74 matches
-
fermecătorii și descântece n-au putere de a face rău, ci e urâtă pentru timpul acesta când domnește credința adevărată a lui Cristos și civilizațiunea, e spre rușinea mare acelui popor carele mai crede în așa minciuni, atunci când vrea să propășească și să intre în lumea cultă. Dar e primejdioasă vindecarea ce se încrede unor proști, unor babe sau moașe, crezând că ei ne scapă de boale". De aceea preoții și învățătorii au o nobilă și responsabilă chemare, iar cu cei
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
în sus. Vlădești - Plosca cu patru împletituri că un colac de biserică, iar dedesubt o tata care seamănă frapant cu un coi bărbătesc, semn al fecundității. Costume românești pe manechine. Altă inscripție tradusă în românește: Cine nu este ispitit, nu propășește" (Sf. Augustin).
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
Delațiunea era, de altminteri, o obligație înscrisă în lege, vigilența se socotea factorul major al educației politice. Stalin în persoană pornise o campanie de scuturare a unei primejdioase categorii de "gură-cască". Cine nu muncește nu mănâncă, cine nu toarnă nu propășește, era lozinca trezindu-i la realitate pe cei ce-și șopteau: "nu m-amestec, nu mă bag, căci nu știu ce pot să trag". Dacă mă iubești, trebuie să mi-o și dovedești" susura Securitatea proaspeților ei adoratori. Și de ce să nu
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
Este imposibil să citim acest pasaj fără a ne aminti de ultimele ore din viața pământească a Mântuitorului. Suferința, umilința și durerea își aruncă umbra pe întreaga secțiune. Pasajul pare a se deschide cu tema exaltării: „Vezi, Robul Meu va propăși, Se va sui, mare Se va face și Se va înălța pe culmile slavei!” (Is. 52, 13). Aceasta ar putea sugera imediat că „Robul” lui Dumnezeu va găsi faimă, noroc și bucurie în viață. Hristos „Robul” este într-adevăr ridicat
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Antier, Le livre de la sagesse et des vertus retrouvées, Librairie Academique Perrin, Paris, 2000, p. 176. footnote>. N-a fost sfânt al lui Dumnezeu care să nu fi trecut prin sumedenie de încercări și de ispite, ca biruindu-le să propășească pe calea binelui, până la capăt. Ispitele sunt înțelese de Sfinții Părinți ca niște probe la care este supus cineva spre verificarea credinței, nădejdii, dragostei, răbdării etc. Ele sunt încercări și tentații care ne ademenesc, ne împiedică de la cele bune și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cel ce crede în El la o viață nouă, ea devine apa botezului, însă când o lasă în lucrarea ei de-a îneca pe cineva, ea devine adânc pierzător. Ea în general „îneacă tot ce e rău. Răul nu poate propăși în ea. Dacă cel ce intră în ea e întreg rău, lipsit de credință, îl îneacă întreg. Dacă prin credință se prinde de Dumnezeu, el se ridică din ea ca germenele întărit al vieții celei noi, care a început să
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din cădere și să nu rămână veșnic căzut. Sub îndrumarea Domnului, i s-a asigurat omului putința să propășească din nou pe calea Binelui, să se reîntoarcă la ascultare, iar prin încercări să ajungă la desăvârșire. După căderea în păcat, omul a rămas cu nostalgia vieții pierdute, dar, prin puterile proprii, el nu și-o putea recâștiga, deoarece purta
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
iubitor!” Dar majoritatea uită că e și Judecător. Binecuvântat e omul ce se-ncrede-n Dumnezeu Și-L acceptă-n al său suflet, ca-Împărat pe Fiul Său, Mulțumirea, siguranța, pacea sfântă o găsește, Dacă bea din Apa Vie, în viață propășește. Toți își pot spune părerea, dar dreptatea n-o dețin, În dreptate, adevărul, doar în Domnul e deplin, Nu te-ncrede-n sentimente, inima-i înșelătoare, Nestatornicia duce-ntotdeauna la pierzare. Dacă-n umbletul prin lume omul n-are pe
BINECUVÂNTAT E OMUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382808_a_384137]
-
oarecarea cochetărie, cercetarea critică distinge între două condițiuni la fel de celebre: cea materială și cea ideală. Două lucruri frapează, în scrisul cuiva care nu avea, propriu-zis, o experiență de strateg al direcțiilor literare: organizarea (pe care educația cu care venise să propășească țara o poate explica) și erudiția la subiect, așa-zicând. Maiorescu nu arată ce știe, ci ce trebuie știut. Așa încât îi iese un îndreptar fără emfază, care „rade”, ce-i drept, producțiile departe de a-l mulțumi ale epocii literare
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
valma adunate în nesfârșite pagini S-au dovedit în vreme tăgăduite margini, O simplă-nșiruire de nefirești cuvinte. Spun pace, dar credința a zămislit robia, Mănându-și prozeliții în aprige războaie, Profeții poartă aur și-n suflete noroaie, Încătușatul suflet a propășit prostia. Mă-ngenunchează teama, sau mă doboară ura? De ce îmi simt zenitul în glod, lângă nadir? De ce-n cătușe-i cerul și-i sânge pe mundir? De ce mințim viața mimând Sola Scriptura? Deșartă încercare, jalonul de hârtie: Credința în mai
(SOLA SCRIPTURA) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384456_a_385785]
-
deunăzi despre căutatul unei femei, zise Fermín Romero de Torres. Poate că ai dreptate. La pensiune e un client nou, un fost seminarist sevilian foarte hazos, care Își aduce din cînd În cînd niște fete arătoase. Auziți, cum s-a propășit lumea. Nu știu cum face, că băiatul e pipernicit, Însă poate că le prostește cu cîte-un „Tatăl nostru“. Cum are camera de lîngă mine, eu aud totul, iar judecînd după ce pot asculta, monahul trebuie să fie un artist. Ce nu face o uniformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu-adevărat să Te cunoască Și-n Adevăr, cu-ncredințare, în dragoste mereu să crească. Lumea întreagă să aleagă, să își dorească-mpărăția, În care Împărat e Domnul Isus Cristos. Primind solia, Orice-nnoire, ani, decenii, sub flamura Iubirii Sfinte, Va propăși căci mare-i harul și-oblăduirea de Părinte! La brâu ne pune adevărul, cu-armura Duhului ne-mbracă, Iar platoșa neprihănirii și evanghelia păcii facă, Ca sabia Duhului și brâul ce adevăru-nfățișează, S-așeze coiful mântuirii peste o conștiință trează
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350234_a_351563]
-
a ieșit din chilia bătrânului, iată că îl strigă fratele său: - Ia-ma în pustie, fratele meu, ca să mă mântui! Îndată l-a luat, a plecat într-o peșteră alături de sfanțul riu Iordan și l-a zăvorât. După puțină vreme, propășind mult cu duhul în cele dumnezeiești, a murit. Fratele a rămas în aceeași peșteră,după cum făcuse jurământ, ca să moară și el tot acolo. http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (31) / Ion Untaru : Confluente
LIVADA DUHOVNICEASCA (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352467_a_353796]
-
tăi din zări te cheamă, inimile lor tresaltă. Mi-amintesc mirosul reavăn de țărână, văd și plugul, Însă lațul strânge tare, pe grumaz apasă jugul, Ne dorim o libertate dar nu una pământească, În Cristos vrem unitate, Duhul Sfânt să propășească, Chiar de-s lupte de partide, care, cine e mai mare, Doamne, fă-Ți Împărăția sfântă și biruitoare! Să ne bizuim pe Tine, nu pe cai și nici pe care, Nici pe om ci doar pe Domnul, ce cu mâna
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
avare Și nu ne lepăda până la sfârșit PSALMUL 44 Limba mea e trestie de scriitor Ce scrie iscusit prin calendare Pentru adevăr și dreptate mare Cu litera sfântă scrisă-n viitor A Ta frumusețe și strălucire Încadrează-ți arcul și propășește Pentru adevăr când împărătește Popoarele vor găsi viețuire Smirna și aloca îmbălsămează Din palate de fildeș cântări sfinte Să ne bucure inima-n amiază Dă-ne mila milostivirii Tale Poporul își va aduce aminte Cum se va naște fructa din
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
Anul Nou ce va să vină Să fie doar cu LUMINĂ ! LUMINA Sfântă necreată Ce nu scade niciodată Iar Dascălii dăruitori Pentru elevi, luminători ! Iar ei cu minți luminate, Să învețe multă carte : Care să le folosească În viață să propășească Pe noi să ne-înlocuiască Și elevi să instruiască Într-o Românească Școală Prioritate Națională ! Să nu se stingă Românismul Credința Sfântă Chreștinismul S-avem Nădejdea-n Bucuria Că propăși-va România ! Mânați și militați, hăi, hăi ! Referință Bibliografică: Plugușorul
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
învețe multă carte : Care să le folosească În viață să propășească Pe noi să ne-înlocuiască Și elevi să instruiască Într-o Românească Școală Prioritate Națională ! Să nu se stingă Românismul Credința Sfântă Chreștinismul S-avem Nădejdea-n Bucuria Că propăși-va România ! Mânați și militați, hăi, hăi ! Referință Bibliografică: Plugușorul Dascălilor din Școala Românească / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1822, Anul V, 27 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
întoarcă la Credință, să moară față de păcat ! Din nou război cu filistenii...dar întors la DUMNEZEU Biruitoru' de acuma-i, poporul ales, evreu ! Și-așa fost-a toată vremea, cât Samuel a trăit Israel având pe DOMNUL, în toate a propășit ! A vrut să-mpartă Puterea, la bătrânețe cu-ai săi fii Dar ei se-asemănau prea tare, cu oraslele lui Eli... Un Rege cum e la neamuri, au vrut bătrânii din popor Să fie ridicat din Iuda, spre a le
SF.PROOROC SAMUEL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373494_a_374823]
-
Și apoi dispari Și reapari când simți Că nu ai altă treabă Decât să spui că ,,fostul,, nu a înțeles schimbarea și nici comunicarea nu l a prins și atunci cu lacrimi înmuiate în suspine tu ai decis să ți propășești povestea pe rețele și sufletul julit de ultima ratare de a fi fericit pe cineva mai mult de câteva hectare de încercări speranțe dezamăgiri și amintiri amare să ți l așezi foraș spre a arunca la coș toate gunoaiele rămase
ORGANELE REŢELELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372562_a_373891]
-
Unii se bucură și simt satisfacție în plăcerile acestui veac, dar alții se bucură de rodul minții și al inimii lor , când au săvârșit ceva bun și frumos pentru Dumnezeu și pentru oamneni. 70 . Alege iubirea , căci doar atunci vei propăși în viață , și vei trăi clipe frumoase , tu și cei ce te înconjoară . 71 . Viața e clădită pe neprihănire , iubire și pace , dar păcatul a adus ura, neânțelegerea și moartea . 72 . Nu căuta să obții bunăvoința și prestigiul înaintea oamenilor
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
cu-adevărat să Te cunoască Și-n Adevăr, cu-ncredințare, în dragoste mereu să crească. Lumea întreagă să aleagă, să își dorească-mpărăția, În care Împărat e Domnul Isus Cristos. Primind solia, Orice-nnoire, ani, decenii, sub flamura Iubirii Sfinte, Va propăși căci mare-i harul și-oblăduirea de Părinte! La brâu ne pune adevărul, cu-armura Duhului ne-mbracă, Iar platoșa neprihănirii și evanghelia păcii facă, Ca sabia Duhului și brâul ce adevăru-nfățișează, S-așeze coiful mântuirii peste o conștiință trează
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371637_a_372966]
-
ceea ce avem din clasa de mijloc și totodată o am pune pe calea progresului. În scurt timp am putea avea apoi o generațiune activă, cu simț și pricepere pentru ocupațiunile clasei de mijloc și, bazați pe această generațiune, am putea propăși la timp și la formarea de industrii. O dezvoltare naturală și sistematică în instrucțiunea noastră încă ne impune acum înființarea de școli reale ca unele care pregătesc terenul pentru școlile speciale. Ar fi a rămânea consecuenți în greșelile noastre dacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
portului popular în Transilva nia, Banat, Crișana și Maramureș 20 (în care propune fotografii din zonele sătmărene: Portița, Santău, Babța, Homoroade, Borlești și Bicsad). În această perioadă M. Eminescu era sub influența statutelor Societății "Orientul" (București) și "România" (Viena) pentru propăși rea teatrului românesc, pentru valorificarea folclorului românesc din toate regiunile. M. Eminescu răspundea de zona Moldovei și era pregătit să participe la Adunarea Asociației transilvane de la Șomcuta Mare. Proiectele din caietele sale sunt evidente: "Adressă la Beiusiu lui Selagian daca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de lumânări de stearină a lui Th. Ghica, care-i „stătea în ochi” economistului din Brașov, coautor al articolului despre care a fost vorba mai sus, producea lumânări de o calitate egală cu cea produsă de Mili și că fabrica propășea. În 1849, N. Suțu semnala și el că produsele fabricii din Iași se vindeau la un preț inferior prețurilor lumânărilor importate, dat că ele nu egalau pe acestea din urmă în ceea ce privește calitatea. În 1843, soția unui lucrător de la întreprinderea lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
inteligenței din cercul ei propriu din ce în ce mai departe în cele învecinate nu are o absolută măsură de determinare este evident, îndată ce recugetăm, cum că toate științele stau într-o legătură, ca o rețea, și cum că fără o singură săritură putem propăși din fiecare punct al științei omenești până la totalitatea ei. Precum însă medicului îi trebuiesc și alte științe, de es. psicologia, tot așa și psicologul va trebui să studieze o parte a medicinei, cel puțin boalele spiritului și ale nervilor, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]