1,071 matches
-
impresii și de pasiuni!). în istoria lingvisticii românești, evaluările unor trăsături ale limbii și atitudinile normative față de ele n-au fost totdeauna doar moderate și consensuale. O situație în prezent necontroversată, în trecut ceva mai discutată, e reprezentată de dublarea pronominală a complementului direct sau indirect (exprimat printr-un substantiv sau un pronume cu formă accentuată: Pe Dan îl caut; îl văd pe el; Mie îmi place; Mi-a zis mie... etc.). Teoriile lingvistice actuale explică fenomenul prin categorii sintactico-pragmatice mai
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
o informare asupra stadiului de organizare a...". Nu mă crede nimeni până nu arăt originalul bătut la "mașina cu litere mari". Își poate închipui cineva că dictatorul ar fi fost cel care ar fi dispus să i se scrie referirile pronominale cu majuscule?? Lumea refuză să creadă sau se preface că lingușirea a fost normală (!?). Și iarăși îmi vine în minte Patapievici în Etica indignării: "Or, ideea că totul merge și nimic nu este cu adevărat grav, cel puțin în lumea
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
române (substantiv, articol, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziție, conjuncție), în cîteva din punctele ei sensibile: dificultățile identificării cazului, eterogenitatea formelor denumite prin tradiție „articol”, statutul cuvintelor mulți și puțini, la interferența dintre adjectiv, numeral și pronume, valorile numeralului, formele pronominale clitice, tranzitivitatea verbului, concurența dintre pasivul cu auxiliar și cel reflexiv, construcțiile specifice ale participiului și ale supinului, plasarea unor adverbe la limita cu clasa adjectivului, a prepoziției sau a conjuncției, multitudinea de valori diferite ale prepoziției pe, ambiguitatea conjuncției
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
decenii ca semnale discursive - care se repetă foarte des în dialogurile curente, mai ales în cele familiare. Nefiind însă folosită ca atare în scris (ca element incident, nemotivat semantic sau gramatical), formula nu atrage atenția. La originea clișeului stau locuțiunea pronominală și cea adjectivală nehotărîtă - „caută nu știu ce”, „s-a produs nu știu ce scandal” -, foarte folosite în oralitatea actuală, alături de celelalte componente ale aceleiași serii: nu știu cine, nu știu cîți, nu știu care, nu știu cum, nu știu unde etc. Vorbirea rapidă le scurtează de altfel frecvent - nu’ș cine
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
noi și cântecul de sirenă al lui eu. Avangarda ca noi înseamnă a umple entuziast paginile unor reviste efemere. Avangarda ca eu se teme, parcă, a trece între copertele definitive ale unui volum. Să fie, oare, un simplu, întâmplător joc pronominal?". A doua chestiune importantă ridicată este Inovația tradiției, adică tipul de relație stabilit (manifest sau nu) între avangardiști și precedență, durata avangardelor, precum și efectele pe termen lung ale provocărilor lor și ale schimbărilor de accent și chiar de cod literar
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
a se lăsa de ceva" ("Eu vreau să lepăd / Da' nu știu cum"), a lega "a se produce, a se realiza ceva" ("Eu am zîs, da' văd că nu leagă") etc. Autenticitatea dialectală e conferită în și mai mare măsură de formele pronominale specifice: negativele nica ("nimic") și nime, demonstrativele (aista, ista), ca și de adverbele amu ("Să te pot vedea amu"), numa ("pe unde numa' n-am umblat"), deodată ("la început": "Tata /n-o vrut deodată să ne bată / pîn' o găsît
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
vorbească cu învățătoarea mea"; "i-a spus lu' frati-su"; "am povestit toate astea lu' buni și lu' bunu" ("Dilema" 324, 1999, 2); în ultimul exemplu, asimilarea cu numele proprii e evidentă. Acolo unde articolul nu e necesar, pentru că forma pronominală este deja în genitiv, prezența sa exprimă mai ales extinderea unei mărci de oralitate necultivată, intenția de a vorbi altfel decît cer normele: "ni se făcuse dor de mișto-urile lu' matale" (EZ 2326, 2000, 10). Confruntînd situația actuală cu
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
mai scris aici) a devenit un adevărat tic stilistic: "vorbea la telefonu-i mobil"; "și-a purtat picioarele-i încălțate cu o stranie pereche de șosete". Al doilea e mai frapant cînd constă în antepunerea, solemnă și arhaica, a unui atribut pronominal: "subterfugiile prin care ai ei colegi au reușit s-o aducă la Flamingo". Aceluiași registru îi aparțin și unele elemente lexicale arhaice, de pildă "s-a purces la dans". an text apar numeroase elemente populare și familiare - "o ditamai surpriză
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
nu e un simplu membru în Guvern, ci ditamai vicepreședintele PD" (Ziua, varianta pe Internet, editoriale din ianuarie 1998). Cum se știe, norma impune ca adjectivul antepus să preia articolul (marea țară, importantul vicepreședinte), cu excepții oferite de anumite adjective pronominale și de alte forme influențate de ele: tot omul, întreg satul, însuși băiatul. Particularitatea de a preceda un substantiv însoțit de articolul hotărît - cogeamite omul, ditamai băiatul - e semnalată în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram. Exemplele actuale par să
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
din jur, ci pentru că Lowry (un alcoolic el însuși, se pare) scrie o proză ciudat de coerentă și dezorganizată totodată. Fraze care par să-și urmeze netulburate o logică aparte, lungi și abundente în adjective, glisînd ușor de la o perspectivă pronominală la alta, chiar și atunci cînd vocea rămîne a unuia și aceluiași personaj. Eroul este un oarecare Geoffrey Firmin, zis Consulul, prins la o răscruce a vieții sale, de unde își contemplă eșecul căsătoriei și își așteaptă moartea. Bețivi sînt și
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
literare) oferă un mare număr de exemple în care se pot urmări particularități gramaticale și semantice de folosire a demonstrativelor. apare deopotrivă de des ca pronume ("ce-ți pasă ție fa, tu mănînci la ăia, dar noi?") și ca adjectiv pronominal ("caietele alea ale lui"); se poate găsi construcția în care e determinat de un adjectiv articulat ("ăla micu'"), ca și situațiile de pierdere a flexiunii ("io îi zic lu ăla de mai sus să stea la coadă..."). E un material
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
rezultatele monitorizării (în curs) din România (www.cna.ro). Unele dintre constatările monitorizării din Republica Moldova ilustrează mai vechi tendințe ale limbii, care au făcut obiectul unor normări explicite și insistente în ultimele decenii. Forma unică (neacordată) a intensificatorului însuși (adjectiv pronominal de întărire, în gramaticile românești) a fost una dintre erorile cel mai des corectate în școală, obiect al unor exerciții, teste și probe de concurs. Ca urmare a acestei focalizări, secvențe de tipul "însuși rugăciunea" sînt ocolite cu destulă grijă
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
întrebări care se pot rezolva mecanic (dar dau impresia de mare profunzime, prin formularea doctă). Repetată aproape la fiecare text, cerința de a indica "mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric în poezie" se reduce la selectarea formelor pronominale și verbale de persoana I singular. La fel, cerința de a extrage "două cuvinte care aparțin câmpului semantic al pomilor" (?) e de-a dreptul simplistă, dacă se aplică unui text ca Balul pomilor, al lui D. Anghel ("Pe pajiștea din fața
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
co.ro); "mă tirez cu fruntea sus!" (animale.ro), fie, mai rar, cu pronumele expletiv o: "eu o tirez în bloc" (mitnick.weblog.ro); "Marea Britanie o tirează din Irak!" (dannitablog). Rar, verbul apare chiar că intranzitiv, neînsoțit de nici o formă pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale altor verbe familiar-argotice cu sens apropiat: a se căra
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
călătorii, dar iată că, spre sfîrșit, mă văd nevoit a reveni la paginile sale. Părții a doua a acestui opuscul i-am spus Epistolar - Schimb feminin de scrisori Între inițialele onomastice E și A. Reunite, cele două inițiale dau genericul pronominal și personal al feminității, o dau pe EA divizată În două personaje: o funcționară publică, E, arogantă, volubilă, irascibilă, altitudinară, dar vulnerabilă, și o voluntară, A, curioasă, blîndă, meticuloasă, senzuală, cooperantă, dar sceptică. Corespondența lor e amorsată de apariția neașteptată
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ale substantivului. Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale. Adjectivul: gradele de comparație; articolul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale. Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale. Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului. Adverbul: tipuri de
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale. Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului. Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale. Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului. Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație. Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
circumstanţial de cauză, complementul circumstanţial de scop; aplicativ: substantivele colective și defective. Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor – prepoziţia, locuțiunea prepozițională. Exprimarea persoanei – pronumele personal (persoana, genul şi numărul; formele accentuate şi neaccentuate); exprimarea politeții – pronumele de politețe; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identităţii, a diferenţierii şi a non-identităţii – pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivităţii – pronumele reflexiv; exprimarea posesiei – pronumele posesiv; exprimarea interogației – pronumele interogativ; exprimarea relației – pronumele relativ; exprimarea negației – pronumele negativ; alte forme de substituţie a substantivului
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
reflexivităţii – pronumele reflexiv; exprimarea posesiei – pronumele posesiv; exprimarea interogației – pronumele interogativ; exprimarea relației – pronumele relativ; exprimarea negației – pronumele negativ; alte forme de substituţie a substantivului – pronumele nehotărât; cazurile pronumelui; pronumele în propoziție – subiect, nume predicativ cu verbul „a fi”, atribut pronominal, complement direct/indirect, complement circumstanţial de loc/timp/mod; aplicativ: pronumele în propoziție – complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop . Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial . Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i pućhutni- phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni, pronumele reflexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni şi pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]