424 matches
-
roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele următoare: Senatul și poporul roman i-au dedicat acest arc împodobit, ca un semn al triumfului, Evlaviosului, Fericitului August și Împăratului Cezar Flavius Constantin deoarece, prin pronia divină și marea lui înțelepciune, a scăpat statul de tiran și de toată gruparea acestuia, cu ajutorul armatei... IMPERATORI CAESARI FLAVIO CONSTANTINO MAXIMO PIO FELICI AUGUSTO SENATUS POPULUS QUE ROMANUS QUOD INSTINCTU DIVINITATIS MANTIS MAGNITUDINE CUM EXERCITU SUO TAM DE TYRANNO
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
the Christian Church, chapter I, 14, n. 10). Cu siguranță merită să luăm aminte și părerea teologului olandez Marc Reuver: Împăratul Constantin a văzut în propria sa persoană un slujitor al lui Dumnezeu, împlinind voia Acestuia în absolută ascultare față de pronia divină. Era obligația lui să asigure credința creștină, pacea și unitatea dintre popoare. Această chemare divină i-a dat obligația specială, aceea de a exercita puterea imperială asupra tuturor cetățenilor care aveau încredere în purtarea sa de grijă. (Requiem for
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
despre Fiul lui Dumnezeu Întrupat și despre Duhul Sfânt, demonstrând cu temeiuri biblice că cele trei persoane sunt de o ființă. Sfanțul Ioan Gură de Aur pune un accent deosebit pe demonstrarea modului în care Dumnezeu intervine și lucrează prin pronia Să asupra Bisericii, asupra vieții credincioșilor. Sfanțul Ioan Gură de Aur pune accentul pe doctrina socială a Bisericii. Ne descoperă că nu putem înțelege taină comuniunii Sfintei Treimi dacă nu facem experiență comuniunii ecleziale. Câteva concluzii și încheierea Când vorbește
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
Șarpele îndoielii musca fără milă din livadă, Cei mai slabi și triști sau singuri au căzut râului pradă! Tu ne ești în noapte far și-n necazuri alinare, Fără Ține în furtună nimeni nu are scăpare! Rânduită-i întâmplarea de pronia Ta divină, Omul se zbate-n păcat, necredința-i este vina! Semnele mereu se-arată lumea însă e grăbita, Adevărul nu încape, uneori o și irită! Toarnă Doamne mir din cer și dezleagă din mister, Orbului îi dă lumină și
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445492740.html [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
ne relatează că deasupra celor trei cruci: „cele trei cruci, care se găseau într-un vechi bazin de apă, lângă Golgota”..., păgânii au zidit templul zeiței Afrodita. Patriarhul Dositei Nottara (1641-1707), vine cu altă versiune mai credibilă și mărturisește că Pronia divină s-a îngrijit: „îngropându-le și ascunzându-le în adâncul pământului, așa încât să nu ardă cele trei cruci, una făcută din chiparos, alta din brad, iar alta din cedru...” (Dositei, Cele 12 cărți, vol.1, 1982, p. 260/ 262
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Frumoasele vacanțe”. În ceea ce privește prima carte, autoarea însăși explică cele două metafore din titlu. În ciuda trecerii anilor care o apropie de poarta înserării, își păstrează frumusețea și vigoarea spirituală asemenea unui liliac înflorit. Elena Buică, româncă stabilită în Canada, a mulțumit proniei cerești că a ajutat-o să ajungă până la această vârstă, și-a exprimat dragostea și fascinația față de savoarea și frumusețea limbii române, mai ales în varianta ei populară și a transmis celor prezenți salutul scriitorilor români din Canada și, în
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
-și căuta un loc de taină, așa cum poate oferi numai poezia, loc în care să-și poată regăsi sinele? Urmărind cazna izbăvitoare a creației sale, remarcăm că poeta Tatiana Dabija se hrănește din cuvânt, slujind poezia cu dăruire. Înzestrată de Pronia Cerească cu multe daruri de suflet, a reușit să împletească înțelepciunea cu o cumpătare controlată și să împărtășească prinosul de har, sensibilitate și putere de creație celor care rezonează la asemenea daruri. Recunoscându-i-se aceste daruri, a fost răsplătită
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Iozie, Ioachim, Iehonia și Sedechia Născut evreu la Anatat și-a dus viața, Ieremia. Hilikia, tată și Preot în tribul lui Vesiamon Lupta cu Baali și Astartee și cu toți ai lui Mamon ! La 20 de ani de viață, prin Pronie Dumnezeiască A fost ales din pântece spre viața Proorocească ! Trăit-a tulburări cu teamă : Templul să fie dărâmat... La fel și Ierusalimul, iar poporul exilat, În babilonica robie a lui Nebucadnețar Pentru că se refuzase, al DUMNEZEULUI Sfânt Har... 70 de
SF.PROOROC IEREMIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1430369837.html [Corola-blog/BlogPost/384550_a_385879]
-
într-atât, încât îmi plecasem nevolnic privirile spre vârful pantofilor. Nu zăbovii decât o fracțiune de secundă în starea asta, căci o voce ce-mi păru extrem de cunoscută îmi răsună distinct în urechi. Îmi vorbea cel de lângă mine. Îi mulțumea Proniei Cerești că răspunsesem rugăminții sale nerostite de a ne vedea și că slăbiciunea-i pasageră nu-i obstrucționase posibilitatea de a-mi vorbi despre... Conteni cu explicațiile, privind către persoanele ce mai zăboveau pe lângă noi și, după ce le mulțumi pentru
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442124650.html [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grâi a îmbrăcat haină celor mai înalte idei. Cuvântul, fie rostit prin viu grâi, fie așternut în scrieri, este comoara fără preț cu care ne-a învrednicit Pronia Cerească. „La început a fost cuvântul, spune Biblia, cuvantul prin care toate s-au făcut”. Graiul este haină care îmbracă gândurile și trăirile noastre pitrocite în adâncul inimii și în cutele adânci ale minții omenești. Cuvântul limpezește zonele abisale ale
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
începe aceste considerații, pe marginea cărții unui om drag, despre un om și mai drag. Și cei doi îndrăgindu-se foarte, m-am aflat și eu, cu gândul și inima, taman în toiul drăgostirii lor prietenești și frățești, născătoare de pronie. Până la urmă am ales această parafrază a versului stănescian „Lecția despre cub” - pentru că inima este cel mai perfect-imperfect organ, care se poate sfărâma cel mai repede. Și, cum spunea Jose Marti: „Dintr-o rană mai cumplită/ iese versul mai frumos
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
voi incerca niciodată să îmi explic sentimentele, să le caut nuanțe ori să le atribui coloristici speciale, deoarece, cred că nu trebuie să explic de ce sunt om. Îmi place să cred că sunt... pur și simplu, că așa a binevoit pronia, să trimită pe pamant mai întâi ideea, apoi conceperea și apoi viața, în întregul ei. Faptul că în versurile mele se regăsesc diferite nuanțe ale aceleiași culori, se întâmplă pur și simplu, poate nu e nimic inedit, poate nu e
AUX ÉPAULES D’ÉTOILES – O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ GHEORGHE A. STROIA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1481038422.html [Corola-blog/BlogPost/370734_a_372063]
-
dialogurilor pe care Părintele Galeriu le avea cu intelectuali de marcă, cum ar fi: Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu și pictorul Sorin Dumitrescu de la Fundația și Editura „Anastasia”, la Schitul Darvari, unde se dezbăteau subiecte, începând cu crearea lumii, sensul existenței, pronia lui Dumnezeu sau suferința omului. Reluarea unei astfel de inițiative este necesară pentru crearea unei conștiințe eclesiale, a unui mod de gândire sănătos, curat, ortodox. Părintele Galeriu venea cu o experiență duhovnicească și cu un bagaj cultural impresionant. De aceea
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
bucur de viață, să mă sprijin pe tot ce este frumos și bun și, pe cât posibil, să extrag esența. Firea mea optimistă îmi aduce în față, mai întâi împliniri și frumuseți, asemenea apelor care curg de la înălțime, unele de la Înălțimea Proniei Cerești. De aceea, privesc anul care a trecut cu sufletul, iar pe cel care vine cu ochii minții, dar și cu aripi de vis. O realizare importantă pentru mine a acestui nou an, este aceea că el îmi va rotunji
2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_in_prag_de_anul_nou_2_elena_buica_1356810052.html [Corola-blog/BlogPost/341509_a_342838]
-
componente ale vieții și ale mediului înconjurător, carte ce are un profund caracter latreutic - de mulțumire, de slăvire și de binecuvântare aduse lui Dumnezeu pentru toate darurile și binefacerile revărsate asupra noastră, „pentru noi și pentru a noastră mântuire” datorită proniei Sale iubitoare de oameni , daruri pe care autorul le-a receptat și le recunoaște din plin, din adâncul inimii și simțirii sale smerite!... Cu alte cuvinte, această carte se constituie ca un crez, ca o mărturisire de credință adusă lui
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
Frumoasele vacanțe”. În ceea ce privește prima carte, autoarea însăși explică cele două metafore din titlu. În ciuda trecerii anilor care o apropie de poarta înserării, își păstrează frumusețea și vigoarea spirituală asemenea unui liliac înflorit. Elena Buică, româncă stabilită în Canada, a mulțumit proniei cerești că a ajutat-o să ajungă până la această vârstă, și-a exprimat dragostea și fascinația față de savoarea și frumusețea limbii române, mai ales în varianta ei populară și a transmis celor prezenți salutul scriitorilor români din Canada și , în
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
le-au înflorit viața. Pentru aceasta, cărțile Oanei Georgescu sunt de valoare incontestabilă. Ele culminează cu volumul „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu” care-i aproape de factură familiară. În filele lui aflăm povestea de luptă, curaj, speranță și pronie care-au pus sigiliu pe viața actorului ajunsă într-un punct dramatic. Nimeni nu citește această carte fără a părea că stă la căpătâiul său. Viața și lupta au devenit în lungile și grelele momente ale operației, sinonime contextuale iar
OANA GEORGESCU, ARTISTĂ A CUVÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419392084.html [Corola-blog/BlogPost/369010_a_370339]
-
neînregimentare politică ori de alte naturi, atitudine adoptată cu naturalețe de la un capăț la altul al vieții sale (oricând subiect de carte sau de film, la rândul ei), un firesc ce ține de armonia geometriei lăuntrice singulare orânduită lui de Pronia cerească. Indiferent însă de cum vede un creator de literatură sau altul libertatea - și excludem aici, din start, libertinajul ca tipar acceptat sau impus de viețuire a individului și, implicit, a colectivității -, această formă sui-generis a Ființei umane și, deopotrivă, animale
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
profund duhovnicească, un zelos al dragostei pentru unitatea ortodoxă a Bisericii Domnului și un mare mărturisitor al trăirii hristice. Convocarea Întâiului Sinod Ecumenic al Bisericii Apostolice, care a combătut marea erezie a lui Arie, confirmă încă o dată intrevenția și protecția Proniei divine de care s-a bucurat Marele Constantin. Împăratul a elaborat un decret pentru întrunirea Primului Sinod Ecumenic, transmis sub formă de epistole personale și înmânat episcopilor. El a respins rezolvarea disputelor teologice pe cale legiuitoare, dându-și corect seama că
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
cuibărita în Ardealul încărcat de frumuseți, de istorie și de oameni de omenie. Tematica largă include și “Zbateri”, “Tristeți”, “Incertitudini”, “Visare”, “Destin”, “Blestem”, “Pasiuni”, “Pătimi”, ne oferă și pasteluri: “Privesc naruirea-n decor de blesteme”, (Furtună), dar și gânduri închinate Proniei Cerești, “ Îmi ninge”, sau marilor sărbători religioase. Pe fiecare filă ne întâlnim cu necuprinsul imperiu uman al fiecăruia din noi. Un loc special îl ocupă setea de iubire: “E ca o dulce vraja ce staruie-n dorința,/ De-a fi
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
cuibărită în Ardealul încărcat de frumuseți, de istorie și de oameni de omenie. Tematica largă include și „Zbateri", „Tristeți", „"Incertitudini", „Visare", „"Destin", „Blestem", „Pasiuni", „Patimi", ne oferă și pasteluri: „Privesc naruirea-n decor de blesteme", „Furtuna", dar și gânduri închinate Proniei Cerești: „Îmi ninge" sau marilor sărbători religioase. Pe fiecare filă ne întâlnim cu necuprinsul imperiu uman al fiecăruia din noi. Un loc special îl ocupa setea de iubire: „E ca o dulce vraja ce stăruie-ne dorința,/ De-a fi
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_georgeta_resteman_elena_buica_1332480750.html [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
Însă, tot în acest context, Dumnezeu ne arată cum Omul este în stare să își depășească temerile și să își asume responsabilitatea vocației personale până la capăt, chiar și în condițiile în care ceilalți ne părăsesc din neputințe personale, din rațiunile Proniei Dumnezeiești. Iar în acest sens rămân semnificative trei aspecte ale situației - lepădarea din partea prietenilor într-un moment critic (condiția exterioară), menținerea iubirii față de ei și încrederea totală în Dumnezeu (condițiile intrinseci). Omul credincios de astăzi este nevoit să afle în
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
comuniste, unele dintre ele cu tinerețea îngropată acolo au această constantă a raportării suferinței la jertfa hristică. Sprijinul și echilibrul lor se află în lumea sacrului, cu cât stăpânirea le împinge în suferință și mizerie, cu atât nădejdea lor în Pronia divină devine mai tare. În frigul îngrozitor de la Miercurea Ciuc, riscând izolări ce puteau fi fatale, ele recită Sfânta liturghie sau cântă colinde în noaptea de Crăciun. Atunci când credința nu este piatra de temelie, iar loviturile primite sunt prea dure, sufletul
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Iubiri, cu smulgeri din foc și cu zvâcniri de duh ce conferă bucurie îngerilor și cinstesc omenirea, mirenii au izbutit și izbutesc zilnic în felul lor cu Darul Duhului - acolo, la postul de încredere din lume, unde i-a rânduit pronia, să rezolve grozavul paradox evanghelic: a fi prezent în lume, fără a fi din lume - să libereze heruvimul din ei, și însingurați cu duhul, să trăiască în dragoste cu Dumnezeu. Au reușit și reușesc însingurarea nu numai oameni simpli, ci
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
făcut sănătoși; au băut cei muncitori și simpli și s-au făcut înțelepți. Fără îndoială, lucrul pare astăzi aproape cu neputință. Dar viitorul este - cu siguranță - al acestei înțelegeri. Vremurile mari pe care le străbatem gem de toate făgăduințele și Pronia le are pe ale Sale, uimitoare și neașteptate: încă de pe acum sunt semne că duhul ne apropie de pragul sfintei însingurări, care ne va face generoși și darnici de noi înșine și ne va scăpa de greutatea de a ne
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]