1,043 matches
-
și originea ergativității în această zonă, este puțin cunoscută. MURINYPATA Limbă aborigenă nord-australiană. 1 500 de vorbitori. Morfologie ergativă pentru nume și pronume. Marcarea ergativă nu este obligatorie, ci apare numai dacă nu este clar cine e Agentul. Prefixul verbal pronominal conține informații despre persoana, numărul și genul constituentului aflat în poziție S/A sau O. Marcarea morfologică a numelui prin ergativ apare numai atunci când nici informația conținută de verb, nici semantica grupurilor nominale, nici contextul pragmatic nu pot contribui la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
două tipuri de antipasiv: unul numit antipasiv absolutiv și altul numit antipasiv focus/agentiv. Pivot S/O. Topică VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
avea o partiție cazuală obișnuită, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele funcționau după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele funcționau după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
determină defocalizarea agentului (așteptat, cu grad mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică poate fi argumentul A al unui verb tranzitiv, indiferent de animare, timp, mod, aspect. Relațiile gramaticale sunt marcate prin postpoziții și prin clitice pronominale. Acordul pronominal urmează tiparul nominativ−acuzativ. Nu există o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de tip ergativ. Există grade
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentului (așteptat, cu grad mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică poate fi argumentul A al unui verb tranzitiv, indiferent de animare, timp, mod, aspect. Relațiile gramaticale sunt marcate prin postpoziții și prin clitice pronominale. Acordul pronominal urmează tiparul nominativ−acuzativ. Nu există o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de tip ergativ. Există grade de ergativitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
of the Above", în: C. N. Li (ed.), p. 491−518, apud Manning (1996: 17−19). 48 Româna se încadrează în această categorie. 49 L. Rizzi, "On Chain Formation", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, 19, The Syntax of Pronominal Clitics, New York, Academic Press, p. 65−95. 50 A. Blinkenberg, Le problème de la transitivité en français moderne. Essai syntactico-sémantique, Copenhaga, Ejnar Munksgaard. 51 Tranzitivitatea reprezintă, din punct de vedere sintactic, o posibilitate combinatorie virtuală a verbelor de a realiza o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
contextul o evidențiază; în construcțiile pasive sau reflexiv-pasive ocurența auxiliarului este imposibilă; invers, prezența auxiliarului exclude ocurența în același context a indicelui pasiv sau reflexiv-pasiv. 52 O construcție tranzitivă este o construcție care cuprinde un nominal obiect sau un indice (pronominal) al obiectului. 53 Tranzitivitatea este o proprietate care emană din "complexul predicativ". Obiectul este mai puțin o marcă a saturării și mai mult un semn al expansiunii predicatului; adesea, același verb admite mai multe obiecte a căror natură este profund
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unui al doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce la alte sensuri, anacolutul fără valoare stilistică. eu și Crinu v-am plăcut, folosirea verbelor la infinitiv, lipsa reflexivelor lângă verbe pronominale, înlocuirea verbului cu substantivul corespunzător Crinu mereu jocul cu mine, forma pentru persoana I singular preferată în locul celei de I plural. Un alt exemplu în care copilul surd ignoră total cerința, scrie prietenului, dar despre altceva: Ce mai faci?eu
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
atestate nu se află totuși în lista lui Sufy"n, cum sunt, de exemplu, Šakór62, Ghaff"r63; pe de altă parte, există cazuri în care nume din lista nu apar ca atare, ci au fost derivate de la verbe la forme pronominale (al-B"q, „Cel care rămâne”, de la yabq"; la fel, B"‘iÖ figurează în toate listele tradiționale, precum și în lista lui Sufy"n; aceasta din urmă îl menționează că prezent în sura XVI, Al-Nahl, dar de fapt el apare că verb
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
et Ioan Pop-Curșeu est trop vague. Par contre, Philippe Loubière connaît le sens de cette expression et la traduit de manière adéquate. Le nom " ispita " (" tentation "), tout comme le verbe " a ispiti " (" tenter "), qui se retrouve parfois à la voix pronominale, șont fréquents dans leș poèmes de Blaga : " mă ispitesc singur să cred/că lumea e o cantare " " dans l'ombre mă propre tentation me porte à croire/que le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " je m
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Avec un sourire d'automne/sur tous leș sentiers du jour/se crucifient seuls/leș grands Christs sur des croix d'aulne. " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359) On remarque la présence inédite du verbe " a răstigni " (" crucifier ") à la voix pronominale. Le verbe " a se împărtăși " (" se communier ") a, à l'origine, des connotations religieuses, même s'il est employé dans des contextes laïques. La traduction adéquate est celle de Jean Poncet, qui garde la connotation religieuse du terme : " Așteptăm/o
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
părți principale de propoziție sub aspectul restricțiilor de ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, arătând că subiectul cere predicatului să se acorde cu el în număr și persoană, iar predicatul cere subiectului nominal și pronominal să stea în cazul nominativ; în frază, propoziția cu rol de subiect cere verbului cu rol de predicat din regentă să stea la persoana a III-a singular (uneori, când subiectiva e introdusă prin câți sau cari în limba veche
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
joncțiunea dintre atributiva circumstanțială și regenta ei pot fi: a) Conjuncțiile subordonatoare universale că, dacă, de, ca ( + conjunctivul). Exemplu: Acolo, sub ocrotirea munților, își întocmi tabăra, așezând streji ca să privegheze în toate părțile. (N. Bălcescu, op. cit., p. 94) b) Adverbele pronominale relative cum, precum, cât,(la care se adaugă ce = cât de din comunicări de tipul n-a știut-o ce rea este - vezi Mioara Avram, art. cit., p. 547). Exemplu: Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaus Cum
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că propoziția astfel introdusă ar trebui numită „atributivă completivă”, pentru că - corespunzând unui complement - nu mai exprimă o circumstanțială față de regentul de tip verbal. Exemplu: Îl vede cine este și de aceea nu se mai miră. d) Pronumele interogative și adverbele pronominale interogative, dacă propoziția atributivă circumstanțială este interogativă indirectă. Exemplu: N-o știe ce este și cum este. Propozițiile atributive circumstanțiale pot fi și juxtapuse propoziției regente. Despre juxtapunerea propozițiilor atributive circumstanțiale se poate vorbi în următoarele situații: a) Când propoziția
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mă vede că s o văduvă sărmană, mai trebuie să-și bată joc de casa mea?; Își lasă și boul să le moară și casa să le ardă și năvălesc unde le cade veste despre ceva. b) pronume și adjective pronominale relativ - interogative sau nehotărâte - Ba o știu eu de câte e în stare. Te cunosc eu câte parale faci. c) adverbe (așa) cum , precum, cât și ce adverbial - Eu te văd răpit de farmec cum îngâni.); Satul ar face mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
revăd precum o știu.; M-a luat groaza când am trecut pe lângă el și l-am văzut cât e de mare. Nu l-ai văzut ce iritat era? „Propozițiile dublu subordonate simultan introduse prin conjuncția că, prin pronume sau adjective pronominale și prin adverbe au predicatul de obicei la modul indicativ; ele se pot construi și cu modul prezumtiv sau condițional - optativ”( Mă regăsesc în fiecare poezie, așa cum gândeam, simțeam și aș fi scris și eu pe atunci.) . Propozițiile introduse prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]