586 matches
-
este cel mai important sistem de apărare, nu trebuie omis faptul că el are în același timp și un însemnat potențial nociv. Inflamațiile acute au o durată de 7-14 zile și se caracterizează prin predominantă modificărilor alterative și exsudative, reacțiile proliferative fiind slab reprezentate. Inflamațiile subacute au o durată de 2-3 săptămâni și sunt adesea o prelungire în timp a reacțiilor din faza acută. În cadrul lor se reduce intensitatea hiperemiei și a edemului și sporește treptat diapedeza leucocitara, inițial predominant
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inițiere; - stadiul de amplificare; - stadiul de stabilizare; și - stadiul de rezoluție. Bazat cu predominantă pe modificările morfopatologice din cadrul inflamațiilor, în 1989 am stabilit existența tot a 4 stadii, morfopatologice: - stadiul alterativ sau de agresiune; - stadiul exsudativ sau defensiv primar; - stadiul proliferativ sau defensiv secundar; și - stadiul de organizare și reparare a țesuturilor alterate. Crespeau F. (1992Ă luând model de studiu plaga cutanata, a stabilit: - un prim stadiu silențios sau stadiul reacțiilor vasculare; - stadiul de detersie sau de curățire; - stadiul reacțiilor celulare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în endocitoză, incorporând prin intermediul fagocitozei și a pinocitozei detritusul necrotic și exsudatul care îl îmbiba. În al treilea rând, celulele prezente în exsudat, prin trofinele pe care le conțin și prin factorii stimulatori ai multiplicării celulare, participă activ la faza proliferativa a proceselor inflamatorii. Exsudatul celular, cel mai important, conține o gamă variată de celule sanguine emigrate din torentul circulator, atrase din țesuturile învecinate sau chiar multiplicate pe plan local (Fig. 2.7Ă. Fig. 2.7. Unele celule participante la exsudat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
M. Mihăilescu, V. Ciurea, Constantă Adameșteanu și actualii elevi ai acestora, admițând că în orice proces inflamator se constată triada: alterare-exsudație-proliferare, din care una dintre laturi este predominantă deosebim: 1. Inflamații predominant alterative; 2. Inflamații predominant exsudative; 3. Inflamații predominant proliferative. Este adevărat că modificările alterative, uneori sunt mai puțin decelabile, decât modificările exsudative, care sunt mai tumultoase; că adesea modificările alterative sunt de ordin celular sau chiar molecular, niveluri structurale a caror investigație necesită o tehnologie amplă și destul de sofisticată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
când în cadrul celor exsudative. Această ultimă poziție este mai corespunzătoare realității. Introducem de asemenea în cadrul inflamațiilor exsudative și unele cazuri de inflamație limfo-monocitară, observate mai ales in infecțiile micoplasmice și virale, ca forme de granița între inflamațiile predominant exsudative și proliferative. Apariția unei forme sau a alteia de inflamație exsudativa pare să fie determinată pe de o parte de dezvoltarea filogenetica și ontogenetica a gazdei iar pe de altă parte de agentul etiologic. Se observă astfel o frecvență mai mare a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cristaline sunt inflamații produse de agenți patogeni care au capacitatea de a cristaliza în țesuturi (antigelul, acidul uric, etc.Ă. Aceste cristale pot fi evidențiate histologic prin tehnici speciale. Se pot transforma în inflamații granulomatoase de corp străin. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT PROLIFERATIVE Așa cum am menționat la fazele evolutive ale procesului inflamator, substratul citologic al acestor inflamații îl constituie histiocitele, macrofagele, gliocitele, limfocitele, plasmocitele, mastocitele și eozinocitele pe de o parte, fibroblastele, fibrocitele, angioblastele și celulele mixomatoase, pe de altă parte. Că structuri
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și factorului timp, evoluției focarului inflamator, care permite sau nu, specializarea în continuare a formelor citologice primare. Este unanim recunoscut faptul că inflamația histiocitară se transforma în inflamație fibroblastica și cea limfoida poate deveni plasmocitară etc. Inflamațiile predominant productive sau proliferative, în raport de numeroși factori etiopatogenetici și în special de tipul celulelor participante la procesul morbid pot fi sistematizate, cu un oarecare grad de subiectivism, în diverse tipuri celulare (Tabel 2.12Ă. Inflamațiile limfohistiocitare Așa cum s-a menționat la morfogeneza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
direcție histiocitară sau limfocitara în raport MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 133 cu specia gazdă. Astfel, la cabaline și la carnasiere se constată predominantă celulelor histioide, în timp ce la taurine, ovine, suine și păsări domină elementele limfoide. Tabel 2.12 Clasificarea inflamațiilor predominant proliferative Celulele hiperplaziate constituie insule sau focare de diferite dimensiuni în stroma organelor, comprimând și orientând spre citoliza celulele parenchimului local. Focarele mai mari sunt vizibile și macroscopic sub forma unor noduli ușor proeminenți la suprafață organelor, cenușiialbicioși și slăninoși pe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în stroma organelor, comprimând și orientând spre citoliza celulele parenchimului local. Focarele mai mari sunt vizibile și macroscopic sub forma unor noduli ușor proeminenți la suprafață organelor, cenușiialbicioși și slăninoși pe suprafața de secțiune (Fig. 2.29Ă. limfohistiocitare Inflamații predominant proliferative macrofagice plasmocitare și limfoplasmocitare eozinocitar-eozinofilice mastocitare celulare acelulare mixomatoase granulomatoase fibroase în focare difuze IOAN PAUL134 Fig. 2.29. Nefrita limfohistiocitară la vițel. La examenul histologic se va acorda o atenție deosebită aglomerărilor limfoide asociate porților de intrare în organism
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în general staționara, ca atare precizarea subtipului are importantă în prognosticul leziunii. Se întâlnește mai frecvent în ficat, așa-numitele ciroze, în formele cronice ale nefritelor și ale miocarditelor etc. Inflamația mixomatoasă Inflamația mixomatoasă este un tip particular de inflamație proliferativa caracterizat prin apariția în focar a unor celule stelate, cu nucleu ovalar posedând mai mulți nucleoli intens bazofili și citoplasma bogată în mucopoliozide acide. Exocitoza acestora imprimă țesutului un aspect gelatinos. Reprezintă substratul morfologic al leziunilor din mixomatoza iepurilor (Fig
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
procesele inflamatorii produse prin multiplicarea și transformarea macrofagelor în celule epitelioide și celule gigante, sub influența unor limfokine, complexe imune circulante și/sau a unor produși rezultați din degradarea unor bacili alcoolo-acido-rezistenți (BAARĂ. Pépin M. (1993Ă le consideră inflamații cronice proliferative focalizate, cu aspecte morfopatologice variate după agentul inductor, răspunsul imunitar al gazdei și localizarea tisulara. Deși în structura lor se pot întâlni mai multe tipuri celulare: granulocite neutrofile dar și eozinofile, limfocite, celule dendritice, fibroblaste, celule epitelioide, celule gigante și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]