521 matches
-
ei strict estetică ar fi nu doar nepotrivită, dar mai ales nedreaptă; independent de vocația poetică a celui care o elaborează, ea este un act moral prin chiar elaborarea ei. În anii când lirica din România era infestată de un proletcultism sufocant, în spatele gratiilor poeți ca Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Traian Dorz și alții scriau pe filele memoriei creații de care orice istorie sau antologie lirică românească va trebui să țină cont. Este o poezie a experienței limită, creată
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
-i pese cuiva de consecințe, atât până în 1989, cât și după această dată, din păcate. „Omul de tip nou” care ne-a adus într-un punct unde sistemul de valori s-a întors „cu susul în jos”, un fel de „proletcultism”modern. Un timp în care marii actori fac publicitate la produse farmaceutice și detergenți, unde o mare gimnastă face publicitate la produse pe care ea nu le folosește, unde toate „scursorile societății” sunt stăpânii aceste-i națiuni, chiar nu poți
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
Sopot - Polonia, în 1971 și Marele Premiu la Coupe d'Europe du tour de Chant (retransmis prin Eurovision ) la Knokke le Zoute, Belgia (1971). Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG: Spre deosebire de mulți artiști cu calități îndoielnice, care au profitat de vremurile tulburi ale proletcultismului, fâcând carieră sub mottoul „Voi ce-n lume cântați/ pe la televizor/ nu uitați c-aveți frați/ pe la Conservator”, sunteți una dintre cântărețele noastre profesioniste. Ați absolvit cu brio Facultatea de Muzicologie a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București. Dacă îmi amintesc
INTERVIU CU MIHAELA MIHAI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_interviu_gabriela_calutiu_sonnenberg_1354856142.html [Corola-blog/BlogPost/365745_a_367074]
-
văzut pe o perioadă de câțiva ani salturi mortale de genul intrării într-o retragere totală a lui Vitner catre practica universitară unde, cu toate că a continuat să publice unele studii, a rămas cantonat doar la capitolul de apreciere critică a proletcultismului; de genul fugii lui Novikov să-și dea doctoratul în literatură la Iași, a căderii de pisică a lui Moraru, păstrând în gheare direcția „Vieții românești” ca o muncă de jos pe care o primea fiind suspendat din partid pentru
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
mereu muncitorul,/ Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,/ Stăpân pe destin e poporul.”// sunt ale imnului de după căderea forțată a Monarhiei. Istoria de cândva, de astăzi și de mâine le cerne ambelor, ca și celorlalte din valul expansiv al proletcultismului, bolșevismului și comunismului, rezonanța în adevăr a mesajului pe care îl poartă fiecare, despre mărețiile făptuite de și pentru popor, într-un timp sau în celălalt, sub monarh sau președinte, în republică sau monarhie. În toate timpurile călăuzite de mesaje
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
adevărată invazie de poeți, mici și mari, tineri și vârstnici, cu har și fără har, cu operă și fără, încât sunt îndreptățit adesea să fiu răutăcios sancționând nonvaloarea prin a afimra că de atâția poeți care au ieșit din ascunzătorile proletcultismului și încă s-au născut după revoluție, sau ce o fi fost vânzoleala aia din 1898, de când s-a dat liber la tipar, nu mai vedem poezia adevărată și poeții veritabili , încât se sufocă adevărata creație? Tu de ce scrii? A.M.
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_interviu_cu_poe_ana_maria_gibu_1366115597.html [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
închisorilor comuniste, Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, p. 88-89) Comunismul dacă nu este absurd și stupid nu poate fi nici iudaic, nici bolșevic, nici abject și nici criminal. Bunăoară, Ion Piso, ilustrul tenor pregătea un faimos lied Frumoasa morăriță în toiul proletcultismului, când un tovarăș venit de sus îl cheamă la direcțiune: „Tovarășe Piso, nu ești mulțumit cu situația în care te afli? De ce ne faci greutăți tovarășe Piso?” îl admonestează politrucul. Cel admonestat rămâne perplex: „Dar despre ce este vorba?! Nu
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
adevărată invazie de poeți, mici și mari, tineri și vârstnici, cu har și fără har, cu operă și fără, încât sunt îndreptățit adesea să fiu răutăcios sancționând nonvaloarea prin a afimra că de atâția poeți care au ieșit din ascunzătorile proletcultismului și încă s-au născut după revoluție, sau ce o fi fost vânzoleala aia din 1898, de când s-a dat liber la tipar, nu mai vedem poezia adevărată și poeții veritabili , încât se sufocă adevărata creație? Tu de ce scrii? A.M.
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Eleva_ana_maria_gibu_despre_p_romeo_tarhon_1363174726.html [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
cenzura proletcultistului an 1958 în lumina tiparului din 2016. Prozatorul Nicolae Țic (n. Boz-Hunedoara, 1 ianuarie 1929 - m. 11 martie 1992, București, licențiat - în anul 1953 - al Facultății de Filologie de la Universitatea din București, cu debut editorial izbândit în epoca proletcultismului stalinist-paukerist-dejist, publicând povestirea A doua moarte a lui Anton Vrabie, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957) rămâne un valoros reprezentant al generației resurecționale și a paradoxismului, cu afirmare deplină între anii 1965 - 1970, cultivând, deopotrivă, schița / povestirea
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
generația desculță, realismul socialist și realismul capitalist, semnată de „prietenul de-o viață“, academicianul Dumitru Radu Popescu (născut în Păușa-Bihor, la 19 august 1935), o incitantă prefață „clarificatoare și, poate, cea mai autorizată din actuala epocă“, meritând, desigur, pentru „gordianul“ proletcultismului evidențiat, ori atins, un „studiu special“; (b) cât și faptul că, „în exactitatea admirației“, trebuie să elimine categoric orice „epitet politic“ de pe lângă veridicele valori estetice, de pe lângă conceptele / principiile / curentele teoretic-literare etc., luând distanța cuvenită față de „parșivenia de clasă dintr-un
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
se întorcea de la câmp. - Cioroiule, ți-a pus Dumnezeu mâna în cap. Decorație ! Mâine ți-o lipește președintele raionului pe frunte ! - Gavrea, tu râzi de mine... - Râd că ești prost!» (p. 17). Nicolae Țic din orizontul anului 1958, în ciuda stalinismului / proletcultismului, dovedește și prin această schiță că și-a însușit „lecția onomastic-valahă“ privitoare la „autenticitatea de nume a personajelor sale“, știe să evite „invazia onomastică de la Răsărit“, pe placul rusofonilor, după cum astăzi, scriitorii ar trebui să fie mai atenți la „invazia
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
pentru a merge „a doua zi“ - de la sediul C. A. P.-ului (cu Gavrea), în „căruța gospodăriei“ - la reședința de raion, spre a i se înmâna decorația. Este remarcabilă la tânărul prozator Nicolae Țic din orizontul anului 1958 - an de apogeu al proletcultismului - o aleasă „artă“ / „gradație“ psihologică a trăirilor complexe ale personajului bine construit, Ilarion Bujdea, în antiteză cu Gavrea, mai totul derulându-se în spiritul paremiologiei pelasge > valahe, cu bună oglindire în proverbul: „cel ce nu-i lăsat de tine să
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
dat eu ? Douăzeci și cinci de ani... patul de spital... Doctorii care îți spun: „...mai ai optsprezece zile“» (p. 122 sq.). Distinsul Receptor are prilejul de a descoperi în acest „strategic text de închidere a cărții“ („strategic“, evident, față de cenzura din epoca proletcultismului din România anului 1958, de „fine de obsedant deceniu“, cum s-a mai spus, în trena stalinismului cultural euroasiatic), îndeosebi, în personajul Tudor, din „panoul central“, „din rama centrală“, al cărui nume dă titlul „întregului“ povestirii, desigur, cum un „erou-etalon-proletcultist
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
8 sq.). A nu se uita că studiul lui Em. Vîrtosu (Vârtosu), din anul 1965, arată un deosebit curaj în fața cenzurii de pe acel segment temporal, chiar dacă-i considerat an al ieșirii științei/culturii noastre din conul de umbră al stalinismului/proletcultismului, deoarece „directiva Moscovei“ (din 1878, de la înființarea statului Bulgariei în urma războiului ruso-valaho-turc) era a se face vorbire numai despre Țaratul Bulgar, nicidecum (nu a permis nici istoricilor/traducătorilor) a se grăi, traduce, ori scrie ceva despre marele stat medieval al
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
creație browniană s-au scris alte câteva zeci de cărți, documentare tv. sute de articole, unele chiar de mare succes. Îmi amintesc cum în Micul Paris, mulți ciocli literari (= critici) aborigeni și-au făcut un nume de temut în epoca proletcultismului, ulterior, de aur, cu interpretările personale ale beletristicii de valoare, care au imbecilizat generații de elevi și studenți ! Dacă nu reproduceai mot-"-mot la școală sau la examene ce-a spus criticul x sau y despre scriitorul Z, erai pierdut
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
rămân suspendate între două imagini, existențialul că un foc de frunze își insinuează fumul alb și mirosul prin toate interstițiile poemului dându-i un aer visător, de mărturisire făcută în treacăt. (Din textul apărut în ANTOLOGIA comentată: „Poezia română după proletcultism", vol. 1, paginile 452-459). Valentin F. Mihăescu: Un caz aparte ... Ce face Horia Gane după 1990 ? Scrie, domnilor. Scrie mult și scrie bine! Și mai are și cutezanța să dea cu tifla tranziției, luminițelor, tunelelor, publicându-și toate cărțile. Este
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
mult. Artizanii provocărilor locale și frățești au avut de așteptat încă cinci ani până ce li s-a ivit ocazia altor arestări spectaculoase. Asta, doar atunci când ecourile revoluției maghiare, studentii si universitarii care ridicau capul, scriitorii care credeau că, scăpând de proletcultism, se puteau manifesta mai sincer și teologii care moșteniseră tradiția de la ”Rugul aprins” au trebuit să afle că nu le merge, printr-o resuscitare a proceselor exemplar-propagandistice de tip mai vechi. In modul acesta a avut loc noul val de
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_biserica_din_eter_conclu_corneliu_leu_1330887561.html [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
prea de "dreapta". Marin Preda, directorul Editurii l-a apărat insa punând la punct pe un denigrator al acestuia printr-o înjurătură neaoșe, publicându-i apoi toate lucrările. Iată cum îl caracterizează Marin Mincu pe acest așa zis "produs al proletcultismului": "Marin Preda era un om de o elevată noblețe, comportându-se în orice împrejurare ca un adevărat aristocrat; el avea răbdarea nobila să-i asculte pe toți cei care i se adresau și să le răspundă cu franchețe și naturalețe
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Baiete_astia_vor_sa_ma_omoare_inte_ion_ionescu_bucovu_1341910227.html [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
iluștri scriitori , azi „aproape ocultată”(Al. Cistelecan). Este așa numita ,,generație Labiș”, afirmată într-o perioadă de interdicții (cu lecturi clandestine, scriitori interziși, opere epurate), devenită ,,o generație aurorală”, generația care a reînnodat firul cu perioada interbelică, cu tradiția, opunând ,,proletcultismului” devastator exprimarea estetică, o nouă matrice stilistică, care a avut un rol fundamental în asigurarea continuității. Apelând la opinii critice statuate, bazându-se pe propriile acumulări și pe unitatea viziunii sale de ansamblu, el reevaluează, retextualizează cu luciditate și dorința
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
primii cinci-șase bărbați ai literaturii universale - se află, iată, la puțin peste jumatate de secol distanță de perioada maximei lui recunoașteri, într-un pronunțat con de umbră. Să fie oare aceasta consecința intersecției accidentale a destinului său literar cu debutul proletcultismului la noi?... Dar ce înseamnă „Mitrea Cocor”, pe lângă Restul operei sale? Sau, poate, aici, au ceva de spus noile mode estetice din literatura română, ai căror corifei, prin exegeții lor de castă, țin capul de afiș al noii noastre literaturi
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
prea de "dreapta". Marin Preda, directorul Editurii l-a apărat insa punând la punct pe un denigrator al acestuia printr-o înjurătură neaoșe, publicându-i apoi toate lucrările. Iată cum îl caracterizează Marin Mincu pe acest așa zis "produs al proletcultismului": "Marin Preda era un om de o elevată noblețe, comportându-se în orice împrejurare ca un adevărat aristocrat; el avea răbdarea nobila să-i asculte pe toți cei care i se adresau și să le răspundă cu franchețe și naturalețe
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664486.html [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
Mitiță fusese publicată, ca o nuvelă, cu titlul Spinarea de piatră a Făgărașului, într-un volum colectiv de proză, când scriitorul Gheorghe Andrei Neagu bătea la porțile consacrării literare și era încurajat să se alinieze la idealurile și dezideratele unui proletcultism întârziat, din perioada de tristă amintire gestionată de Al. Toma, pe un diapazon autorizat și cel puțin surprinzător al lui Nicolae Manolescu: credeam că reportajul literar a dispărut de la Geo Bogza, când iată-l apărut după un sfert de secol
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
moment ca acesta, pe care tocmai îl traversăm, în care oamenii de afaceri sînt complet dezorientați în relația cu bunurile simbolice și cad victimă impostorilor de tot felul și nenumăraților colportori de falsuri, în momentul acesta în care fosile ale proletcultismului și aparatnici de factura lui Mircea Deac, ale cărui tomuri sînt, din punct de vedere științific, sub performanțele unor extemporale de nivel gimnazial și, din punct de vedere expresiv, mai plicticoase decît mersul trenurilor, sînt consultați cu naivitate ca specialiști
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
Manor (n. Aberfeld în 1935, la București) este fiica unui om de afaceri bucureștean și a unei mame casnice, originară din Craiova. A scris poezii de la 9 ani și a fost foarte activă în domeniul artistic în timpul școlii. Ca să evite proletcultismul din facultățile umaniste ale vremii, se înscrie în 1953, într-o facultate științifică, cea de medicină. În 1957 se căsătorește cu inginerul Mateo (Titel) Sussman. În 1959 termină facultatea, iar în 1960 emigrează în Israel. Acolo familia își schimbă numele
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]
-
teatru în Piața Victoriei, cu un spectacol prezentat de la ora 22,00 de celebrul Teatru ”Masca”: Arca lui Lenin de Mihai Mălaimare, despre care autorul afirmă că este „...o lume recreată din imaginile unor statui celebre care au făcut gloria proletcultismului. Am pus în acest spectacol cam tot ce am crezut că este necesar: ticăloșia ascunsă abil sub masca omenească a liderilor absoluți, Lenin și Stalin (...) Am pus și incredibila naivitate a unor muncitori și țărani care au crezut doar în
Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105514_a_106806]