă proletarizare a satului nostru: „În ultimii 15 ani, agricultura noastră a fost nu numai neglijată, ci persecutată pur și simplu. Lucrul a fost recunoscut oarecum oficial. Căci nu văd altă explicație logică [a] «noii» revoluții agrare, pe care au și început
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
în proporție de masă”, ci pentru că avea identitate. Celebra „independență” a lui Moromete asta era: identitate. Or, omul cu identitate, stăpân pe bucata lui de pământ (și mai ales de Cer), nu poate fi proletarizat. Distrugerea țăranului ca realitate antropică, proletarizarea lui, a fost obiectivul cel mai profund al comunismului, nu numai la noi, ci peste tot în lume. Or, cartea de față, recuperând mărturiile Elisabetei Rizea și ale lui Cornel Drăgoi, ne demonstrează că, deși aparent comunismul a reușit să
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
de dezorientare din partea salariaților. 2) din motive interne a sistemului capitalist, apare o evoluție cunoscută sub numele de imperialism ceea ce a produs elemente ideologice chemate să sprijine o politică de acest tip. 3) capitalismul a produs o pauperizare și o proletarizare a societății, cu accent pus pe clasa medie, proces ce a permis dilatarea ideologiei naționaliste și imperialiste ce a avut ca rezultat crearea unei baze sociale pentru mișcările fasciste. 4) capitalismul reprezintă izvorul profundelor crize economice care au permis în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
noștri ! Cum ar fi cei de la Pungești, care au aniversat bătălia, prin bătălia lor ! Neștiind prea bine de ce și pentru ce ! O fi bine, o fi rău ?!? În 1930, orașul Vaslui avea 13.000 de locuitori, iar municipiul ajunge, prin proletarizare intensivă, la 70.841. În zona industrială, înfloritoare odinioară, se pot turna filme. Cu mafioți ai timpurilor noi ! Ca peste tot, sunt câțiva și aici ! Sub ochii vigilenți ai autorităților ! Centrul civic s-a realizat, ca-n toată în România
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
industriale și noi țărani în salariați cu venituri precare; ea concentrează tot mai multe bogății în mâinile unui număr tot mai mic de indivizi, suscită libertăți mai mari pentru cetățeni și consumatori, precum și alienări mai mari pentru cei care muncesc. Proletarizarea țăranilor, începută odată cu delimitarea oficială a proprietăților, se accelerează. Pentru a supraveghea și a controla acțiunile muncitorilor și ale revoluționarilor, apar actele de identitate: cei care muncesc au devenit acum mai periculoși decât cei care șomează. Condițiile de muncă ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
noștri! Cum ar fi cei de la Pungești, care au aniversat bătălia, prin bătălia lor! Neștiind prea bine de ce și pentru ce! O fi bine, o fi rău?!? În 1930, orașul Vaslui avea 13.000 de locuitori, iar municipiul ajunge, prin proletarizare intensivă, la 70.841. În zona industrială, înfloritoare odinioară, se pot turna filme. Cu mafioți ai timpurilor noi! Ca peste tot, sunt câțiva și aici! Sub ochii vigilenți ai autorităților! Centrul civic s-a realizat, ca-n toată în România
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
slabă, asupra feudalității române, relativ puternică..." Astfel, "în timp ce în Occident instituțiile burgheze au fost un rezultat al dezvoltării burgheziei, în România totul s-a petrecut invers. Aici, burghezia s-a emancipat numai după introducerea instituțiilor burgheze". Socialiștii insistă asupra nemaipomenitei proletarizări a țărănimii. Cît privește situația muncitorimii, aceasta este astfel descrisă: "În marile orașe românești muncitori străini se găsesc în număr mare și, în unele ramuri ale industriei, salariații sînt mai elevați și ceva mai umani, dar muncitorii indigeni vor învăța
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în care ei erau despărțiți de mijloacele de producție. A răspunde la aceste întrebări înseamnă a încerca rezolvarea uneia din chestiunile esențiale ale istoriei începuturilor formării clasei noastre muncitoare: stadiul pe care l-a atins în acea perioadă procesul de proletarizare a lucrătorilor industriali. Din nefericire, natura materialului documentar, pe care ni-l pun la dispoziție actualmente arhivele, nu ne permite să dăm la acele întrebări un răspuns clar și complet. Știm că lucrătorii de la cele mai multe ateliere de cooperație capitalistă simplă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ereditară în condițiile vechi, istorice. Prin împroprietărire s-au atomizat societatea și s-au rupt legăturile străvechi dintre cultivatorul mare și cel mic. Ba, sub regimul actual al eredității, poporul e amenințat de diviziune în infinit a pământurilor și de proletarizarea tuturor. Cu toate acestea nu acesta e răul mare ce l-ați introdus în țară, căci orice rău ce derivă din regim prin regim se poate îndrepta. Răul esențial care amenință vitalitatea poporului nostru este moral, e demagogia. Din începutul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu sunt numai păstrătoarele cele mai credincioase ale acelor formațiuni istorice pe cari le numim națiune și stat, ci totodată apărătoarele lor în vreme de război; ele reprezintă principiul conservator al istoriei. Nu e azi pentru nimeni o îndoială că proletarizarea claselor rurale are drept efect nimicirea statului. Aceste zise, lăsăm să urmeze articolul în cestiune. Circulara în termeni aspri și energici, pe care ministrul - prezident a adresat-o tuturor municipiilor din țară, e o dovadă mai mare decât goana din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără a-și pierde securitatea, cei mulți sunt forțați să fie liberi plătind la fel de forțat prețul pentru aceasta insecuritatea. Insecuritatea legată de viața cotidiană, de traiul zilnic, de asigurarea pe termen lung. Procesul dual de (mburghezire a proletariatului, respectiv de proletarizare a burgheziei are relevanța sa în explicarea acestor aspecte. Toate acestea se unesc în zona activității productive, a activităților economice în general. Plecând de la loialitățile de factură comunitară, Bauman consideră că la un moment dat a fost pornită o adevărată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să o facă. Iar Vulcănescu nu le-a mai văzut, oferind un ultim exemplu de devotament uman prin chiar sacrificiul său în închisorile celor veniți să confiște (și) dreptul de a alege. Având experiența sovietică în atenție, era evident că proletarizarea țărănimii era un fenomen ce trebuia împiedicat prin diverse acțiuni. Dintre acestea, Vulcănescu le considera mai potrivite pe cele legate de cooperație, dar fără a privi spre Rusia, ci tot prin țară, unde existau de multă vreme diverse practici de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
național. Emergența mișcărilor sociale Potrivit lui Charles Tilly (2004), m.s. au apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Anglia și în America de Nord, ca o consecință a unor evoluții economice și politice importante, precum sporirea autorității parlamentelor, capitalizarea economiei și proletarizarea categoriilor dominate. Teoriile inițiale formulate în sociologia nord-americană postbelică, surse ale acestor mișcări, dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile lui Dobrogeanu-Gherea cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu efecte în direcția fărâmițării și transformării pământurilor țărănești în non-valori, „chiar când raportul între întinderea pământului și volumul populației rămâne neschimbat și când pământul nu se concentrează în mâini mai puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11). contribuția teoretică cea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe cele pe termen lung, puternic afectate de o reconstrucție de tip occidental a agriculturii românești. Pe termen scurt, acest lucru implică cheltuieli cărora pur și simplu nu le poate face față; pe termen lung, implică deposedarea de pământ și proletarizarea a 2-3 milioane de actuali „gospodari” agricoli. Chiar și pentru intelectualii români, cei mai înfocați susținători ai integrării europene, occidentalizarea „excesivă” a societății românești poate constitui o amenințare la adresa unor privilegii de prestigiu, statut, putere și chiar venituri, pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
declarat -, cu structurile capitalismului dezvoltat occidental. Tranziția comunistă este perioada construcției industriale a României, a urbanizării, a alfabetizării și profesionalizării populației active, a construcției mecanismelor și instituțiilor asigurărilor sociale și de sănătate, a eliberării de gospodăria de subzistență și a proletarizării pe scară largă a forței de muncă. Prosperitatea populației a crescut în această perioadă, dar, din nou, nu a constituit un obiectiv politic al guvernărilor și al tranzițiilor, în ciuda ideologiei și a discursului politic oficial. Datele statistice macroeconomice referitoare la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rezultatul imediat obținut prin privatizarea „socială” a avuției naționale -, ci, în mod esențial, este o societate de salariați. Capitalismul occidental a apărut și s-a dezvoltat nu prin împroprietărirea cetățenilor, ci exact invers, prin deposedarea lor de proprietate și prin proletarizarea lor. Chiar dacă actualii cetățeni ai societăților capitaliste dezvoltate dețin ceva proprietate, caracteristica socială esențială a acestor societăți este tocmai faptul că majoritatea covărșitoare a cetățenilor își asigură traiul zilnic nu prin valorificarea proprietăților pe care le dețin, ci prin salariu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
important pe care l-a generat a fost acela de a da naștere unei societăți de proprietari. Și nu există un adversar mai ferm al capitalismului - construit pe axa capitalist-proletar - decât o societate de proprietari care se opun procesului propriei proletarizări, solicitând pentru aceasta sprijinul statului. Din perspectivă științifică, privatizarea din România postcomunistă are la fel de puține legături cu societatea capitalistă și modernă a Occidentului dezvoltat pe cât avea împroprietărirea țăranilor din România modernă, începută de Cuza în 1864 și terminată abia de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
efortul ideologic al intelectualilor români, societatea „bună” spre care trebuia să se îndrepte România către sfârșitul mileniului al doilea. În plus, în momentul în care au trebuit să facă față proceselor firești - și previzibile - de concentrare masivă a capitalului și proletarizare a micilor proprietari, nici clasa politică românească, nici societatea în ansamblul ei nu au fost pregătite ideologic și valoric. Rezultatul a fost o altă ideologie - a „baronilor locali” și a „marii corupții”. Un al doilea rezultat a constat în abandonarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile gheriste cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu efecte în direcția fărâmițării și transformării pământurilor țărănești în nonvalori, „chiar când raportul dintre întinderea pământului și volumul populației rămâne neschimbat și când pământul nu se concentrează în mâini mai puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11); de pe pozițiile neoiobăgiei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu ar fi întregită de înțelegerea omului matur, a scriitorului înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a scos în lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva stăpânilor. În sfârșit, ca atent observator al realităților satului, Zaharia Stancu a ilustrat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]