70 matches
-
noștri ! Cum ar fi cei de la Pungești, care au aniversat bătălia, prin bătălia lor ! Neștiind prea bine de ce și pentru ce ! O fi bine, o fi rău ?!? În 1930, orașul Vaslui avea 13.000 de locuitori, iar municipiul ajunge, prin proletarizare intensivă, la 70.841. În zona industrială, înfloritoare odinioară, se pot turna filme. Cu mafioți ai timpurilor noi ! Ca peste tot, sunt câțiva și aici ! Sub ochii vigilenți ai autorităților ! Centrul civic s-a realizat, ca-n toată în România
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) by http://uzp.org.ro/si-cu-sergentul-zece-file-de-jurnal-paranormal/ [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
noștri! Cum ar fi cei de la Pungești, care au aniversat bătălia, prin bătălia lor! Neștiind prea bine de ce și pentru ce! O fi bine, o fi rău?!? În 1930, orașul Vaslui avea 13.000 de locuitori, iar municipiul ajunge, prin proletarizare intensivă, la 70.841. În zona industrială, înfloritoare odinioară, se pot turna filme. Cu mafioți ai timpurilor noi! Ca peste tot, sunt câțiva și aici! Sub ochii vigilenți ai autorităților! Centrul civic s-a realizat, ca-n toată în România
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1394355475.html [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
țăranilor asupra unor părți de moșie micșorase și interesele lor comune, solidaritatea lor în rezistența împotriva abuzurilor nobilimii. Izolați, ei erau mai ușor deposedați de lotul lor. Alungarea cu forța a țăranilor de pe moșii a accelerat ruinarea majorității țărănimii engleze, proletarizarea ei, dizolvarea completă a raporturilor de dependență feudală și a deschis larg calea pentru trecerea la sistemul muncii salariate, proces care se va desăvârși, însă, abia în secolul al VIII-lea, după revoluția burgheză.
Fenomenul împrejmuirilor () [Corola-website/Science/312156_a_313485]
-
se datorează în primul rând majorității proletare formate din țărani alungați de pe pământurile aflate în uz comun odată cu generalizarea fenomenului de împrejmuire (enclosure), la care necesitatea supraviețuirii conta cu siguranță mai mult decât orice alt considerent când era vorba de proletarizarea lor și antrenarea în competiția acerbă pe piața muncii din orașe. Numeroși autori (Becker & Wössmann, Korotaiev, Malkov & Kalturina) au pledat sau testat cu succes teza care explică succesul economic și progresul capitalismului în teritoriile protestante prin legătura între accentul pus
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
al Întregii Rusii" erau aproximativ 200.000 de membri. Pe vremea lui Stalin, partidul s-a angajat într-o amplă campanie de recrutări de noi membri, atât din zona rurală cât și din orașe. Această acțiune avea ca scop atât "proletarizarea" partidului cât și încercarea lui Stalin să-și întărească baza de susținere prin depășirea numerică a veteranilor bolșevici și prin reducerea influenței lor în partid. Până în 1933, partidul avea aproximativ 3,5 milioane de membri dar, ca un rezultat al
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/298411_a_299740]
-
majoritate fiind romi. Există deja o așezare informală de mici dimensiuni în perioada comunistă, dar procesul formării ghetoului respectiv este condiționat de procesul formării unei economii de tip neoliberal ce s-a instaurat după Revoluție, care a condus la de-proletarizarea unei părți masive din societatea românească și la excluderea și rasializarea accentuată a romilor[2], foști proletari industriali și agricoli cu o calificare scăzută, care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
mediu favorabil dezvoltării personalității în societate, ceea ce presupunea redefinirea raporturilor sociale devenite inechitabile. ""Principiul individual în economia pieței, adică în economia liberală prin excelență, trebuie să fie echilibrat de princiul social și uman, menit să îndepărteze pericolul de moarte al proletarizării. Aici este rolul uman al liberalismului: a lupta pentru desproletarizarea categoriilor muncitoare, susținând o politică socială energică, promovând o largă difuzare a proprietății, asigurând descentralizarea în toate domeniile."" Trebuie ținut seama că aceste idei erau prezentate în perioada în care
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
că posedă ceva, rămâne lipit toată viața lui de cei doi stânjeni și pururea sărac. Cine vede cum în Ardeal, în urma divizibilității, au ajuns pe alocurea moșiile țărănești de câte doi-trei stânjeni, cine vede apoi că urmarea divizibilității e curat proletarizarea populației acela va înțelege de ce un popor cu oarecare tendență de a se-nmulți, ca cel românesc, trebuie să cază la cumplită sărăcie, cum alte popoare mai temătoare de mizerie - francejii de ex. și sașii din Ardeal - ajung de spaima
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
altor eroi sau situații. Cele mai răspândite c. au fost cele despre Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Al. I. Cuza și despre răscoalele de la 1907. Ca o prelungire a c. țărănesc de revoltă socială a apărut c. având ca subiecte proletarizarea, înstrăinarea emigranților și îndemnul la revoltă. Relativ la structura compozițională a c. se constată, ca în toată poezia populară, absența strofei. Segmentarea se poate face în funcție de motive și elemente motivice aglutinate, contaminate pe baza emoției asociative. Unele c. au refrene și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
de dezorientare din partea salariaților. 2) din motive interne a sistemului capitalist, apare o evoluție cunoscută sub numele de imperialism ceea ce a produs elemente ideologice chemate să sprijine o politică de acest tip. 3) capitalismul a produs o pauperizare și o proletarizare a societății, cu accent pus pe clasa medie, proces ce a permis dilatarea ideologiei naționaliste și imperialiste ce a avut ca rezultat crearea unei baze sociale pentru mișcările fasciste. 4) capitalismul reprezintă izvorul profundelor crize economice care au permis în
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
le transmisese evul mediu nici capital, nici muncă nu erau o marfă în acel grad în care sunt în zilele noastre. Țăranul era legat prin raporturi juridice tradiționale de proprietatea mare; viitorul copiilor lui, îngust viitor poate, era asigurat; despre proletarizarea lui nu era nici vorba. Meseriașii erau legați de breslele lor și a deveni calfă nu însemna pe atunci numai o îmbunătățire a stării materiale a lucrătorului, ci un rang social, o demnitate oarecum. În genere calfa devenea mai târziu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ni se pară că suntem o muche de despărțire între două {EminescuOpIX 242} lumi cu totul deosebite și că este în interesul nostru de a cunoaște amândouă lumile acestea. Occidentul îl cunoaștem îndestul. Misiunea sa în Orient este cucerirea economică, proletarizarea raselor orientale prin industria străină, prin robirea sub capitalul străin. Cealaltă parte a lumii o vedem din contra mișcată nu de un curent economic, ci de unul istoric și religios, care nu poate lipsi de a exercita o mare atragere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se împuținează puterile ce esploatează pământul, prin urmare începe regresul agriculturei și o esploatare a brazdei din ce în ce mai extensivă și mai istovitoare. Mai adaogă apoi înmulțirea clasei neproductive a advocaților și scribilor și burlăcia ei, apăsarea din ce în ce mai mare a țăranului și proletarizarea lui, încît nu va mai produce decât copii nesănătoși sau, producîndu-i, nu va avea cu ce-i ținea. Și ce e mai trist decât ca țările dunărene cele mai binecuvântate de Dumnezeu să vadă pierind de mizerie copiii lor pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
național. Emergența mișcărilor sociale Potrivit lui Charles Tilly (2004), m.s. au apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Anglia și în America de Nord, ca o consecință a unor evoluții economice și politice importante, precum sporirea autorității parlamentelor, capitalizarea economiei și proletarizarea categoriilor dominate. Teoriile inițiale formulate în sociologia nord-americană postbelică, surse ale acestor mișcări, dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile lui Dobrogeanu-Gherea cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu efecte în direcția fărâmițării și transformării pământurilor țărănești în non-valori, „chiar când raportul între întinderea pământului și volumul populației rămâne neschimbat și când pământul nu se concentrează în mâini mai puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11). contribuția teoretică cea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pur și simplu popular, pentru murdăria aia bicoloră 1... să zicem a ținutului. Să știți că în fiecare întâmplare peisagistic-regională era un elan tineresc împotriva disperării exemplare, a nenorocirii sufletești care este nebunia goanei după dreptate... o ordonare benevolă în proletarizare. Să spunem: o sticlă de rachiu, de cel mai ieftin, bineînțeles, pentru gâtlejul unei vieți aspre, sau un lebervurșt bine îndopat, pe cât posibil, 150 de grame la o grămăjoară, pentru o simțire vitală determinată, știți dumneavoastră... nu m-am dat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de piață sau de economie rurală, pe de altă parte, îi incită pe
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care autorul le face. Întâlnim în el concepte „uitate”, „ocolite” sau pur și simplu rămase inoperante pentru sociologii din România (alienare, fetișismul mărfii, xenocentrism, sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă, în științele socioumane te împiedicai de „marxismul creator” la tot pasul, după decembrie ’89, Karl Marx a fost izgonit
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
independent, a fost beneficiarul involuției de după 1989. Alții, prin violență fizică și verbală, sub acoperirea legilor, și-au însușit, prin deposedare, adevăratele proprietăți, averea poporului român; țăranul a rămas tot sărac și supus ruinării treptate, ceea ce-l va duce la proletarizare și înstrăinarea de țară. A FOST BĂTĂLIA DE LA VASLUI CÂȘTIGATĂ CU „OAMENI LUAȚI DE LA PLUG ?” E de mirare cum astăzi se caută cu înverșunare, cu multă cheltuială și multă vorbă meșteșugită, noi repere geopolitice și geostrategice pentru țara noastră, uitând
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe cele pe termen lung, puternic afectate de o reconstrucție de tip occidental a agriculturii românești. Pe termen scurt, acest lucru implică cheltuieli cărora pur și simplu nu le poate face față; pe termen lung, implică deposedarea de pământ și proletarizarea a 2-3 milioane de actuali „gospodari” agricoli. Chiar și pentru intelectualii români, cei mai înfocați susținători ai integrării europene, occidentalizarea „excesivă” a societății românești poate constitui o amenințare la adresa unor privilegii de prestigiu, statut, putere și chiar venituri, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
declarat -, cu structurile capitalismului dezvoltat occidental. Tranziția comunistă este perioada construcției industriale a României, a urbanizării, a alfabetizării și profesionalizării populației active, a construcției mecanismelor și instituțiilor asigurărilor sociale și de sănătate, a eliberării de gospodăria de subzistență și a proletarizării pe scară largă a forței de muncă. Prosperitatea populației a crescut în această perioadă, dar, din nou, nu a constituit un obiectiv politic al guvernărilor și al tranzițiilor, în ciuda ideologiei și a discursului politic oficial. Datele statistice macroeconomice referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rezultatul imediat obținut prin privatizarea „socială” a avuției naționale -, ci, în mod esențial, este o societate de salariați. Capitalismul occidental a apărut și s-a dezvoltat nu prin împroprietărirea cetățenilor, ci exact invers, prin deposedarea lor de proprietate și prin proletarizarea lor. Chiar dacă actualii cetățeni ai societăților capitaliste dezvoltate dețin ceva proprietate, caracteristica socială esențială a acestor societăți este tocmai faptul că majoritatea covărșitoare a cetățenilor își asigură traiul zilnic nu prin valorificarea proprietăților pe care le dețin, ci prin salariu
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
important pe care l-a generat a fost acela de a da naștere unei societăți de proprietari. Și nu există un adversar mai ferm al capitalismului - construit pe axa capitalist-proletar - decât o societate de proprietari care se opun procesului propriei proletarizări, solicitând pentru aceasta sprijinul statului. Din perspectivă științifică, privatizarea din România postcomunistă are la fel de puține legături cu societatea capitalistă și modernă a Occidentului dezvoltat pe cât avea împroprietărirea țăranilor din România modernă, începută de Cuza în 1864 și terminată abia de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
efortul ideologic al intelectualilor români, societatea „bună” spre care trebuia să se îndrepte România către sfârșitul mileniului al doilea. În plus, în momentul în care au trebuit să facă față proceselor firești - și previzibile - de concentrare masivă a capitalului și proletarizare a micilor proprietari, nici clasa politică românească, nici societatea în ansamblul ei nu au fost pregătite ideologic și valoric. Rezultatul a fost o altă ideologie - a „baronilor locali” și a „marii corupții”. Un al doilea rezultat a constat în abandonarea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel al monumentalizării deplasează sensibil referentul spontaneității creatoare. Din punct de vedere sociologic, figurile sacralizării corespund dispariției sistemului de bresle care organiza lumea artei și sunt angajate într-un proces de proletarizare a societății creatorilor și de modificare a regulilor de acces în câmpul artei. Chiar dacă în sens istoric acest fenomen corespunde unei realități instituționale specifice marilor culturi, vocabularul și dispozitivele imaginare au putut migra și "înarma" culturile emergente. În măsura în care acolo nu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]