70 matches
-
și mult mai convingător-relevante, ale ESTETICII. Din pricina acestor etichetiști, fără nicio bază în afirmațiile lor, și care măresc decibelii la trâmbiță, fără să le-o ceară nimeni, avem de-a face, în literatura română contemporană, cu fenomenul, tot mai intens proliferant, al imposturii artistice. Al falsificării Zeului-Artă - deci, al trădării Sinei Cosmice noiciene. ...Norocul lui CĂTĂLIN MOLDOVEANU (poate!) este că și-a scris poemele înainte de a fi dat volumul spre prefațare... Altfel, cine mai știe, înregistram un nou rebut, în lumea
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU by http://uzp.org.ro/un-debut-pe-deplin-onest-meandre-de-catalin-nicolae-moldoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Capitolul I Definirea bolii și a termenilor tehnici utilizați Anemia infecțioasă ecvina, denumită în continuare AIE, este o boală specifică solipedelor, produsă de un lentivirus cu acțiune complexă: imunodepresiva, eritropenica, trombocitopenica și proliferanta asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizată prin febră remitenta și intermitenta, anemie, cardiopatie și oboseala la efort, diateza hemoragica, slăbirea rezistenței la infecții, care de cele mai multe ori provoacă moartea. Perioadă de incubație variază între 45-90 de zile, iar infecția se produce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172510_a_173839]
-
Capitolul I Definirea bolii și a termenilor tehnici utilizați Anemia infecțioasă ecvina, denumită în continuare AIE, este o boală specifică solipedelor, produsă de un lentivirus cu acțiune complexă: imunodepresiva, eritropenica, trombocitopenica și proliferanta asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizată prin febră remitenta și intermitenta, anemie, cardiopatie și oboseala la efort, diateza hemoragica, slăbirea rezistenței la infecții, care de cele mai multe ori provoacă moartea. Perioadă de incubație variază între 45-90 de zile, iar infecția se produce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152555_a_153884]
-
a produselor și subproduselor derivate și controlul circulației acestora, menționate în prezentul plan. Capitolul II Definirea bolii și a termenilor tehnici utilizați 1. AIE este o boală specifică solipedelor, produsă de un lentivirus cu acțiune complexă: imunodepresivă, eritropenică, trombocitopenică și proliferantă asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizată prin febră remitentă și intermitentă, anemie, cardiopatie și oboseală la efort, diateză hemoragică, slăbirea rezistenței la infecții, care de cele mai multe ori provoacă moartea. Perioada de incubație variază între 1-3 săptămâni până la 90 de zile, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223287_a_224616]
-
a produselor și subproduselor derivate și controlul circulației acestora, menționate în prezentul plan. Capitolul II Definirea bolii și a termenilor tehnici utilizați 1. AIE este o boală specifică solipedelor, produsă de un lentivirus cu acțiune complexă: imunodepresivă, eritropenică, trombocitopenică și proliferantă asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizată prin febră remitentă și intermitentă, anemie, cardiopatie și oboseală la efort, diateză hemoragică, slăbirea rezistenței la infecții, care de cele mai multe ori provoacă moartea. Perioada de incubație variază între 1-3 săptămâni până la 90 de zile, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223286_a_224615]
-
anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României Secțiunea 1 Definirea bolii și a termenilor de specialitate utilizați 1. Anemia infecțioasă ecvină, denumită în continuare AIE, este o boală specifică solipedelor, produsă de un lentivirus cu acțiune complexă: imunodepresivă, eritropenică, trombocitopenică și proliferantă asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizată prin febră remitentă și intermitentă, anemie, cardiopatie și oboseală la efort, diateză hemoragică, slăbirea rezistenței la infecții care, de cele mai multe ori, provoacă moartea. Perioada de incubație variază între 1-3 săptămâni până la 90 de zile, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261053_a_262382]
-
dă „locului” un caracter unic, chiar dacă putem Întâlni și similitudini cu alte grupuri, vecine sau mai depărtate. Această unicitate stă la baza diversității multiplelor „locuri” care compun regiunile, țările, continentele și, până la urmă, ansamblul umanității. Astfel, diversitatea este omniprezentă și proliferantă, datorită schimburilor și schimbării neîncetate ce caracterizează toate mediile sociale. Umanitatea este una și diversă. O entitate singulară, deschisă și dinamică Orice loc este singular, deschis fiind În același timp către mediul său. Singularitatea sa este alimentată tocmai de diversitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
internațională înțeleasă în aceiași termeni). Noțiunea de guvernanță este folosită în acest caz pentru a desemna un sistem de norme heterogene, plurale, care amestecă dreptul național și cel internațional, elemente de arbitraj, convenții, cutume care formează un întreg divers și proliferant, a cărui complexitate decurge din existența multiplicității instanțelor care participă la controlul fiecărui domeniu. Ceea ce se poate observa este faptul că deși este greu de clarificat acest concept, prin el se încearcă a se demonstra necesitatea apariției noii ordini economice
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
1909), La masa calicului (1911), mai toate menținute în marginile anecdoticului, este cursivitatea, exprimată în relatarea fără artificii, în coeziunea articulației epice, în simplitatea compoziției. Lărgind teritoriul realismului mărunt cu aspecte de naturalism atenuat și cu mici erupții de romantism, proliferant în intervalul dintre agonia Junimii și cristalizarea direcției propuse de „Sburătorul”, proza scurtă a lui T. încetățenește literar noi ambianțe provinciale, cu alt fel de exemplare decât în scrisul lui Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
vorbind despre "porno" (la feminin), pentru a marca ruptura pe care o revendică: "Amintiți-vă că, în '68, a fost nevoie de greve și baricade, de discursuri și articole ca să începem să ne dăm seama că totul este politică. Porno, proliferantă, cenzurată și tot mai puternică, va începe să lase să se întrevadă că totul este sexualitate". Art Press, nr. 22, 1976, p. 3. Pornografia se schimbă deci în mod firesc, împinsă de o forță revoluționară; acest lucru îl afirmă, de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
astfel de întrerupere poate să apară ca urmare a exprimării unor componente celulare normale la momente nepotrivite (activarea formei mitotice a p34 cdc2 înaintea apariției sintezei de ADN) sau ca urmare a prezenței unor semnale stop [278,318]. Atât celulele proliferante, cât și cele diferențiate, pot muri ca o consecință a unor tratamente ce produc disfuncționalități ale statusului lor în cadrul ciclului celular. Agenții care induc proliferarea protejează celulele aflate în diviziune, dar vor induce apoptoza celulelor diferențiate. Agenții antiproliferativi produc apoptoza
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
astfel de întrerupere poate să apară ca urmare a exprimării unor componente celulare normale la momente nepotrivite (activarea formei mitotice a p34 cdc2 înaintea apariției sintezei de ADN) sau ca urmare a prezenței unor semnale stop [278,318]. Atât celulele proliferante, cât și cele diferențiate, pot muri ca o consecință a unor tratamente ce produc disfuncționalități ale statusului lor în cadrul ciclului celular. Agenții care induc proliferarea protejează celulele aflate în diviziune, dar vor induce apoptoza celulelor diferențiate. Agenții antiproliferativi produc apoptoza
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
atentă pentru apărarea teritoriilor"340. În arta și literatura postmodernistă există o invazie de limbaj pornografic de cea mai joasă speță. Revista focșăneană Oglinda literară are o rubrică permanentă intitulată Cele mai forjate versuri, în care a reprodus un material proliferant de subcultură "poetică", la care se dedau nu numai tineri dezorientați din ultimele generații, dar și nume sonore 341. Dacă postmodernismul respinge agresiv valorile naționale, spiritul transdisciplinar nu mai consideră națiunile ca anacronice: "Transnaționalul nu implică în nici un fel devalorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cărților populare, cu lumea lor fabuloasă, deschideau gustul pentru straniu, pentru evaziunea din real, pentru o existență alternativă imaginară. Fără a fi ele însele scrieri baroce, cărțile populare posedă conținuturi ce includ prefigurări ale viitorului stil baroc. Cum acest stil, proliferant în țările Apusului, exprima experiențe sufletești analoage celor din Răsărit proiectate în cărțile atât de răspândite la noi, era normal ca literatura română să intre, prin creatorii ei, în dialog cu Occidentul baroc și să se resimtă de pe urma acestui fapt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Frumusețea femeilor”. Începând cu versurile de-acum - în același an publică și Obiectele verii - lirismul capătă o notă de amărăciune, de oboseală, aproape hrănindu-se din cărțile anterioare, multe piese fiind doar preluate aici. Poemele cresc din aglomerări, ramificări, enumerații proliferante, sugerând anarhia, iar mișcarea finală, anticlimaxul, retează de obicei discursul, „fluviul” poematic care a adunat o materie uriașă numai ca să o facă să dispară la „vărsare”. Armurile timpului, un astfel de inventar de contrarietăți ale sufletului poetic împiedicat în magma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
a unui text pierdut în integralitatea sa; în celălalt e vorba de ceea ce rămâne după împlinirea unei opere. O epopee sau o creație majoră lasă în urma și în preajma lor o materie verbală nestructurată, oferită vrac, în cristalizări elementare, multiple și proliferante. Dar dacă această materie e strict reziduală, de ce continuă să îi intereseze pe scriitori și pe cercetători? De ce atâtea generații au simțit nevoia să revină și să constate prezența "gunoiului"? Răspunsul îl găsim în preocupările recente ale geneticii pentru textele
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pamflet din primele cincizeci de capitole ale romanului e Apocalipsa lui. Mișcarea sarcastic panoramată se dezvoltă în dublu sens: augmentează, în portrete, monstruozitatea și viciul, reducând apoi totul - când teribilul halucinează și sparge limitele - la materia joasă, supusă distrugerii. Ipostazele proliferante ale stricăciunii, enormul lor compun carnavalescul spectacol al unei sacralități pierdute, trista ei parodie. Chemat de această infinită degradare, evenimentul salvator, Învierea, irumpe, instaurând dimensiunea lui miraculoasă. Paradoxal, extraordinarul coexistă cu ironia. Judecata obștească nu reușește să claseze noua natură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
permite cu siguranță diagnosticul diferențial cu adenomul folicular benign. Spectroscopia în rezonanță magnetică (MRS) din specimenul obținut prin puncție ar putea face diferența. Există câteva varietăți citologice asociate cu cancerul folicular: carcinomul cu celule Hürthle, carcinomul cu celule clare, gușa proliferantă Langhans. Metastazarea în cancerul tiroidian folicular este în special sangvină, explicând raritatea adenopatiei față de alte tipuri de cancer. Prognosticul depinde de extinderea invaziei tumorale. în formele cu invazie minimă acesta este bun, spre deosebire de formele cu invazie extensivă, în care este
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, se întâlnesc și se confruntă la acesta din urmă cu o evidentă preocupare de stil artistic.”3 Criticul a probat în peste patru decenii de activitate exegetică un mare scrupul față de cuvinte: „De viața neprevăzută, proliferantă, de foșnetul prea material al cuvintelor, de tot ceea ce agitația ascunsă a acestora rezervă prelungirilor inefabile ale operei literare, de vrajă, dar și de amenințarea lor, criticul se apără elaborând un întreg sistem strategic și consolidându-și pozițiile pe terenul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
EPICE Dacă modernitatea se întemeia pe certitudinea unei ideologii a individului, a unei profesii, reședințe, clase sociale, în funcție de care acela conta ca o identitate, inclusiv etnică, religioasă, sexuală, eroii postmodernității dispun de o socialitate confuză, eterogenă, dinamică, pe măsura Babelului proliferant al diversității, diversiunii și subversiunii în care conviețuiesc, tinzând spre indiferență spirituală și ideologică (eclectism) și nomadism într-un spațiu devenit o formă de cristalizare a timpului. Pierzând audiența odată cu destrămarea viselor, idealurilor și certitudinilor, profeții rațiunii (ai desvrăjirii, în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
eu înțeleg texte de Platon, Leibniz, Heidegger sau Husserl, ar trebui să înțeleg la fel de bine textele colegului meu X-ulescu, interdisciplinar de ultimă oră! Un asemenea autor a fost Drăgănescu, primul președinte postdecembrist al Academiei Române, prototip, după părerea mea, al imposturii proliferante astăzi. E.S.: Aveți dreptate în ceea ce privește acest amestec, lipsit de măsură, de tot felul de discipline și terminologii. Să știți că, de altfel, semiologia trebuie folosită în discursul literar-umanist cu mare măsură și cu prudență. Când apelezi la instrumentarul de acest
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și îndeplinește funcțiile, dar nu se pregătește în nici un fel pentru diviziune. Cea mai mare parte a celulelor organismului uman (adult) sunt în G0 și nu se vor divide niciodată. Unele dintre ele pot să revină în starea de celule proliferante dacă și numai dacă sunt supuse unor factori numiți „mitogeni”, care să le stimuleze proliferarea. In interfază nucleul celulelor animale are o membrană dublă, cea exterioară fiind practic o extensie a reticulului endoplasmic și făcând corp comun cu acesta. Cromatina
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
multiple condiții care certifică utilitatea și necesitatea proliferării celulare. Cel mai important din punctele de control este punctul R (restricție), situat la sfârșitul fazei G1, care odată depășit obligă celula să intre în diviziune. 3.2. Faza G1 În celulele proliferante G1 este perioada dintre apariția celulei și inițierea sintezei de ADN. La vertebrate celulele în G1 au un număr diploid de cromozomi (2n), câte unul moștenit de la fiecare părinte. După citokineză, celulele sunt de obicei la jumătatea dimensiunilor celulei-mamă, și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
dintr-un singur loc. Există circa 150 x 106 perechi de baze pe un singur cromosom, ce trebuie replicate, și fiecare regiune a unui cromosom ce se dublează provenind de la un singur punct de origine se numește replicon. Celulele diploide proliferante trebuie să-și replice ADN ul o dată și numai o dată într-un ciclu. Pentru aceasta, în timpul fazei G1 se formează ceea ce se numește un complex de prereplicare (fenomen numit licențiere). Acest complex se dezactivează prin proteoliză imediat după inițierea replicării
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
controversat al unor manuale. 4 "Istoria timpului prezent poate fi definită, după o formulă a lui François Bédarida, în același timp ca perioadă și ca demers: demersul unui istoric implicat în Zeitgeist-ul său, care se confruntă cu o documentație insolită, proliferantă și lacunară, care este constrâns să se situeze în raport cu actorii și cu mecanismele memoriei". Vezi Michel Trebitsch, Statutul evenimentului în istoria timpului prezent, în Istoria recentă în Europa. Obiecte de studiu, surse, metode. Lucrările simpozionului internațional organizat de Colegiul Noua
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]