KorAP: Find »[drukola/base=pronunție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...81 >

2,009 matches

Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216

precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români. Când a „năvălit” foot-ball-ul în viața românilor, o vreme, limba română a fost derutată. Se scria și se pronunța așa cum era în limba engleză. Vă închipuiți dificultățile de pronunție în comunicare și încercarea de ortografie românească după pronunția originară a cuvântului. A ieșit ceva urât. S-a căutat „oferta” din limba germană: fuss-bal, tot la fel de neconvenabilă. Cum să dai cu „fusul” în minge? De aceea ortografia și ortoepia românească

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
comunicare de români. Când a „năvălit” foot-ball-ul în viața românilor, o vreme, limba română a fost derutată. Se scria și se pronunța așa cum era în limba engleză. Vă închipuiți dificultățile de pronunție în comunicare și încercarea de ortografie românească după pronunția originară a cuvântului. A ieșit ceva urât. S-a căutat „oferta” din limba germană: fuss-bal, tot la fel de neconvenabilă. Cum să dai cu „fusul” în minge? De aceea ortografia și ortoepia românească l-au „românizat”după regulile lor și așa „foot-ball

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme în forma ortografică de origine , dacă s-au încadrat în regulile gramaticale, ortografice și de pronunție românești. Însă, avalanșa de cuvinte englezești, care au pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare, trebuie stăvilită, pentru că multe dintre aceste cuvinte au corespondente în limbajul nostru. Respectivele cuvinte permit o comunicare normală între vorbitori. Iată

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720

Shakespeare care va rămâne unul din marii săi favoriți, bustul lui străjuindu-i biroul. Recita cu plăcere sonetele și fragmente din piese. ( La Capșa, Ion Barbu îl ruga să-i recite „Ulalume” de Edgar Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un unicat, căci literatura

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568

imprimat în gând. Vă văd suplă, înaltă, cu părul bogat revărstat pe spate și plină de mister. Graseiați cuvintele, ceea ce pentru un actor putea să fie o deficiență majoră. Dar dumneavoastră ați avut harul de a transforma deficiența aceasta de pronunție într-o calitate, care sporea farmecul personal. Erați minunată! Dar cum în rolul Ioanei treceați de la iubire la disprețul boieroaicei, eu mă simțeam solidară cu Andrei Pietraru și sufeream alături de el. Acum realizez că viața dumneavoastră de actriță s-a

O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926

toată încrederea lui, și m-am simțit, tot timpul cât am stat lângă el și sub privirile lui scrutătoare, parcă mai sigur pe mine, parcă mai om. Conu Jorj sta mai toată ziua tolănit în pat și-mi povestea cu pronunția lui ușor basarabenească și cu vocea-i de bas profund pățaniile din viața-i fără pereche. Din când în când își mai aprindea câte o Aromă cu care izbutea să mă aducă într-o stare de deznădejde soră cu moartea

Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606

limbii: „rigidos Getas, „duros Getas”(consemnat de Nicolae Densușianu în „Dacia Preistorică” p.567 subsol Ovidiu: TristeV7-17-12-55). Păreri și păreri. Și mie mi se pare limba germană imposibilă, cu unele cuvinte kilometrice și o topică abracadabrantă, iar engleza „înfiorătoare” cu pronunția unor cuvinte care îți stâlcesc limba. Dovadă că părerile menționate sunt relative și subiective. Evident că sunt și limbi considerate în cvasiunanimitate că au muzicalitate în cuvinte, deseori terminate în vocale sonore, sau cuvintele sunt îndulcite cu unele consoane moi

FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725

Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre acest proiect de anvergură: cuvântul aromânesc neaoș - pentru că există puține neologisme în limba aromână - este prezentat cu pronunția lui, prin despărțirea cuvântului în silabe și cu accentul arătat pe silaba în care cade. Este apoi explicat sensul cuvântului în limba română, apare o listă cu sinonimele fiecărui cuvânt, sunt date exemple în care se arată contextul și forma

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895

parcuri din Italia? Pe Columna lui Traian se arată cum vin romanii și stau de vorbă cu dacii. De ce nu se arată că aveau și un translator? Pentru că vorbeau liber unii cu alții, vorbeau aceeași limbă, cu mici diferențe de pronunție, de accent, de nuanță... Istoria ne oferă mai multe variante și toate, indiferent de cine au fost prezentate și documentate, conțin multe elemente comune, care sunt de natură a contrazice teoria potrivit căreia românii sunt „urmași direcți ai romanilor”. Iată

ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
Corola-blog/BlogPost/379470_a_380799

Să mulțumim celor care, cultura generală au predat Și tuturora care-n viață, cu gânduri bune, ne-au format : Prof.Mihaela Chiriac : Lb.Română : Limba noastră minunată, cu bogatu-i fond latin Ne-a explicat-o ani de zile, ca prin pronunții s-o cinstim ! Lb.Franceză : Cu "Limba super-culturală", a procedat, cu tact, la fel : Ne-a dus pe Sena, "Mulin-Rouge", "Montmartre", și "Tour Eiffel !" Lb.Latină : Tot dânsa, Limba Latină cu dragoste v-a predat Ca să-nțelegeți Româna, și modu-n

BANCHET MARE-N VALEA MARE! (OLT) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1496428042.html [Corola-blog/BlogPost/379470_a_380799]
Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617

nu e nici măcar cititor. Se spune despre domnia sa că e saș. L-am auzit întâmplător la televizor, într-o seară, când a vorbit în limba germană. Execrabil. Cred că și un elev de liceu care învață limba germană, are o pronunție mai bună. Ca și exemplu este exact echivalentul lui Iliescu vorbind engleza. Cred că Iliescu știe mai bine limba rusă, engleza nefiind apanajul său, știindu-se faptul că era vorba de o limbă capitalistă la vremea când era la Moscova

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-nu-hotarat-cartii/ [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580

SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Recomanda > GABRIELA CĂLUȚIU-SONNENBERG - YOSEMITE Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Yosemite ̶ atenție la pronunție: IO-SE-MI-TE, ținutul vizitat anual de aproape 4 milioane de turiști ̶ este unul dintre cele mai îndrăgite Parcuri Naționale ale continentului nord-american. Un amator al statisticilor a întreprins cândva o cercetare minuțioasă și a ajuns la concluzia că despre niciun

YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1496291635.html [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629

-ți zice că i-am tăiat pe lat! -Vino cu usturoiul la mine, să văd, eu! Il duceam, îl pipăia după care îmi spunea să-l pun în tigaie. Cu timpul m-am obișnuit. Mă corecta când greșeam cuvinte sau pronunția căci îi rugasem chiar eu acest lucru și el o făcea, bucuros. Mi-a fost de folos corectările acelea. După nici 2 luni de la sosire, noile mele prietene și cunoștințe mă felicitau că vorbeam bine italiană, cu o pronunție bună

INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
sau pronunția căci îi rugasem chiar eu acest lucru și el o făcea, bucuros. Mi-a fost de folos corectările acelea. După nici 2 luni de la sosire, noile mele prietene și cunoștințe mă felicitau că vorbeam bine italiană, cu o pronunție bună. Mă corectau și ceilalți care locuiau în casă la rugămintea mea căci doream să învăț bine, pronunția mai cu seamă. Luau manualul meu uneori și încercau și ei, să-mi vorbească în limba română. Eu mă amuzam căci aveau

INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
folos corectările acelea. După nici 2 luni de la sosire, noile mele prietene și cunoștințe mă felicitau că vorbeam bine italiană, cu o pronunție bună. Mă corectau și ceilalți care locuiau în casă la rugămintea mea căci doream să învăț bine, pronunția mai cu seamă. Luau manualul meu uneori și încercau și ei, să-mi vorbească în limba română. Eu mă amuzam căci aveau o pronunție de părea că-și scrântesc limba când vorbeau românește.Trebuia să mă uit în carte eu

INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
Mă corectau și ceilalți care locuiau în casă la rugămintea mea căci doream să învăț bine, pronunția mai cu seamă. Luau manualul meu uneori și încercau și ei, să-mi vorbească în limba română. Eu mă amuzam căci aveau o pronunție de părea că-și scrântesc limba când vorbeau românește.Trebuia să mă uit în carte eu, ca să aflu ce mi-au zis ei în românește. Am lucrat în acea casă, până când, ecouri ale vieții care o lăsasem în urmă, ajunseseră

INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304

flăcăi în zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele schimbări de pronunție a consoanelor d în t, b în v sau b în p, întrezărind ideea că termenul drago ar putea proveni de la cuvântul traco sau drago ( din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se

SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279

și ebraica biblică. Critica listei domnului Courthiade 1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește la căldărari. În India există și pronunția "kărdea", dar voi dezbate acest subiect într-un viitor articol

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește la căldărari. În India există și pronunția "kărdea", dar voi dezbate acest subiect într-un viitor articol. În Hindi, conjugarea KĂRDIYA se folosește pt. persoanele I-a, a II-a, și a III-a singular. Adică indienii spun: "me kărdiya"-"eu am făcut", "tu kărdiya"- "tu ai

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
vo kărdiya"- "el, ea a făcut". Țiganii spun: "me kărde(o)m"-"eu am făcut", "tu kărdean"-"tu ai făcut", "vo/voi kărdia"-"el/ea a făcut". Într-un viitor articol, voi demonstra că romii au moștenit aceste forme de pronunție și conjugare din India. 2) -imos, Piatra din capul unghiului și osul-kokalo Sufixul -imo(s) a fost piatră de poticnire pentru toți lingviștii și țiganologii. Se presupune că este preluat de romi din Grecia, ca urmare a îndelungii șederi în

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
folosesc paralel sufixele -imo/-ipo. Cuvintele etalon prin care M. Courthiade a clasificat dialectele de tip Arli drept cele mai arhaice, sunt exemple incorecte. Dacă a ales cuvântul hindus "pani" ca etalon, de ce nu a ales și verbul hindus cu pronunția kărdiya - „el a făcut”, căci aproape în în toată India se pronunță "kăr", nu "ker", așa cum pronunță ursarii, deși în puține locuri din India se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba lor când "romani shib", când "roma'i shib". Căldărarii mai spun și " harku'i "- "de aramă", în loc de " harkuni ". Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare, abandonând formele khoni-seu, kuni-cot, în favoarea formelor khoi și kui. 4) Gradul comparativ Domnul Courthiade a ales formele po/mai. "Po" este de origine slavică iar "mai" este românesc. Exemple: "mai mishto/po mishto" - "mai bine". Singurele dialecte corecte

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]