199 matches
-
și 2008. La noi în țară a fost observată în 2008 în jud. Hunedoara și în 2009 în jud. Maramureș (Ruicănescu&Alexandru, 2009). Caracteristicile care o recomandau pentru utlilizarea cu succes în combaterea biologică (talie mare, spectru larg de hrană, prolificitate, capacitate de colonizare,voracitate) au transformat-o într-un dăunător, punând în pericol și eliminând speciile afidofage locale din ecosistemele naturale, atât prin competiție, cât și prin consumul unor larve mici ale acestor specii. În România, problema speciilor invazive s-
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
care afectează plenar relația conjugală dar și raporturile parentale. În cadrul acestora din urmă atitudinile coercitive - corespunzător instabilității structurale a părinților - deși recurente sunt inconstante și greu anticipabile, fapt ce cultivă manifestări similare în comportamentul copiilor. Disfuncționalitatea rolului profesional și adeseori prolificitatea cuplului agravează și mai mult dizarmonia vieții familiale. Intervențiile psihoterapeutice sunt relativ limitate dar trebuie să cultive comunicarea și liniștea cuplului corespunzător unor câștiguri sau achiziții materiale conjuncturale și să coalizeze mecanismele defensive individuale orientându-le împotriva părintelui cu atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Aphidencyritus acționează ca parazitoizi secundari. Între speciile de parazitoizi secundari se dă competiție în vederea obținerii unui număr cât mai mare de gazde. În această competiție vor câștiga speciile care vor avea un număr cât mai mare de indivizi și o prolificitate mai mare. Dacă afidele care acționează ca parazitoizi primari au un rol pozitiv pentru economia omului, deoarece limitează populațiile de Brevicoryne brassicae L. parazitoizii secundari au rol negativ, deoarece parazitoizii primari favorizează dezvoltarea a numeroase specii dăunătoare de Brevicoryne brassicae
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). În fiecare cavitate, femela depune câte un singur ou, care este astupat cu o secreție gălbuie, ce se întărește în contact cu aerul. La plantele mai dezvoltate, cu țesuturi lignificate, ouăle sunt depuse pe rădăcini. Prolificitatea unei femele este de 40 - 60 ouă. Incubația durează 6 - 12 zile, iar larvele care apar se dezvoltă în rădăcini sau în regiunea coletului. În urma atacului larvelor se produce o hipertrofiere a țesuturilor, formându-se gale caracteristice la suprafața rădăcinilor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
nectarul diferitelor flori și sunt activi pe vreme caldă și însorită. Depunerea ouălor are loc în grupe de 15 - 20 pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. Ponta este mult eșalonată, mai ales în regiunile submontane. Prolificitatea unei femele este de 200 - 300 ouă. Incubația durează 6 - 14 zile, în funcție de temperatură. Larvele care apar stau câteva ore nemișcate, apoi încep să se hrănească cu frunze. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni, perioadă în care năpârlesc de 5
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pe sub frunze, sub bulgării de pământ etc. După câteva zile de hrănire, au loc împerecherea și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 10 - 40 (uneori până la 150) pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, ridichi și alte crucifere. Prolificitatea unei femele poate să ajungă până la 2700 ouă, în medie sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și prezintă o generație pe an. Adulții apar în luna iunie și au un zbor nocturn. După o perioadă de hrănire cu nectarul florilor are loc împerecherea. Femela depune ouăle în grupe de 50 - 200, pe partea inferioară a frunzelor. Prolificitatea unei femele poate fi de până la 1000 ouă. Incubația durează 5 - 12 zile; iar larvele care apar și care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Adulții sunt deosebit de sensibili la uscăciune și la temperature mai mari de 250 C. După împerechere, femelele depun ouăle în straturile superficial ale solului, cuprinse între 2 - 7 cm. Pentru depunerea ouălor, femelele prefer solurile aluvionare cu exces de umiditate. Prolificitatea unei female este de 150 - 200 ouă. Incubația durează 30 - 40 de zile, în funcție de temperatură și umiditatea solului. Dacă umiditatea este 40 zile, în funcție de temperatură și umiditatea solului. Dacă umiditatea este prea redusă, ouăle nu mai eclozează și pier. Apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
nocturn. După o scurtă perioadă de zbor începe ponta. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe mici pe diferite organe ale plantei: frunze, lăstari, tulpini și mai ales, pe florile de tomate, ardei, năut, tutun, bumbac, porumb, unele plante spontane. Prolificitatea unei femele variază în limite foarte mari (300 - 3000 ouă), în medie 300 - 1000 ouă. Incubația durează 3 - 10 zile, în funcție de condițiile climatice. Larvele care apar, se hrănesc cu frunzele, florile sau fructele diferitelor plante, timp de 2 - 3 săptămâni
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de adult în frunzarul pădurilor, livezi, terenuri îmburuienate. Primii adulți apar primăvara, în aprilie - mai și sunt întâlniți în camp până la sfârșitul lunii august. După o perioadă de hrănire pentru maturizarea organelor de reproducere, are loc împerecherea și depunerea pontei. Prolificitatea femelelor este de 150450 de ouă. Ponta este depusă pe frunze sau pe ramificațiile tulpinilor, pe câte 2 - 3 rânduri paralele, în grupe de câte 4 ouă. Perioada de incubație durează 6 - 15 zile, stadiul de larvă 20 - 30 de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mazăre. Are loc copulația, iar după 8 - 10 zile femelele încep să depună ouăle, ce coincide cu formarea păstăilor. Ouăle sunt depuse izolat pe păstăi, fiind lipite de pereții acestora. Pe o păstaie pot fi depuse 15 - 20 de ouă. Prolificitatea unei femele poate fi de 100 - 150 ouă. Incubația durează 6 - 8 zile, iar larva care apare, roade peretele păstăii, apoi tegumentul bobului pătrunde în interiorul lui. Larva ajunsă în bob, năpârlește și devine apodă. În cursul dezvoltării, larva trece prin
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
adulți și larve) pe culturile din sere, unde poate avea 5-7 generații pe an. Se înmulțește pe cale partenogenetică, masculii se întâlnesc rar. Ouăle sunt depuse în interiorul țesuturilor frunzelor și florilor. Depunerea ouălor începe la 3 zile de la apariția femelelor, iar prolificitatea lor variază între 20 și 40 de ouă. Larvele care apar, trec prin patru vârste, dintre care primele două sunt foarte active, iar ultimele două (prenimfă și nimfă) sunt inactive. Adulții se hrănesc cu sucul celular, iar după 34 zile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
săptămâni apar insectele adulte, longevitatea acestora fiind de 1 - 6 zile. Dezvoltarea unei generații durează 25 - 30 de zile. În lunile de vară se înmulțește în masă, temperaturile de 18 - 200 C și umiditatea de peste 80 % fiind favorabile. Pragul de prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rasa de crap de cultură Ineu, cu foarte puțini solzi, care prezintă caracteristici bioproductive foarte bune. A urmat o a doua încrucișare de absorbție cu masculi proveniți din lacul de acumulare Stânca - Costești. Acest produs prezintă o vigurozitate și o prolificitate mai mare, mult mai rezistent pe perioada iernii, precum și la variațiile de oxigen. Metodele folosite sunt dificile, parcurgând etapele specifice ameliorării genetice: metoda selecției - selecția masală bianuală, a loturilor experimentale în baza indicilor meristici și biometrici, metoda încrucișărilor - masculi de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
da generația următoare după mai multe caractere cu heritabilitate apropiată, intensitatea selecției scade în funcție de numărul de caractere luat în calcul, comparativ cu efectul selecției asupra unui singur caracter. De asemenea, se evită selecția loturilor reproducătorilor pentru caractere cu heritabilitate redusă (prolificitate, supraviețuire, etc.). Dar selecția de orice tip, într-o populație anumită, reduce baza ereditară, deci tocmai variabilitatea genotipică, elementul de bază al ameliorării. Populațiile create astfel pierd o serie de gene importante pentru ontogeneza organismelor respective. Se impune, deci, lărgirea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
că mulți dintre actualii reproducători sunt frați și surori sau provin din încrucișări de acest tip. Prin urmare, o populație restrânsă numeric va determina alegerea pentru reproducere a unor exemplare cu grade de rudenie necunoscute. De aici, scăderea drastică a prolificității și fecundității, ba chiar existența unor produși sterili, hibrizi interspecifici obținuți în scop industrial. In zootehnie, se practică mai curând crearea liniilor moderat consangvinizate, numite și "linii zootehnice”. Acestea au la bază un singur mascul performant, fapt care face ca
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
manifeste într-o măsură mai mare. Dacă aceste alele au (cum se întâmplă cel mai adesea) o exprimare nefavorabilă în fenotipie, noul produs de încrucișare va avea caracteristici vitale mai reduse decât parentalii. Primele dintre caracteristicile afectate sunt fecunditatea și prolificitatea, dar se remarcă și scăderea celorlalte caractere care conferă animalului adaptabilitate la mediu, cum ar fi: viabilitatea, capacitatea de valorificare a hranei, rezistența la boli, etc.. Această reducere a capacitații bioproductive a unui animal supus încrucișărilor înrudite se definește ca
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
fecundația este exogenă. Există, însă, și specii de pești (rechini de exemplu), la care fecundația este internă, deci nasc pui vii, clasificându-se între organismele vivipare. O altă caracteristică a peștilor (strâns legată de fecundarea externă) o reprezintă marea lor prolificitate. Gonadele pot atinge (și uneori depăși) 20 % din masa corporala a adultului în momentul reproducerii. Este de la sine înțeles că o parte din ovulele depuse de femelă în mediul ambiant nu vor putea fi fecundate, altele, deja fecundate nu vor
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
primele preocupări de reproducere a speciilor de pești cultivate s-a procedat la selecția empirică a exemplarelor care vor da generația următoare, utilizându-se pentru aceasta caracteristicile de bază ale conformației corporale. Spre deosebire de alte animale domestice, caracteristicile fiziologice, cum sunt prolificitatea, precocitatea, gradul de valorificare al hranei, rezistența la boli și dăunători, etc., nu s-au putut lua în considerare decât atunci când studiile de ameliorare a speciilor de pești au căpătat o bază științifică (Kirpitchnikov, V.S., 1966,1981,1987,1999; Krasnai
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
baza rezultatelor calculându-se indicii biometrici utilizați în lucrările de selecție. Pe lângă indicii biometrici utilizați în caracterizarea raselor sau varietăților din cadrul unei specii, se mai au în vedere și indicii care dau informații asupra unor caractere fiziologice, cum ar fi prolificitatea, capacitatea de creștere, etc. Acești indici biometrici sunt calculați la exemplarele care vor deveni reproducători, în momentul începerii dezvoltării gonadelor. In concluzie, pentru alegerea unui bun reproducător, se va proceda din primii ani de viață la selecția unor loturi de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
ușor și sunt indicatori siguri atât pentru valoarea reproducătorilor utilizați, cât și pentru totalul alevinilor ce vor rezulta din reproducere. 67 De asemenea, pe baza mărimii ovulelor obținute, precum și a cantității de ovule, se stabilește valoarea femelelor reproducătoare, calculându-se prolificitatea lucrativă. In unele cazuri, pentru studierea unor reproducători pe parcursul perioadei de reproducere, se pot efectua marcaje, prin colorarea unor mici porțiuni din epidermă, prin prinderea de opercul sau în alte regiuni ale corpului de marcaje sub formă de inele, tăblițe
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
încrucișarea femelelor crapului de cultură cu solzi din cadrul Stațiunii de cercetări piscicole Nucet cu masculi de crap sălbatec de Siutghiol, în anul 1953. Descendența, care a ajuns la maturitate în anul 1957, a prezentat un ritm de creștere și o prolificitate superioare parentalilor. Autorii (Matei 1990) afirmă că obiectivul urmărit a fost atins, noua formă de crap fiind mai rezistentă la hidropizie cu 50 %, comparativ cu crapul de cultură. Paralel cu studierea acestor loturi pe parcursul celor 4 ani, s-a elaborat
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
loturi de reproducători din generația a treia, selecționati după principalii indicatori luați în studiu, și anume (El.Costea 1980): conformația corporală (care este un bun indice al carnozității peștelui) masa corporală la atingerea maturității sexuale (care indică ritmul de creștere); prolificitatea reproducătorilor; vitatilatea pe întreaga perioadă studiată (până la atingerea maturității sexuale), adică rezultate bune la ieșirea din depozitele de iernare. Lucrările de cercetare privind creșterea și selecția acestei noi forme de crap s-au desfășurat la Baza experimentală Podu 92 Iloaiei
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
vedere prin aceste încrucișări să se obțină o varietate de crap de cultură cu caracteristicile productive și de nuditate ale crapului de Ineu, adaptat la condițiile din Podișul Central Moldovenesc și la condițiile creșterii în regim de fermă, dar și prolificitatea și vigurozitatea 98 crapului sălbatec, prin aport de noi gene către noul genotip propus a se obține (încrucișare de absorbție). 4.3.3. Metoda statistică Studiile și cercetările întreprinse în cazul unor populații de plante sau animale, au la bază
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
martor. 102 Rezultatele obținute la reproducerea și creșterea pe parcursul a două generații a crapului din forma locală, cu înveliș redus de solzi nu au fost la nivelul termenilor propuși. Dacă în ceea ce privește masa corporală individuală, sporurile de creștere, producțiile obținute, sau prolificitatea reproducătorilor, s-au obținut valori sensibil apropiate de cele ale crapului obișnuit (de Podu Iloaiei), nici în privința învelișului de solzi efectul selecției și reproducerii înrudite nu a dat rezultatele scontate. Deși numărul de solzi la descendenți era redus, procentul exemplarelor
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]