4 matches
-
de plural în raport cu tu și vos, ambele cu semnificația "tu". După modelul sp. usted, s-a creat catalanul vostè (< vostra, vossa mercè), care însă este concurat încă de vos. O structură similară, Vossa Mercè, a stat la baza unor forme pronominalizate din limba portugheză, vossemesê > vomecê > você, realizate printr-un șir de prefaceri fonetice, iar limba română folosește construcții de tipul domnia ta, pronominalizate în formele dumneata, dumnea-voastră, dumnealui, dumneaei, ultimele două fiind pentru persoana a treia. O situație specială o reprezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care însă este concurat încă de vos. O structură similară, Vossa Mercè, a stat la baza unor forme pronominalizate din limba portugheză, vossemesê > vomecê > você, realizate printr-un șir de prefaceri fonetice, iar limba română folosește construcții de tipul domnia ta, pronominalizate în formele dumneata, dumnea-voastră, dumnealui, dumneaei, ultimele două fiind pentru persoana a treia. O situație specială o reprezintă pronumele dînsul (< lat. de ipsu), care se situează între el și dumnealui, dar este deseori considerat ca fiind egal cu pronumele personal
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unde pronumele personal de persoana a doua, du [d(poate primi în context statutul de pronume de politețe. Desigur, la fel ca în limbile romanice, există și în grupul celor germanice formule de reverență, însă aici ele nu au fost pronominalizate ca în română, spaniolă și portugheză. Între simplificările produse în perioada tîrzie a germanicii comune a fost pierderea dualului, încît categoria numărului a rămas reprezentată doar de singular și de plural, situația fiind preluată de limbile germanice. Din perspectiva desinențelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cea!” (sibiul.ro) -, dar și pe lângă un substantiv: „Cel mai cel revelion de până acum a fost cel petrecut în Atena” (utv.ro). Mai mult, adjectivul se poate substantiviza (de fapt, datorită demonstrativului pe care îl are în componență, se pronominalizează): „Cu toții avem de învățat de la cel mai cel, nu?” (romanianbrands.com). Superlativele colocviale la modă se regăsesc și într-un titlu de articol al lui Radu Paraschivescu („Cel mai cel și cea mai cea”, Evenimentul zilei, 4.09.2007), în
„Cel mai cel“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5829_a_7154]